22 aprilie 1999: Parlamentul a aprobat ca avioanele NATO sa foloseasca spatiul aerian al Romaniei

Scris de Gabriela Stegarescu | Publicat in 22.04.2016 09:43 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina

In octombrie 1998, Parlamentul roman aproba cererea NATO ca avioanele Aliantei sa poata utiliza spatiul aerian al tarii noastre pentru posibile operatiuni militare impotriva Iugoslaviei, numai in situatii exceptionale si de urgenta.
Militari din Romania si Statele Unite, in februarie 1999, stabilesc un centru de monitorizare a traficului aerian care sa acopere, in afara teritoriului romanesc, si ariile invecinate.
Ca urmare a unei solicitari NATO, Romania inchide trei aeroporturi in vestul tarii – Timisoara, Arad, Caransebes – pana la sfarsitul operatiunilor Aliantei impotriva Iugoslaviei, in martie 1999.
Dupa ce NATO a solicitat Romaniei (18 aprilie 1999) deschiderea spatiului aerian pentru avioanele aliate, doua zile mai tirziu Consiliul Suprem de Aparare al Tarii (CSAT) si Guvernul Romaniei au dat curs solicitarii, pentru ca, pe 22 aprilie 1999, Parlamentul aa autorizeze avioanele NATO sa utilizeze spatiul aerian romanesc in timpul operatiunilor din Iugoslavia.

HOTARARE nr. 14 din 22 aprilie 1999 privind aprobarea cererii Aliantei Nord-Atlantice de acordare a accesului nerestrictiv in spatiul aerian al Romaniei
EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 172 din 22 aprilie 1999

Avand in vedere solicitarea Presedintelui Romaniei, adresata celor doua Camere ale Parlamentului, pentru a aproba cererea Aliantei Nord-Atlantice de acordare a accesului nerestrictiv in spatiul aerian al Romaniei, in vederea executarii de operatiuni aeriene asupra teritoriului Republicii Federale Iugoslavia,
in temeiul art. 117 alin. (5) din Constitutia Romaniei si al art. 1 pct. 27 din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului,
Parlamentul Romaniei adopta prezenta hotarare.
ART. 1
Se aproba cererea Aliantei Nord-Atlantice de acordare a accesului nerestrictiv in spatiul aerian al Romaniei pe perioada executarii de operatiuni aeriene asupra teritoriului Republicii Federale Iugoslavia.
ART. 2
Parlamentul Romaniei solicita Guvernului sa continue eforturile vizand:
- crearea unui cadru care sa asigure garantii de securitate si integritate teritoriala a statului roman erga omnes;
- realizarea aranjamentelor tehnice necesare pentru accesul nerestrictiv al aeronavelor NATO in spatiul aerian romanesc;
- obtinerea de asistenta in vederea eliminarii efectelor negative aparute ca urmare a crizei din regiune.
ART. 3
Parlamentul Romaniei reafirma dorinta de integrare a Romaniei in Alianta Nord-Atlantica.
Parlamentul Romaniei isi reafirma dorinta de a se ajunge la o solutionare politica a conflictului, precum si optiunea ferma in vederea participarii active a tarii noastre la eforturile comunitatii internationale depuse in acest sens.

Aceasta hotarare a fost adoptata de Camera Deputatilor si de Senat in sedinta comuna din 22 aprilie 1999, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR ION DIACONESCU
PRESEDINTELE SENATULUI PETRE ROMAN

Bombardamentele NATO in Iugoslavia (nume de cod: Operaţiunea Nicovala Nobila / Operation Noble Anvil) a fost o operaţiune militara condusa de NATO impotriva Republicii Federale Iugoslavia in timpul Razboiului din Kosovo.
Bombardamentele au durat din 24 martie 1999 pana pe 11 iunie 1999.
Acestea a fost cea de-a doua operaţiune majora de lupta din istoria NATO, dupa Operaţiunea Forţa Deliberata din Bosnia şi Herţegovina din septembrie 1995.

Operaţiunea s-a folosit in mare parte de armamente aeriene pentru a distruge infrastructura militara sarba. Podurile şi fabricile, considerate ţinte strategice, au fost bombardate.
Rachete de croaziera cu raza lunga de acţiune au fost folosite pentru a lovi obiective de inalta aparare, precum instalaţii strategice in Belgrad şi Priştina.

La agresiunea impotriva Iugoslaviei au participat direct sau indirect 19 state, un rol important avandu-l şi Romania care pentru prima oara dupa 1945 a participat la atacarea altui stat.
In raiduri au fost implicate 3500 de aeronave euroatlantice (inclusiv elicoptere de lupta), conform Vocii Rusiei,venind in valuri de 1200 de aeronave din Marea Britanie, Germania, Italia, Turcia, SUA, Ungaria etc.
Atacurile au fost sprijinite de trei mari portavioane, 6 submarine de atac dotate inclusiv cu armament atomic, 2 crucişatoare, 7 distrugatoare, 13 fregate.
Numai in Marea Mediterana se aflau 4 nave amfibii de razboi avand peste 10.000 de puşcaşi marini la bord.
Bombardamentele au lovit intreaga ţara, paralizand-o.
Au fost executate peste 25.000 de lovituri aeriene şi au fost neutralizate la sol 995 de obiective.
Peste 3000 de rachete de croaziera au lovit teritoriul statului iugoslav.
Au murit 2200 de civili, dintre care 400 erau copii, spune Vocea Rusiei.
Pierderile Iugoslaviei s-au ridicat la 200 de miliarde de dolari.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.