Asociatia ”VICTORIA” a Luptatorilor in Revolutie din Timisoara catre Parlamentul Romaniei

Scris de Alex Neagoe | Publicat in 25.11.2011 10:02 | Publicat in AGENTIA DE PRESA | Tipareste pagina

Către:

- Parlamentul României
- Preşedintele Senatului
- Preşedintele Camerei Deputaţilor
Spre ştiinţă:
- Preşedintelui României
- Primului ministru al Guvernului României
- Comisiei parlamentare a revoluţionarilor din decembrie 1989
- Comisiei parlamentare pentru buget, finanţe şi bănci
- Comisiei parlamentare juridice
- Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor
- Asociaţiilor de participanţi la Revoluţia Română din decembrie 1989
- Instituţiilor şi organizaţiilor interesate
- Mass-media
În legătură cu adoptarea Legii Nr.410/2011, în data de: 08.11.2011, în plenul Camerei Deputaţilor, pentru
aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului (OUG) Nr. 80/2010, pentru completarea Articolului 11, din OUG
Nr.37/2008, privind reglementarea unor măsuri financiare din domeniul bugetar (Camera Deputaţilor fiind camera
decizională, în acest domeniu legislativ), dorim şi totodată considerăm necesar a face cunoscute, celor interesaţi, următoarele considerente:
1. Proiectul de lege care are ca obiect de reglementare completarea Articolului 11, din OUG Nr. 37/2008, prin
care este reglementat: cadrul general referitor la stabilitatea limitelor anuale aferente finanţărilor rambursabile ale unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale (în vederea încadrării în nivelul deficitului bugetar general consolidat), a fost supus dezbaterii şi adoptat, de către Senat, în cadrul şedinţei de plen, din data de: 15.06.2011, fără amendamente şi conexiuni referitoare la modul de aplicare, în anul 2012, a Legii Nr. 341/2004 (denumită
generic: Lege a recunoştinţei faţă de participanţii cu merite deosebite la înfăptuirea Revoluţiei Române din
decembrie 1989).
2. Spre deosebire de modul în care s-a procedat în cazul specificat anterior (în cadrul Senatului Parlamentului
României), în cadrul Camerei Deputaţilor a Parlamentului României s-a procedat altfel, în sensul că, în data de:
07.11.2011, în cadrul Comisiei parlamentare pentru buget, finanţe şi bănci, la care a participat şi Ministrul Finanţelor Publice, acesta a solicitat introducerea unor amendamente la OUG în cauză, referitoare la modul de aplicare, în anul 2012, a Legii Nr. 341/2004, constând în următoarele modificări:
a.- Neacordarea indemnizaţiilor reparatorii, prevăzute la Articolul 4, aliniatul 4, din Legea Nr. 341/2004, acordate: Luptătorilor Remarcaţi prin Fapte Deosebite, respectiv care au mobilizat şi condus mulţimi de oameni, au construit şi au menţinut baricade împotriva forţelor de represiune ale regimului comunist-totalitar, au ocupat obiective de importanţă vitală pentru regimul totalitar şi le-au apărat până la data judecării dictatorului, în localităţile unde au luptat pentru victoria Revoluţiei Române din decembrie 1989, în perioada 14-25 decembrie 1989, precum şi celor care au avut acţiuni dovedite împotriva regimului şi însemnelor comunismului-totalitar, între 14-22 decembrie 1989.
b.- Acordarea, în anul 2012, de reduceri de tarife, sau, după caz, gratuităţi, numai în limita a 3 călătorii dus-întors sau 6 călătorii simple, la facilităţile de transport, prevăzute a se acorda categoriei de Luptători Remarcaţi prin Fapte Deosebite (menţionaţi anterior, în cadrul Legii Nr. 341/2004).
