28 noiembrie 2004 / Alegerile parlamentare: cum a fost?

Scris de Gabriela Stegarescu | Publicat in 21.11.2012 12:23 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina

În anul 2004, electoratul român a fost aşteptat la urne în data de 28 noiembrie, pentru alegerile generale, organizate pentru a cincea oară după evenimentele din decembrie 1989.În contextul general al pregătirilor pentru aderarea României la Uniunea Europeană, scrutinul a avut o însemnătate deosebită. Acesta s-a desfăşurat într-un cadru legal nou, marcat de revizuirea Constituţiei, în 2003, şi de modificări aduse legislaţiei electorale. 

De asemenea, aceasta a fost ultima oară când alegerile parlamentare s-au desfăşurat în acelaşi timp cu cele prezidenţiale, deoarece conform Constituţiei, aprobată prin referendumul naţional la 18-19 octombrie 2003, alegerile prezidenţiale urmau să aibă loc din cinci în cinci ani, iar cele parlamentare din patru în patru ani.
Au fost aduse o serie de schimbări în privinţa alegerilor pentru Preşedinte, Camera Deputaţilor şi Senat, printre care se evidenţiază: garantarea egalităţii de şanse între bărbaţi şi femei pentru ocuparea funcţiilor şi demnităţilor publice; reducerea limitei de vârstă pentru candidaţii pentru Senat de la 35 de ani la 33 de ani; condiţii de reprezentare şi acces ale minorităţilor naţionale în Parlament; reglementarea organizării şi funcţionării Autorităţii Electorale Permanente; extinderea duratei mandatului Preşedintelui României la 5 ani.
Pentru pregătirea şi desfăşurarea alegerilor generale din 28 noiembrie 2004 din România, legea a menţinut cadrul organizatoric teritorial anterior, astfel încât au fost delimitate 42 de circumscripţii electorale în cadrul cărora au funcţionat 17.559 de secţii de votare, organizate astfel: 6.141 secţii de votare în 103 municipii; 1.556 secţii de votare în 210 oraşe şi 9.714 secţii de votare în 2.819 comune. La acestea s-au adăugat încă 142 de secţii de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României. din străinătate şi 6 secţii organizate pe platforme şi nave.
Pentru Capitală, legiuitorul a prevăzut o structură organizatorică distinctă: pe lângă Biroul electoral de circumscripţie, au fost înfiinţate şi 6 oficii electorale, câte unul în fiecare sector, iar secţiile de votare din străinătate au fost arondate circumscripţiei electorale a municipiului Bucureşti.
În conformitate cu dispoziţiile constituţionale, numărul deputaţilor şi senatorilor s-a stabilit prin legea electorală, în raport cu populaţia ţării.
Determinarea numărului mandatelor de deputat şi senator s-a făcut potrivit principiului reprezentării proporţionale, prin raportarea numărului de locuitori al fiecărei circumscripţii electorale la norma de reprezentare: un deputat la 70.000 de locuitori şi un senator la 160.000 de locuitori.
Numărul parlamentarilor din legislatura 2004-2008, de 332 deputaţi (314 aleşi şi 18 desemnaţi de organizaţiile minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară) şi 137 senatori, era mai mic cu 16 faţă de cel ales în 2000, din cauza scăderii populaţiei ţării.
Din 9.997 de candidaţi pentru Camera Deputaţilor 2.724 au fost femei, iar din 3.681 de candidaţi pentru Senat, 969 au fost femei. Din aceste date, rezultă că ponderea feminină în rândul candidaţilor la Camera Deputaţilor a fost de 27,2 %, iar pentru Senat de 26,3 %.
În ceea ce priveşte condiţiile de vârstă, s-a asigurat respectarea prevederii legale, potrivit căreia candidaţii trebuiau să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor, vârsta de cel puţin 33 de ani pentru a fi aleşi în Senat şi vârsta de cel puţin 35 de ani, pentru a putea fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României.
La nivel naţional, în cadrul alegerilor pentru Senatul României, au fost depuse 2 candidaturi independente şi 3.679 de candidaturi din partea formaţiunilor politice, iar pentru Camera Deputaţilor au fost depuse 10 candidaturi independente şi 9.987 candidaturi, din partea formaţiunilor politice (din partea a 25 de formaţiuni politice).
Minorităţile naţionale au fost reprezentate de 29 de formaţiuni politice, inclusiv minoritatea maghiară, cu un număr total de candidaturi, la nivel naţional, de 3.562, reprezentând 35,66% din numărul total de candidaturi pentru Camera Deputaţilor.
Potrivit Constituţiei, organizaţiilor minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară, care nu au întrunit numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament le sunt rezervate, la Camera Deputaţilor, cel mult 18 mandate. Conform legii electorale, pentru a primi un mandat, acestea trebuie să obţină, pe întreaga ţară, un număr de voturi egal cu cel puţin 10% din numărul mediu de voturi exprimate pe ţară pentru alegerea unui deputat. Procentul s-a majorat faţă de alegerile 2000, când era de 5%. În schimb, organizaţiile minorităţilor naţionale au primit dreptul de a-şi depune aceeaşi listă de candidaţi în mai multe circumscripţii electorale, spre deosebire de candidaţii formaţiunilor politice, care au putut figura pe liste numai într-o singură circumscripţie electorală.
Conform Legii electorale nr. 373 din 24 septembrie 2004, a fost menţinut pragul electoral de 5% pentru intrarea partidelor politice în Parlament, la fel ca la alegerile legislative din 2000. În cazul celor trei alianţe electorale, constituite fiecare din două partide, s-a adăugat, pentru al doilea partid membru, 3% din voturile valabil exprimate, pragul electoral pe care vor trebui să-l întrunească fiind, astfel, de 8%.
La 15 octombrie 2004, au fost aleşi, prin tragere la sorţi, drept membri ai Biroului Electoral Central (BEC), cei şapte judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). Aceştia l-au desemnat, prin vot secret, pe Emil Gherguţ preşedinte al Biroului, iar pe Cameniţă Victor Vincenţiu Paşca locţiitor al acestuia.
Cei şapte judecători aleşi au fost: Nicoleta Florea, de la Secţia civilă, Gheorghe Cernat, Veronica Rădulescu, de la Secţia comercială, Cameniţă Victor Vincenţiu Paşca, Emil Gherghuţ, de la Secţia penală, Emilia Braicău, Magdalena Ghermeli, de la Secţia Contencios administrativ şi fiscal.
Campania electorală
Pentru alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2004 au depus liste de candidaţi 24 de partide politice şi alianţe electorale, dintre care 21 au fost partide politice, trei - alianţe electorale: Alianţa 'Dreptate şi Adevăr' PNL-PD, Uniunea Naţională PSD+PUR, Alianţa Popular Creştin Democrată (APCD). Cele 21 de partide care şi-au desemnat candidaţi au fost: Partidul România Mare (PRM), Partidul Ecologist Român (PER), Partidul Noua Generaţie (PNG), Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (PNŢCD), Partidul Socialist Unit (PSU), Partidul Alianţa Socialistă (PAS), Partidul Forţa Democrată din România (FDR), Acţiunea Populară (AP), Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), Partidul Social Democrat 'Constantin Titel Petrescu', Partidul Mileniului III, Partidul Unităţii Naţiunii Române (PUNR), Uniunea pentru Reconstrucţia României (URR), Partidul Naţional Democrat Creştin (PNDC), Partidul Socialist Român (PSR), Partidul 'Pentru Patrie', Partidul Muncitoresc Român (PMR), Partidul Noua Democraţie (PND), Partidul Tineretul Democrat, Forţa Dreptăţii, Partidul Popular din România (PPR).
Au depus liste, de asemenea, 28 de organizaţii ale minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară. Acestea au fost: Asociaţia Macedonenilor din România, Asociaţia culturală a Macedonenilor Slavi din România, Asociaţia Democratică a Macedonenilor Slavi din România, Comunitatea Italiană din România, Asociaţia italienilor din România, Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, Forumul Democrat al Germanilor din România, Asociaţia Liga Albanezilor din România, Partida Romilor Social Democrată din România, Alianţa pentru Unitatea Romilor, Uniunea Armenilor din România, Uniunea Bulgară din Banat-România, Asociaţia culturală bulgară din România, Comunitatea 'Bratstvo' a bulgarilor din România, Uniunea Croaţilor din România, Uniunea democrată a croaţilor din România, Uniunea Culturală a Rutenilor din România, Asociaţia Etnicilor Turci, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Uniunea Democrată Turcă din România, Uniunea Turcă Musulmană din România, Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România, Uniunea Elenă din România, Asociaţia 'Uniunea Culturală a Polonezilor din România', Uniunea Polonezilor din România 'Dom Polski', Uniunea Sârbilor din România, Uniunea Ucrainenilor din România.
Numărul total al candidaţilor înscrişi pe listele electorale a fost de 13.678.

