11 mai 330: Cand s-a nascut CONSTANTINOPOL, capitala ROMANIEI, vreme de peste un MILENIU!...

Scris de Gabriela Stegarescu | Publicat in 11.05.2017 08:44 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina

11 mai 330: Inaugurarea solemna a oraşului Constantinopol, in prezent Istanbul, in Turcia, ridicat de imparatul Constantin pe locul vechii colonii greceşti Byzantion, ca noua capitala a  Imperiului Roman de Rasarit.

Datorita creşterii importanţei parţii rasaritene a imperiului roman şi a victoriei asupra ultimului  rival Licinius, care a controlat imperiul roman de rasarit pana in 324, Bizanţul este planificat din  anul 326 de catre imparatul roman Constantin cel Mare ca noua reşedinţa imperiala.
Patru ani mai tarziu este inaugurat, in mod solemn, la 11 mai 330.

Konstantinoupolis - in limba greaca inseamna „Cetatea lui Constantin” - a fost capitala Imperiului  Roman de Rasarit, Imperiului Latin şi Imperiului Otoman şi iniţial s-a numit Nova Roma.
In secolul al XII-lea, Constantinopolul era cel mai mare şi cel mai bogat oraş din Europa.
In timpul celei de-a patra cruciade din 1204, oraţul a fost ocupat şi jefuit de cruciaţii apuseni, dar  a fost ulterior eliberat de forţele Imperiului de la Niceea, conduse de Mihail al VIII-lea Paleologul,  in 1261.
Sultanul otoman Mehmed al II-lea a cucerit Constantinopolul la 29 mai 1453, dupa un asediu de doua  luni.
Ultimul imparat bizantin, Constantin al XI-lea Paleologul, a murit in lupta, incercand in zadar sa  apere zidurile cetaţii.
Oraşul a ramas capitala Imperiului Otoman pana la destramarea acestuia in 1922.
Istanbul a devenit nume oficial in 1930.

Imperiul Roman de Rasarit, Imperiul Bizantin sau Bizanţul sunt termeni folosiţi in mod convenţional  pentru a numi Imperiul Roman din Evul Mediu avand capitala la Constantinopol.
Denumirea oficiala era Ρωμανία, ROMANIA sau Βασιλεία Pωμαίων (Basileía Romaíon), Imperiul Roman.

Numele Imperiul Bizantin este un termen istoriografic modern, care era necunoscut celor care au trait  in vremurile de glorie ale imperiului, adica Imperiul Roman de Rasarit.
Numele original al imperiului in limba greaca era Ρωμανία Romagna sau Βασιλεία Pωμαίων Basileía  Romaíon, o traducere din limba latina a numelui Imperiului Roman, Imperium Romanorum.
Termenul Imperiul Bizantin a fost inventat in 1557, la aproximativ un secol dupa caderea  Constantinopolului, de catre istoricul german Hieronymus Wolf, care a introdus un sistem de  istoriografie bizantina in lucrarea sa Corpus Historiae Byzantinae, in scopul de a deosebi istoria  antica romana de istoria medievala greaca, fara a mai atrage atenţia asupra predecesorilor lor antici  şi continuitaţii imperiale romane (in Est).
Standardizarea termenului a aparut in secolul al XVII-lea, cand autorii francezi, precum Montesquieu,  au inceput sa-l popularizeze.
Hieronymus a fost şi el influenţat de disputa aparuta in secolul al IX-lea intre romei (bizantini, aşa  cum ii numim azi) şi franci.
Sub conducerea lui Charlemagne (Carol cel Mare), francii fondasera un imperiu in vestul Europei şi,  avand sprijinul Papei, incercau sa-şi legitimeze cuceririle din Italia, nerecunoscand vecinilor de la  rasarit dreptul de a se numi romani.
Donaţia lui Constantin, unul dintre cele mai faimoase documente falsificate din istorie, a jucat un rol  de capatai in aceasta.
Din acel moment a devenit o regula, in vest, ca imparatul din Constantinopol sa nu mai fie numit  Imperator Romanorum (Imparat al Romanilor), titlu care a fost rezervat imparaţilor franci, ci  „Imperator Graecorum” (Imparatul grecilor), iar ţara condusa de acesta din urma ca „Imperium  Graecorum”, „Graecia”, „Terra Graecorum” sau chiar „Imperium Constantinopolitanus”.(sursa: Wikipedia)

 
 
 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.