3. Din comunicatul redactat şi difuzat de către Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989, în legătură cu modificările efectuate asupra modului de aplicare a Legii Nr. 341/2004 (menţionate anterior), reiese clar că membrii Camerei Deputaţilor Parlamentului României care au votat în favoarea introducerii amendamentelor prevăzute anterior (propuse de către Ministrul Finanţelor Publice), în completarea Articolului 11, din cadrul OUG Nr.37/2008 (menţionată anterior), au votat, în bloc, la nivelul partidului pe care îl reprezentau în Parlament, adică toţi parlamentarii prezenţi, din cadrul: Partidului Democrat Liberal (PDL), respectiv din cadrul: Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR), respectiv din cadrul Uniunii Naţionale pentru Progresul României (UNPR – partid format, în principal, din transfugi parlamentari, de la alte partide parlamentare, constituit după ultimele alegeri parlamentare, care deci nu a participat la respetivele alegeri), respectiv (cu excepţia a doi parlamentari) din cadrul Grupului de minorităţi cu drept de reprezentare parlamentară. Modificările în cauză au fost astfel votate, de fapt, la comanda politică a conducerii partidelor în cauză, şi nu după o consultare corespunzătoare a electoratului circumscripţiei pe care o reprezentau, în Parlamentul României, respectivii parlamentari, precum şi respectivii reprezentanţi ai minorităţilor care beneficiază de reprezentare parlamentară.
4. Mai remarcăm că, probabil în acelaşi mod (adică fără consultarea electoratului circumscripţiilor pe care le reprezintă), în general, aceiaşi parlamentari au aprobat, prin vot, şi măsurile de tăiere cu 25% a salariilor, respectiv cu 15% a pensiilor, bugetare, în anul precedent, invocând pentru comiterea acestui abuz, deosebit de grav şi cu consecinţe distrugătoare asupra existenţei mai multor categorii defavorizate ale populaţiei României, condiţiile şi consecinţele specifice ale crizei economice continentale, precum şi ale crizei economice mondiale, care s-au manifestat atât în trecutul recent, cât şi în prezent.
5. În contextul menţionat anterior, apreciem că dacă au existat şi există probleme legate de imposibilitatea realizării veniturilor bugetare pentru acoperirea cheltuielilor societale, în condiţiile în care România a fost declarată, din punct de vedere constituţional: stat de drept, democratic şi social (Articolul 1, aliniatul 3), şi nu stat capitalist, prevăzut cu protecţie socială (cum încearcă unii să interpreteze, în mod fals şi subversiv, conceptul constituţional de stat social), guvernanţii post-revoluţionari ai ţării aveau obligaţia să păstreze şi să dezvolte economia de stat corespunzător unui stat socialist (adică, de exemplu: 60% economie de stat şi respectiv 40% economie privată) şi nu corespunzător unui stat capitalist (şi încă degenerat din punct de vedere societal, prin corupţie şi subversiune politico-partidică), în care să se procedeze la diminuarea până aproape de lichidare a economiei de stat, invocându-se, între altele, necesitatea sprijinirii formării economiei private, printr-o frauduloasă şi abuzivă privatizare.
6. Având în vedere cele menţionate anterior, considerăm că diminuarea drastică şi abuzivă a salariilor şi respectiv a pensiilor unei mari părţi a populaţiei trebuia înlocuită cu recuperarea fondurilor şi bunurilor publice jefuite, sau degradate intenţionat, din cadrul economiei de stat, pe cale poltico-partidică clientelară, de la reprezentanţii politico-partidici aleşi ca parlamentari şi, în special, ca preşedinţi ai ţării, precum şi de la membrii guvernelor post-revoluţionare, care au adus ţara în situaţia deosebit de gravă în care se află, în prezent, din punct de vedere societal.
7. Considerăm, de asemenea, că aducerea României, ca stat, în situaţia de criză societală, actuală, respectiv a unei mari părţi din cadrul Poporului Român, ca populaţie, într-o situaţie degradantă, din punctul de vedere al demnităţii existenţiale, trebuie apreciată oficial ca fiind înfăptuită prin intermediul comiterii deliberate de abuzuri legale şi mai ales constituţionale, deosebit de grave, precum şi prin uzurparea dreptului de suveranitate al Poporului Român, iar, în consecinţă, aceste acţiuni subversive trebuie definite oficial ca fiind: crime societale şi respectiv judecate şi condamnate ca atare, inclusiv prin reintroducerea temporară a pedepsei cu moartea şi a confiscării averilor celor vinovaţi de înfăptuirea acestor crime.
8. Mai considerăm, în legătură cu crimele societale, că aceste crime trebuie declarate imprescriptibile temporal, iar, pe lângă cei vinovaţi de comiterea directă a lor, trebuie avuţi în vedere pentru a fi judecaţi şi condamnaţi corespunzător (inclusiv prin recuperarea pagubelor provocate populaţiei ţării, din averile personale şi din indemnizaţiile personale, adică inclusiv din salarii, pensii şi alte venituri) şi cei vinovaţi, în mod indirect, prin complicitate, de comiterea crimelor societale menţionate anterior.