Din cei 9.997 candidaţi înscrişi pentru Camera Deputaţilor, 3.283 reprezentau minorităţile naţionale. Pentru Parlament au candidat şi 12 independenţi, dintre care zece au optat pentru un mandat de deputat, iar doi de senator. Uniunea Naţională PSD+PUR şi Alianţa DA PNL-PD au depus liste complete în toate circumscripţiile electorale, în timp ce PRM, PER, PNG, PNŢCD, PSU, PAS, FDR şi AP au depus liste în peste 30 de circumscripţii. Listele de candidaţi pentru mandatele de deputaţi depuse de organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale au însumat 3.283 de candidaţi, ceea ce reprezintă 32,8 la sută din numărul total al candidaturilor depuse, respectiv 10 candidaţi pentru mandatele de senatori.
În ziua de 25 octombrie, membrii Biroului Electoral Central au hotărât că Uniunea Civică Maghiară (UCM) şi Uniunea Secuilor din România (USR) nu vor putea participa în alegerile parlamentare din 28 noiembrie. Potrivit vicepreşedintelui BEC, Vincenţiu Victor Paşca, în cazul USR s-a constatat că această formaţiune nu s-a declarat ca aparţinând etniei maghiare, nu a avut reprezentanţi în Consiliul Naţional al Minorităţilor, iar listele de semnături depuse nu au întrunit condiţiile legii.
În privinţa UCM, Vincenţiu Victor Paşca a arătat că în urma cercetărilor Parchetului au fost depistate o serie de nereguli pe listele Uniunii. În altă ordine de idei, BEC a decis că nici Asociaţia 'Ofensiva Tinerilor' reprezentând minoritatea poloneză nu va putea participa în alegeri, în schimb a admis participarea Asociaţiei Italienilor din România. Tot la 25 octombrie 2004, membri Biroului Electoral Central au adoptat o hotărâre conform căreia candidaţii la alegerile parlamentare nu vor putea oferi alegătorilor, sub sancţiunile prevăzute de lege, obiecte care au 'o valoare economică semnificativă', precum mărfuri de utilitate, alimente, băuturi alcoolice şi nealcoolice, produse de tutun sau produse nealimentare.
Pentru alegerile din 28 noiembrie, BEC a acreditat 18 observatori ai OSCE, reprezentanţi a 20 de instituţii de presă din străinătate, precum şi reprezentanţi ai mai multor ONG-uri româneşti.
Rezultate
La alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2004, numărul total al alegătorilor a fost de 18 449 344 persoane, prezenţa la vot fiind de 58,5%.
La Camera Deputaţilor, s-au înregistrat 10 794 653 voturi exprimate, din care 10 188 106 au fost voturi valabil exprimate. La Senat, s-au înregistrat 10 794 653 voturi exprimate, din care 10 231 476 au fost voturi valabil exprimate.
Din cele 52 de formaţiuni politice, partide, alianţe şi organizaţii ale minorităţilor naţionale care au depus liste electorale, după alegerile de la 28 noiembrie au intrat în parlament doar şase forţe politice, reprezentate de Uniunea Naţională PSD+PUR, Alianţa D.A. PNL-PD, PRM, UDMR, alături de organizaţii ale minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară.
La Senat,

