Deficitul de alimente, o realitate pentru cei mai multi

Scris de Alex Neagoe | Publicat in 14.01.2012 11:19 | Publicat in AGENTIA DE PRESA | Tipareste pagina

Trendul de scădere al preţului alimentelor a luat sfârşit. Era abundenţei s-a încheiat şi ea, iar acum ne aflăm într-o zonă de deficit.

După crizele alimentare din 2008 şi 2010 s-a constatat că zeci de milioane de oameni au fost duşi dincolo de pragul sărăciei, ceea ce înseamnă că accesul la hrană se face din ce în ce mai greu. În ultimele luni cea care se plânge de această situaţie este tocmai industria alimentară, scoţând în evidenţă faptul că deficitul de alimente este un fenomen global care afectează şi lanţurile alimentare din statele cele mai bogate.

Creşterea populaţiei la 9 miliarde de oameni până în anul 2050 înseamnă o cerere mai mare de alimente, energie, apă, dar şi de emisii poluante.

Cererea de alimente nu numai că va creşte, dar îşi va schimba şi forma.

Creşterea veniturilor clasei mijlocii a dus la un consum mai mare de energie şi la solicitări de alimente cu valoare adăugată mare (carne şi produse din carne, lactate etc.).

Acoperirea acestei cereri nu se poate realiza decât prin dublarea actualei producţii de alimente, însă creşterea producţiei de alimente trebuie să ia în calcul constrângerile legate de mediu şi de terenul disponibil.

Nu trebuie să producem mai mult orişicum, ci trebuie să ţinem cont de faptul că nu trebuie să punem în pericol capacitatea de a produce materii prime agricole.

Provocarea agricultorilor este legată de faptul că trebuie să producă mai mult, însă poluând mai puţin.

Pentru a reuşi acest lucru trebuie să privim în viitor la toate resursele pe care ni le oferă cercetarea şi inovarea. Există două modalităţi de a creşte producţia agricolă, şi anume: de a cultiva mai mult teren şi de a creşte productivitatea, însă cea durabilă.

Prima modalitate nu poate reprezenta o soluţie, pe termen mediu şi lung, ţinând cont de ceea ce se întâmplă în prezent cu defrişările pe suprafeţe din ce în ce mai mari, cu repercusiuni greu de reparat.

A doua modalitate este utilizarea biotehnologiilor, a rezultatelor cercetărilor din toate domeniile. Acestea reprezintă siguranţa zilei de mâine în aprovizionarea cu alimente.


Director executiv la Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Timiş, Dr. Tiberiu LELESCU

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.