9. În acelaşi context, mai considerăm că vinovaţii direcţi, precum şi cei indirecţi, de degradarea gravă a societăţii româneşti, prin corupţie politico-partidică clientelară, trebuie să fie pedepsiţi şi prin decăderea corespunzătoare din drepturile civile, inclusiv prin suspendarea temporară sau definitivă (funcţie de caz) a dreptului de a mai putea exercita o funcţie de stat.
10. Asociaţia „VICTORIA” a Luptătorilor în Revoluţie, dinTimişoara a declanşat, încă de la revizuirea Constituţiei României (în anul 2003), o acţiune civică de anvergură naţională, menită a atrage atenţia populaţiei ţării asupra faptului că, chiar şi după revizuirea constituţională efectuată, Constituţia României nu a fost transformată într-o lege efectivă şi specifică, capabilă să constituie coloana vertebrală a sistemului legislativ al ţării, ci a rămas doar la stadiul de: declaraţie de intenţii constituţionale. Acest fapt a fost de natură a permite şi chiar facilita realizarea a numeroase şi deosebit de grave abuzuri legislative şi inclusiv constituţionale, mai ales datorită absenţei unei instituţii adecvate, de putere (exemplu: Curtea Constituţională), cu rolul de: Garantă a respectării Constituţiei, în condiţiile în care actualul preşedinte al ţării a anunţat, public, la puţină vreme după ce a fost ales pentru exercitarea primului mandat prezidenţial, că va fi un „preşedinte-jucător” care, astfel, nu-şi va îndeplini mandatul în condiţiile prevăzute în cadrul Constituţiei României (ce prevede, între altele, pentru funcţia de preşedinte al ţării, rolul de: „veghetor la respectarea Constituţiei, precum şi pe cel de reprezentant principal al statului român şi respectiv de mediator între puterile statului, în contextul în care, în conformitate cu precizările anterioare, ar fi trebuit să rămână doar „arbitru” între celelalte puteri ale statului). În contextul menţionat, rezulta că, în calitate de preşedinte-jucător, va favoriza interesele unor categorii societale, în defavoarea altora şi chiar (aşa cum a demonstrat inclusiv prin modul în care şi-a exercitat primul mandat, precum şi, mai ales, prin modul în care îşi exercită cel de-al doilea mandat prezidenţial), în defavoarea majorităţii populaţiei.
11. Preşedintele actual al ţării a încălcat însuşi Jurământul de credinţă pe care trebuie să-l rostească preşedintele, înainte de începerea efectivă a exercitării mandatului (care este acelaşi şi pentru toţi membrii Guvernului) care prevede: „Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a Poporului Român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României” (Articolul 82, aliniatul 2, din Constituţia României), şi a fost încălcat prin nerespectarea angajamentelor asumate, în cadrul depunerii Jurământului de credinţă, (în mod deliberat şi chiar anunţat, prin declaraţie publică, încă înainte de depunerea jurământului în cauză), precum şi, mai ales, prin instigarea Guvernului de a aplica o politică de reducere forţată şi dramatică a veniturilor populaţiei (de provenienţă bugetară), cu efect nu de „propăşire materială”, ci dimpotrivă, de decădere materială, până mult sub limita considerată minimală, necesară asigurării cetăţenilor unui nivel de trai „decent”, specifică unui stat naţional, democratic, de drept şi, mai ales: social (aşa cum se prevede, în Constituţia României, la Articolul 1, aliniatul 1, respectiv aliniatul 3, precum şi la Articolul 47, referitor la: nivelul de trai, aliniatul 1). Rezultă astfel că preşedintele actual al României, care s-a comportat astfel, este un preşedinte nedemn, din punct de vedere moral şi spiritual, iar, dacă nu îşi dă singur demisia, pentru a-şi asuma, măcar în acest mod, consecinţele dezastruoase la care a fost şi încă este supusă majoritatea populaţiei (inclusiv prin faptele sale, respectiv prin modul de exercitare a funcţiei prezidenţiale), trebuie obligat să demisioneze, de către instituţiile în drept, ale statului. Din nenorocire însă, în lipsa unei Puteri de stat Garante a respectării Constituţiei, abilitată a interveni şi acţiona în asemenea situaţii, actualul preşedinte nu doar că nu se simte obligat moral să demisioneze, ci, dimpotrivă, instigă Guvernul la aplicarea, în continuare, a unei politici de restricţionare a veniturilor populaţiei bugetare, precum şi a pensionarilor bugetari, cu efect de genocid, pe termen mediu şi chiar scurt, a unei părţi considerabile a populaţiei, mai ales din cadrul categoriilor deja puternic defavorizate (pensionari, bolnavi, şomeri şi chiar tineret).