cele mai multe mandate au fost obţinute de Uniunea Naţională PSD+PUR, 57 la număr, care a întrunit 37,16%, respectiv 3 798 607 voturi din totalul voturilor valabil exprimate, şi de Alianţa 'Dreptate şi Adevăr PNL-PD' - 49 mandate (31,80%, 3 250 663 voturi valabil exprimate). PRM a obţinut 21 de mandate (13,64%, 1 394 698 voturi valabil exprimate), iar UDMR - 10 mandate (6,23%, 637 109 voturi valabil exprimate).
La Camera Deputaţilor,

132 de mandate au revenit Uniunii Naţionale PSD+PUR, care a obţinut 36,80%, respectiv 3 730 352 voturi valabil exprimate; 112 de mandate, Alianţei 'Dreptate şi Adevăr PNL -PD', (31,48%, 3 191 545 voturi valabil exprimate); PRM - 48 mandate (12,99%, 1 316 751 voturi valabil exprimate); UDMR - 22 mandate (6,19%, 628 125 voturi valabil exprimate).
18 organizaţii ale minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară, care au obţinut cel puţin 10% din numărul mediu de voturi exprimate pe ţară, au primit câte un mandat de deputat, conform Legii electorale 373/2004. Acestea erau: Asociaţia Macedonenilor din România, Asociaţia Italienilor din România, Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, Forumul Democrat al Germanilor din România, Asociaţia Liga Albanezilor din România, Partida Romilor Social Democrată din România, Uniunea Armenilor din România, Uniunea Bulgară din Banat-România, Uniunea Croaţilor din România, Uniunea Culturală a Rutenilor din România, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Uniunea Democrată Turcă din România, Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România, Uniunea Elenă din România, Uniunea Polonezilor din România "Dom Polski", Uniunea Sârbilor din România, Uniunea Ucrainenilor din România.
Numărul total al candidaţilor înscrişi pe listele electorale a fost de 13.678. Dintre cei 9.997 candidaţi înscrişi pentru Camera Deputaţilor, 3.283 au reprezentat minorităţile naţionale, iar la Senat, din totalul de 3.681, 105 au fost membri ai organizaţiilor minorităţilor naţionale. Au candidat şi 12 independenţi, zece pentru un loc de deputat, iar doi pentru unul de senator.
Parlamentul României, ales la 28 noiembrie, a fost convocat la 13 decembrie 2004, în şedinţe separate, potrivit Decretului prezidenţial nr. 1038 din 6 decembrie 2004. AGERPRES (Horia Plugaru)

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.