20 iulie 1514: Cand la Timisoara era torturat pe un tron inrosit in foc Gheorghe Doja

Scris de Gabriela Stegarescu | Publicat in 19.07.2015 17:50 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina

In acelaşi loc unde, in decembrie 1989, legenda spune ca a fost scanteia care declanşat Revoluţia romana, o alta legenda spune ca Gheorghe Doja a fost prins, torturat şi executat prin aşezare pe un „tron” inroşit in foc, la 20 iulie 1514.

Gheorghe Doja de Makfalva, in maghiara Makfalvi Dózsa György, a fost un mic nobil secui din Transilvania care a condus rascoala ţaraneasca contra marilor proprietari unguri de pamant din anul 1514.

Papa Leon al X-lea a chemat la o cruciada antiotomana, nedusa la indeplinire.
In anul 1513, Doja a fost insarcinat cu organizarea unui corp de oaste secui, care sa participe la cruciada.
Oastea organizata pentru cruciada s-a transformat intr-o oaste de rasculaţi pe teritoriul Ungariei şi Transilvaniei, sub conducerea lui Gheorghe Doja, nascut cca. 1470, Dalnic, Scaunul Chizd, Regatul Ungariei, astazi in judeţul Covasna, spune Wikipedia.
Gheorghe Doja se remarcase anterior ca bun ofiţer in razboaiele antiotomane.
Proclamarea cruciadei de catre papa Leon al X-lea a dus prin recrutarea ţaranilor maghiari, slovaci, sarbi, croaţi, romani şi secui ca soldaţi, la un conflict de interese cu marea nobilime din Ungaria şi Transilvania, care dorea sa-i reţina pe ţarani pe propriile domenii.
Prin participarea la cruciada ţaranii sperau sa-şi imbunataţeasca greaua situaţie economica, in ipoteza unei campanii reuşite in faţa turcilor.
Impotrivirea marii nobilimi a dus la rascoala ţaraneasca.
Principala direcţie a rasculaţilor a fost Timişoara şi Cenadul, localitaţile de reşedinţa ale episcopului Nicolae Csáki (Nicolaus de Csak), principalul adversar al inarmarii ţaranilor in vederea cruciadei.
Pe timpul desfaşurarii rascoalei s-au mai afirmat ca puternici adversari ai rasculaţilor voievodul transilvan Ioan Zapolya, episcopul romano-catolic al Transilvaniei Várday Ferenc şi un jurist Werbőczy István.
Armatele ţaraneşti aflate sub conducerea lui Gheorghe Doja au fost la inceput victorioase la Cenad şi Nadlac, unde rasculaţii l-au prins pe episcopul Csáki şi l-au ucis.
Şpanul Bathory a reuşit sa fuga şi sa-l cheme in ajutor pe voievodul Ioan Zapolya al Transilvaniei.

A urmat atacul nereuşit de la 15 iulie 1514 al armatei ţaraneşti asupra Cetaţii Timişoara, comandata de comitele Stefan Báthory, unde se refugiase marea nobilime.
Apoi, la porunca lui Ioan Zapolya, Gheorghe Doja a fost prins, torturat in mod barbar şi executat prin aşezare pe un „tron” inroşit in foc, la 20 iulie 1514.
Tot legenda spune ca trupul lui Doja a fost sfartecat in patru parti expuse in fata cetatilor Buda, Pesta, Alba Iulia si Oradea, iar capul la Szeged.
Un rol important in ultima faza a rascoalei l-a jucat şi intervenţia armatei regale ungare contra ţaranilor.
Totuşi, deşi nobilimea a reuşit sa iasa victorioasa in conflictul cu ţaranii din anul 1514, Ungaria a fost mult slabita de rascoala şi va trebui sa suporte in 1526 infrangerea zdrobitoare de la Mohacs in faţa turcilor, dupa care va urma o perioada de 160 de ani de stapanire turceasca, mai adauga Wikipedia.

Pe locul unde se presupune ca a fost executat Gheorghe Doja, conducator al rascoalei taranesti din 1514, a fost ridicata, in anul 1906, statuia Sfantei Maria, in marime naturala, din marmura de Carrara asezata intr-o capela de granit construita in stil roman.
Capela a fost proiectata de arhitectul timisorean László Székely in forma de baldachin, aflat pe un soclu suprainaltat, pe care se poate ajunge din trei directii, pe trepte de piatra.
Cei sase stalpi ai baldachinului sunt din granit de Belgia.
Statuia Fecioarei Maria este opera sculptorului Kiss György.
In spatele monumentului se afla o inscriptie, in limba maghiara: "Sfantei Fecioare Patroane, pe locul unde a suferit Gheorghe Doja cumplita moarte - Locuitorii orasului Timisoara ofer ofranda pioasa acest monument in 1906".

 
 
 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.