12. În contextul evocat anterior, devine evidentă necesitatea ca anumite instituţii, organizaţii şi chiar persoane individuale să-şi asume voluntar calitatea de: Garanţi colectivi, instituţionali, respectiv organizaţionali, precum şi individuali, ai respectării Constituţiei, şi, în consecinţă, să acţioneze astfel încât să-l determine atât pe preşedintele ţării, devenit nu doar nedemn, ci şi vinovat de comiterea a numeroase şi deosebit de grave abuzuri legislative şi chiar constituţionale, să demisioneze, sau să fie înlăturat, de la exercitarea puterii prezidenţiale, ca urmare a unor presiuni societale corespunzătoare. Într-o situaţie similară se află şi actualul Guvern al României, faţă de care apreciem că trebuie să se procedeze, într-un mod asemănător, pentru a-l determina să demisioneze şi să se creeze astfel condiţiile necesare realizării unor alegeri generale anticipate, precedate însă de un referendum, în care populaţiei României să i se ofere prilejul să se pronunţe în legătură cu modul în care a fost guvernată ţara, precum şi în legătură cu modul în care trebuie trataţi cei răspunzători de guvernările post-revoluţionare, care au adus România în cea mai gravă criză societală, după înfăptuirea Revoluţiei Române din decembrie 1989.
13. Atunci când, într-o ţară, conducătorii instituţiilor fundamentale şi principale ale statului se transformă în „mafioţi”, în sensul că, ocrotiţi, dar şi instigaţi, de către structuri politico-partidice corupte, ajung nu doar la stadiul de a organiza „suprastructuri” oculte şi subversive („straturi suprapuse” – cum le numea Mihai Eminescu, referindu-se la modul de organizare a partidelor politice din vremea sa, despre care afirma că aveau, ca principal obiectiv, nu: „binele ţării”, ci acapararea funcţiilor statului, pentru a le utiliza în folos clientelar propriu, de grup, de partid, sau/şi chiar de nivel mai înalt: masonic, regal, imperial ş.a.), ci de a le utiliza, eficientiza şi perfecţiona, astfel încât să aducă un profit cât mai mare celor situaţi la nivelurile de vârf ale reţelelor de corupţie, la nivel ţaral, dar, pe de altă parte, subordonate şi coordonate inclusiv la nivel continental şi chiar mondial, respectiv unor alte reţele politico-partidice, masonice-mafiote, internaţionale, considerăm că este nu doar necesar, ci şi imperativ, ca cetăţenii (adică oamenii care, spre deosebire de indivizi, beneficiază de o conştiinţă societală şi statală) din acea ţară să se asocieze pentru a putea apăra, împreună, valorile fundamentale ale statului democratic, împotriva adversarilor interni şi externi. Este ceea ce se întâmplă, în prezent, în România, sub coordonarea şi chiar conducerea actualei oligarhii plutocratice, politico-partidice şi respectiv masonico-mafiote, din cadrul coaliţiei de guvernare, constituind totodată şi cauza principală care a generat, de fapt, actuala criză societală, deosebit de gravă şi de periculoasă, prin consecinţele sale, atât asupra existenţei normale a majorităţii populaţiei, cât şi asupra existenţei statului însuşi.
