10 august 1919. Cand SVABII BANATENI au hotarat in unanimitate ALIPIREA BANATULUI de ROMANIA

Scris de Gabriela Stegarescu | Publicat in 10.08.2017 14:55 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina

10 august 1919: In cadrul adunarii de la Timişoara, şvabii din Banat şi-au dat acordul pentru unirea proclamata la Alba Iulia.

La 19 iulie 1919, gazeta in limba germana Deutsche Wacht a publicat ştirea potrivit careia
Puterile Antantei au hotarat ca Timişoara sa revina Romaniei, iar armata regala sarba urma sa
evacueze oraşul şi imprejurimile.
La 10 august 1919, la Adunarea nationala a şvabilor intrunita la Timişoara, la care erau prezenti peste 1 000 de fruntaşi şvabi din 33 comune, colonelul Karl von Möller a citit textul unei rezolutii prin care se cerea indivizibilitatea Banatului şi unirea sa cu Romania.
S-a decis ca aceasta hotarare a şvabilor banateni sa fie comunicata Conferintei de Pace de la Paris.

Adunarea Şvabeasca din Timişoara, 10 august 1919
Duminica la orele 11:00 s-a ţinut la Timişoara in Casa Germana o adunare a şvabilor, la care au luat parte aproape 1.000 de şvabi din toate parţile romaneşti. In adunarea aceasta, care a decurs in mod solemn,
a) s-a hotarit cu unanimitate a propaga intregului Banat şi pe baza hotaririi de la Alba Iulia, alipirea acestei provincii la Romania,
b) s-a organizat unanim Partidul Poporal al Şvabilor Germani ca organizaţie a tuturor şvabilor din Banat şi s-a ales Comitetul Administrativ,
c) s-a declarat Asociaţiunea Culturala Germana-Şvaba ca organizaţie culturala a şvabilor,
d) s-a facut o reprivire peste intreg germanismul din Romania Mare constatindu-se cele trei grupe organizate (a şvabilor, germanii bucovineni şi şvabii basarabeni) pe linga care intra in acţiune şi a patra organizatie mare a şvabilor din Banat. Aceste patru grupe reprezinta independent germanii din acele parţi şi se ajuta reciproc.Rezoluţia din Banat in adunarea mare tinuta in Timişoara, la 10 august 1919 aduc urmatoarea rezoluţiune:1. In numele tuturor şvabilor din Banat declaram ca numai de la Banatul nedesparţit şi unitar, speram binele naţiunilor din Banat. Un Banat imparţit in graniţe nenaturale inseamna pentru toate popoarele care traiesc aici o ruina economica, formeaza o vecinica nemulţumire care tulbura pacea durabila. Noi dorim deci Banatul neimparţit.
2. Fiind Oraşul Timişoara centrul vieţii economice şi sociale a Banatului, alaturat Romaniei şi suveranitaţii Maiestaţii sale Regelui Romaniei estinsa asupra Banatului şi deoarece noi prin manifestul de la Alba Iulia vedem asigurata in statul nostru dezvoltarea libera a caracterului nostru poporal, folosirea libera a limbei noastre materne şi dezvoltarea libera a acestora pe terenul politic, cultural şi economic şi prin aceasta siguranţa viitorului nostru naţional, dorim ca Banatul intreg sa se alipeasca unitar şi nedesparţit Regatului Romaniei Mari.
3. Aceasta rezoluţie se va comunica Conferinţei de Pace de la Paris. Prin acest fapt, şvabii şi-au dat seama de situaţia clara şi de urmarile care sunt necesare pentru a asigura in toate direcţiile dezvoltarea libera naţionala şi sociala. Conducatorii şvabi s-au decis la faptul acesta de mare importanţa pentru secoli de-a rindul dupa cumpaniri mature şi conştienţi de responsabilitatea ce o au faţa de poporul şvab. Au declarat, sub aprobarea generala, ca acela care va ajuta ori va intriga contra acestei acţiuni şi organizaţiei hotaritoare asupra vieţii şi morţii germanismului, se considera ca tradatorul Naţiunii şi al Patriei.”
Frany Wettel si Karl Möller, presedinti
Dr. Frecot, secretar
Johann Tengler si Julius Neuhaus, cenzori

La 12 august 1919, o delegatie a şvabilor, formata din cinci personalitati, condusa de juristul Ştefan Frecot a plecat spre capitala Frantei. 

Membrii sai au fost primiti in audienta de Consiliul celor zece la 19 august 1919.
Frecot a explicat urmarile negative ale divizarii Banatului şi a insistat asupra unirii intregii provincii cu Romania.
S-a promis delegatiei ca se va tine seama de vointa şvabilor in cazul in care problema Banatului va reveni la ordinea de zi a Conferintei.
(sursa: ANALELE BANATULUI, S.N., ARHEOLOGIE – ISTORIE, XIX, 2011, Ziarul Banatul)

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.