14. În acest sens, considerăm că trebuie interpretate şi investigaţiile juridice de tip „spectacular”, care se realizează periodic şi sunt intens mediatizate (prin televiziune, radio şi presă), însă, în cea mai mare parte, sunt doar iniţiate şi apoi corespunzător temporizate, dar nu şi finalizate (exemplu: arestarea recentă a primarului oraşului Cluj-Napoca), care ajung să fie apoi intens comentate public, inclusiv de la cele mai înalte niveluri de conducere (exemple: Preşedintele ţării, Primul ministru, liderii de partide guvernamentale, în cazul exemplificat anterior). În acest fel, de fapt, pe de o parte, se urmăreşte a se acorda anumite satisfacţii (iluzorii) populaţiei, grav afectată de corupţia generalizată, practicată la nivelul întregii ţări, prin intermediul reprezentanţilor partidelor politice corupte, care compun actuala coaliţie de guvernare, iar, pe de altă parte, pentru a se da o „lecţie” corespunzătoare acelor reprezentanţi ai partidelor politice corupte, care nu respectă regulile „jocului mafiot”, în sensul că nu „cotizează”, în mod corespunzător, la nivelul ierarhiilor superioare, politico-partidice, mafiote, în cauză, cu partea de „profit” care li se „cuvine” acestora, pentru că au constribuit la numirea, în posturile de conducere respective, şi la „ocrotirea” funcţionarilor corupţi, inferiori ierarhic, în practicarea corupţiei politico-partidice, în acele posturi (exemplu: tot cazul primarului din Cluj-Napoca). Despre acesta s-a mai anunţat, public, chiar că este deţinut, în stare de arest preventiv, într-o celulă fără ferestre, şi cu „hârdăul” pentru dejecţii amplasat în celulă, într-un mod similar celui în care erau deţinuţi, în vederea urgentării exterminării fizice, arestaţii politici, în perioadele cele mai opresive din timpul fostului regim comunist-totalitar. Deşi astfel de condiţii de arest, în mod normal, ar trebui să fie interzise într-un stat democratic, de drept, acestea mai sunt menţinute, probabil, inclusiv în scopul de a-i speria pe corupţii politico-partidici-mafioţi referitor la ce ar putea păţi dacă nu dau „obolul” aferent „şefilor” lor, sau dacă încearcă să „lucreze” pe cont propriu. Pe de altă parte, ar trebui să fie tot interzise şi utilizarea unor celule cu „confort sporit”, cum au fost cele în care au fost şi încă mai sunt deţinuţi câţiva dintre principalii generali vinovaţi de ordonarea comiterii de crime, prin represalii, în timpul Revoluţiei Române din decembrie 1989, precum şi principalul organizator şi conducător al mineriadelor, cazuri care, mediatizate, au afectat şi afectează negativ imaginea justiţiei, în România.
15. Într-un context similar, au fost utilizaţi şi anumiţi participanţi la Revoluţia Română din decembrie 1989 (sau chiar impostori, referitor la deţinerea acestei calităţi), pentru a îngroşa corespunzător şi totodată a discredita public categoria de participanţi autentici, cu merite deosebite la realizarea acestei revoluţii, ajungându-se chiar ca, în prezent, numărul impostorilor să-l depăşească cu mult pe cel al participanţilor autentici. Printr-o propagandă subversivă, susţinută de către anumite organe mass-media, aparţinând unor patroni afilizaţi mafiei politico-partidice care a acaparat conducerea ţării, s-a creat astfel ocazia de a denigra şi condamna, în mod deliberat, întreaga categorie de participanţi cu merite deosebite în înfăptuirea Revoluţiei Române din decembrie 1989, şi de a susţine că indemnizaţiile de merit, precum şi alte avantaje care le-au fost acordate acestora (pentru că au acţionat, în timpul Revoluţiei, în regim de voluntariat şi totodată în calitate de vârfuri de lance ale avangardei civice a societăţii româneşti), să fie suspendate, sau chiar anulate, inclusiv pentru ca, probabil şi în acest mod, să poată fi sporite corespunzător (după cum s-a anunţat oficial) fondurile bugetare acordate unor instituţii precum: Preşedinţia, Parlamentul, Serviciul Român de Informaţii şi altele, similare, ca rol şi implicare, în constituirea şi supravegherea corespunzătoare a reţelei de corupţie politico-partidică, extinsă, ca o pânză de păianjen, asupra întregii societăţi.
16. În contextul evocat anterior, considerăm că persoanele în cauză, care au decis, precum şi acelea care au instigat, în mod public, la suspendarea, respectiv la anularea acordării indemnizaţiilor de merit mai multor categorii societale, care (exceptând impostura, infiltrată deliberat printre aceştia, dar fără voia lor, de către anumiţi conducători corupţi ai unor instituţii şi respectiv organizaţii, în scopuri clientelare) constituie, de fapt, categorii autentic elitare (ştiinţifice, artistice, sportive, morale, patriotice ş.a.) ale societăţii româneşti (între care şi categoria participanţilor autentici, cu merite deosebite la înfăptuirea Revoluţiei Române din decembrie 1989), au intenţionat, de fapt, procedând astfel:
a.- să realizeze această mârşăvie societală pentru a discredita categoriile respective, dar şi pentru a le testa capacitatea de rezistenţă şi, mai ales, de revoltă (pe care le-au ignorat, într-o primă etapă) faţă de aceste acţiuni abuzive şi totodată sfidătoare, efectuate inclusiv în scopul de a dezintegra societatea civilă românească, ca structură societală specifică;
b.- să diminueze sau chiar să anihileze capacitatea societăţii civile româneşti de apărare şi de rejectare a urgentării instalării aşa-numitei: „noua ordine mondială”, bazată pe ticăloşie politico-partidică şi subversivitate masonico-mafiotă, implementate corespunzător chiar la nivel instituţional şi coordonate de către reţelele politico-partidice, respectiv masonico-mafiote, oculte şi subversive, autohtone şi internaţionale (inclusiv pe: „axa Washington-Londra-Bucureşti”, prin intermediul unor: „preşedinţi de stat -jucători”);
c.- să înlocuiască reperele societale ale personalităţilor morale, patriotice şi înţelepte, cu cele ale politicienilor amorali, mancurţi, masoni şi chiar mafioţi (consideraţi: „deştepţi”), inclusiv prin subminarea, denigrarea şi chiar anihilarea fizică a adevăraţilor vectori sociali şi societali, cu rol fundamental în menţinerea coeziunii poporale şi respectiv statale.
17. Tot în acest context, respectivele persoane mai trebuie să afle şi să conştientizeze, în mod corespunzător, faptul că, în cadrul categoriei societale a participanţilor autentici, remarcaţi prin fapte deosebite în realizarea Revoluţiei Române din decembrie 1989, mai există încă suficiente persoane şi chiar personalităţi în stare să-şi asume riscul existenţial de a declanşa o revoltă corespunzătoare, sau chiar încă o revoluţie. Aceştia au început deja să se organizeze şi intenţionează să acţioneze corespunzător, pentru a demonstra şi astfel că există, ca reprezentanţi şi apărători autentici ai Poporului Român (inclusiv ca: Garanţi individuali ai respectării Constituţiei României) împotriva ticăloşilor şi criminalilor societali, politico-partidici, respectiv masonico-mafioţi (care au acaparat, prin manipulare mediatică şi chiar prin fraudă electorală, guvernarea ţării), dar la momentul pe care îl vor considera necesar şi, mai ales, oportun, acţiuni în cadrul cărora vor fi, probabil, avuţi în vedere, pentru judecată şi condamnare (inclusiv în mod specific unei revolte, respectiv revoluţii, după caz), cel puţin o parte a celor consideraţi vinovaţi de degenerarea societală a României (care deja au fost şi încă vor mai fi luaţi în evidenţă, în acest scop, în funcţie de faptele comise), adică de distrugerea deliberată a statului suveran, independent, indivizibil, naţional, democratic, de drept, social şi republican, aşa cum a fost prefigurat de către Revoluţia Române din decembrie 1989, prin idealurile respectivei revoluţii, şi validat prin două referendumuri constituţionale, în 1991, respectiv în 2003.
18. Se intenţionează a se proceda astfel, în absenţa aplicării, cel puţin până în prezent, a altor mijloace (considerate legale), sau doar în completarea şi în sprijinirea aplicării respectivelor mijloace, dacă acestea se vor dovedi ineficiente, evidenţiindu-şi astfel incapacitatea de funcţionare optimă, pentru a reda suveranitatea statală (uzurpată de către structurile corupte, menţionate anterior) Poporului Român şi a realiza, printr-o revizuire corespunzătoare, o Constituţie mai performantă şi mai puternică, inclusiv prin:
a.- transformarea Curţii Constituţionale în Putere de stat Garantă a respectării Constituţiei;
b.- înlocuirea priorităţii acordate democraţiei reprezentative, exercitată prin reprezentanţi aleşi, cu prioritatea acordată democraţiei participative, exercitată de către electorat, prin referendum;
c.- definirea deplină şi eficientă, la nivel constituţional, a noţiunii de nivel de: trai decent;
d.- acordarea de şanse egale, cu cele ale candidaţilor propuşi de partidele politice, şi candidaţilor independenţi, respectiv şi candidaţilor independenţi propuşi ca reprezentanţi ai societăţii civile (de către anumite organizaţii specifice şi autentice ale societăţii civile), la alegeri;
e.- democratizarea reală a tuturor instituţiilor legiferate a fi Puteri de stat, prin alegerea directă (de către electorat, şi nu de către alţi reprezentanţi aleşi) atât a membrilor componenţi (prevăzuţi legal a fi aleşi), cât şi a conducătorilor supremi ai instituţiilor respective;
în vederea restabilirii şi consolidării cursului evolutiv democratic al României.
19. Se mai intenţionează a se proceda astfel, şi pentru a se readuce România în concordanţă cu idealurile Revoluţiei Române din decembrie 1989, exprimate la Timişoara, în mod succint, în cadrul documentelor programatice elaborate şi date publicităţii cu acel prilej, de către Frontul Democratic Român (FDR), constituit în ilegalitatea comunist-totalitară şi considerat a fi adevărata forţă politică organizatoare, declanşatoare, coordonatoare şi conducătoare a revoluţiei în cauză (ale cărui merite revoluţionare şi drept de a prelua puterea în stat, după căderea fostului regim comunist-dictatorial, au fost însă, în mod viclean şi criminal, uzurpate şi deturnate de către aşa-numitul Consiliu al Frontului Salvării Naţionale – CFSN, constituit în noaptea de 22 decembrie 1989, după căderea fostului regim comunist-totalitar, cu sprijinul determinant al conducerii de atunci a Armatei, care a declanşat, în acest scop, farsa criminală societală, denumită: „atacul teroriştilor”, neinvestigată juridic, în mod corespunzător, nici până în prezent). Prin modul în care a acaparat puterea de stat şi a condus ţara, o lungă perioadă de timp, post-revoluţionară, CFSN, transformat ulterior în: Frontul Salvării Naţionale (FSN), s-a dovedit a fi, de fapt, un: „putregai” subversiv, politico-partidic, dominat, la nivel de vârf, de către reprezentanţi ai fostului regim comunist-totalitar, care, printr-o contra-revoluţie (abil mascată, o anumită perioadă de timp), a contribuit cel mai mult, în mod direct, precum şi indirect, prin asociatele şi respectiv derivatele sale partidice (UDMR, PDSR, APR, PSD, PD, PDL, UNPR), la cangrenizarea societală, pe cale politico-partidică, respectiv masonico-mafiotă, a României, şi la instalarea uneia dintre cele mai grave crize societale, din istoria contemporană a ţării, care, dacă nu va fi stopată, prin acţiuni ferme şi eficiente, de către acei oameni patrioţi, capabili a le organiza, declanşa şi coordona, va cauza, la nivel societal: destrămarea statală a ţării şi degenerarea populaţiei, de la nivelul de: popor, la cel de: populaţie etnică, într-un alt stat.
20. În ce ne priveşte, ca participanţi autentici la înfăptuirea Revoluţiei Române din decembrie 1989, pe de o parte, precum şi în calitate de victime ale regimurilor de corupţie politico-partidică post-revoluţionare, pe de altă parte, considerăm că ne revine datoria societală şi patriotică de a acţiona, atât cât vom putea şi cât vom mai exista, pentru urgentarea declanşării procesului de investigare a crimelor societale produse în timpul Revoluţiei Române din decembrie 1989, rămase încă total sau doar parţial neinvestigate, nejudecate şi nepedepsite corespunzător, începând cu furtul şi deturnarea revoluţiei, şi continuând cu deturnarea idealurilor revoluţiei în cauză, de către grupările corupte şi subversive, politico-partidice, care au guvernat România în perioada post-revoluţionară, până în prezent.
Lorin Ioan Fortuna – preşedinte al Asociaţiei „VICTORIA” a Luptătorilor în Revoluţie, din Timişoara
Adrian Sanda
Viorel Şerb
 Reprezentanţi ai Grupului Constituţional „Timişoara”
 Foşti membri ai Frontului Democratic Român

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.