30 noiembrie 2008 / Alegerile parlamentare: cum a fost?

Scris de Gabriela Stegarescu | Publicat in 21.11.2012 17:45 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina

Alegerile legislative din 2008 în România s-au desfăşurat în data de 30 noiembrie. În premieră, la aceste alegeri s-a renunţat la votul pe liste, reprezentanţii politici ai cetăţenilor fiind aleşi printr-un sistem mixt, în care candidaturile şi votul au fost uninominale,iar acordarea mandatelor s-a făcut proporţional.

La data de 30 noiembrie 2008, alegătorii români au votat uninominal 452 de parlamentari, pentru prima oară în istoria scrutinelor din Romania. Cadrul legal ce a reglementat procesul electoral pentru Camera Deputaţilor şi Senat a fost stabilit de Legea nr.35/2008 (Legea privind alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali).
Sistemul electoral specific alegerilor din 30 noiembrie 2008 este considerat unul mixt, deoarece, deşi au fost votate persoane, a fost păstrată proporţionalitatea reprezentării partidelor în legislativ. Astfel, fiecare partid a avut în Parlament un număr de reprezentanţi corespunzător procentelor obţinute la nivelul întregii ţări. În sistemul majoritar se poate întâmpla ca un partid ce obţine 35% din voturi la nivel naţional să aibă peste jumătate din numărul parlamentarilor, iar un partid cu 15% din sufragii să nu aibă vreun reprezentant. O astfel de situaţie a fost evitată de actualul sistem, astfel încât, de exemplu, un partid cu 20% votanţi să fie reprezentat în Parlament de 20% deputaţi şi senatori.
Conform Legii nr.35/2008, un candidat independent care primeşte majoritatea voturilor valabil exprimate în colegiul în care candidează (50%+1), primeşte un mandat. În cazul partidelor, alianţelor politice sau electorale, se atribuie mandate doar dacă acestea depăşesc pragul electoral la nivel naţional. Altfel spus, chiar dacă un candidat al partidului sau alianţei câştigă 50%+ 1 din voturile valabil exprimate în colegiul unde candidează, nu va primi mandatul dacă partidul, alianţa politică sau electorală nu a depăşit pragul electoral la nivel naţional. Raţiunea acestei prevederi este dată de faptul ca un candidat provenit din partea unui partid, spre deosebire de un candidat independent, candidează cu o platformă a partidului, şi nu cu una strict personală. Astfel, acesta nu va putea promova în Parlament, de unul singur, un program politic ce a fost gândit pentru un partid.
Pentru ca un partid să intre în Parlament, trebuie să depăşească 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional sau candidaţii săi să câştige cel puţin 6 colegii uninominale în cazul alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi 3 colegii în cazul alegerilor pentru Senat. În cazul alianţelor politice sau electorale, pragul electoral creşte procentual cu 3% pentru al doilea membru al alianţei şi 1% pentru următorii, fără a depăşi 10%.
Candidaţii reprezentând partidele politice sunt propuşi de către filialele judeţene ale partidelor politice, fiind astfel susţinuţi de membrii partidului din judeţul în care candidează. La rândul lor, candidaţii independenţi trebuie să beneficieze de susţinerea a minimum 4% din numărul total al alegătorilor înscrişi pe listele electorale permanente din colegiul uninominal în care candidează, dar nu mai puţin de 2.000 de alegători pentru Camera Deputaţilor şi 4.000 de alegători pentru Senat. Candidaţii pot fi susţinuţi numai de cetăţeni cu drept de vot. Fiecare cetăţean poate susţine un singur candidat la fiecare tip de candidatură, pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat.
Minorităţile naţionale
Pentru organizaţiile minorităţilor naţionale se stabileşte un coeficient electoral obţinut prin împărţirea numărului total de voturi valabil exprimate la nivel naţional la numărul total de mandate. Primesc mandate acele organizaţii ale minorităţilor care au primit un număr de voturi mai mare de 10% din coeficientul electoral. Cu alte cuvinte, o astfel de organizaţie obţine un mandat dacă primeşte 10% din numărul de voturi necesare unui partid politic pentru a primi un mandat.
Dintre candidaţii organizaţiei minorităţii naţionale, primeşte mandatul cel care a primit cel mai mare număr de voturi. O organizaţie a unei minorităţi naţionale poate propune acelaşi candidat pentru mai multe colegii uninominale aparţinând diferitelor circumscripţii electorale, numai în condiţiile în care propune un singur candidat la nivel naţional şi doar pentru alegerea Camerei Deputaţilor.
Votul alb
O noutate adusă de scrutinul din 30 noiembrie 2008 a fost aşa-numitul 'vot alb', considerat vot de protest. Un astfel de vot arată nemulţumirea alegătorului faţă de oferta electorală a partidelor. Concret, cetăţeanul cu drept de vot se duce la vot dar nu intenţionează să aleagă pe nimeni, deci nu pune ştampila pe niciun candidat. Votul alb nu este considerat nul. Toate voturile albe vor fi numărate şi anunţate separat de către birourile electorale. Când se anunţă rezultatele alegerilor, vor fi comunicate voturile valabil exprimate, voturile nule, dar şi cele albe.
Distribuirea mandatelor
O dată stabilite de către Biroul Electoral Central (BEC) partidele politice care au depăşit pragul electoral la nivel naţional, următoarea etapă are loc la nivelul circumscripţiei, adică la nivel de judeţ. Astfel, Biroul Electoral de Circumscripţie stabileşte, separat pentru Camera Deputaţilor şi Senat, coeficientul electoral al circumscripţiei (judeţului). Pentru a afla acest coeficient, numărul total de voturi valabil exprimate pentru toţi competitorii electorali care depăşesc pragul electoral se împarte la numărul de mandate de senator, respectiv de deputat din acea circumscripţie electorală. Numărul rezultat reprezintă numărul de voturi necesare pentru câştigarea unui mandat.
Pasul următor constă în împărţirea numărului de voturi obţinute de fiecare partid la nivelul circumscripţiei la coeficientul electoral, reţinându-se partea întreaga, nerotunjită a câtului. Acest număr reprezintă numărul de mandate repartizate de către Biroul Electoral de Circumscripţie competitorului electoral la nivelul circumscripţiei electorale în prima etapă de repartizare a mandatelor.
Voturile rămase, adică cele neutilizate sau inferioare coeficientului electoral, precum şi mandatele ce nu au putut fi repartizate de Biroul Electoral de Circumscripţie se comunică Biroului Electoral Central, pentru a fi repartizate centralizat în a doua etapă, la nivel naţional. Pentru faza de atribuire a mandatelor la nivel naţional, se efectuează o serie de operaţiuni descrise în art. 48, .alin. 6 din lege, unde se precizează: BEC însumează, pe întreaga ţară, separat pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat, voturile neutilizate şi pe cele inferioare coeficientului electoral al circumscripţiei electorale, pentru fiecare partid politic, alianţă politică sau electorală; numărul voturilor astfel obţinute de la fiecare partid sau alianţă se împarte la 1, 2, 3, 4, etc., făcându-se atâtea operaţii de împărţire câte mandate nu au putut fi repartizate la nivelul circumscripţiilor electorale.
Câturile rezultate din împărţire, indiferent de competitorul electoral de la care provin, se clasifică în ordine descrescătoare, până la concurenţa numărului de mandate nerepartizate. Cel mai mic din aceste câturi constituie coeficientul electoral pe ţară, pentru deputaţi şi, sperat, pentru senatori. Fiecărui competitor electoral care a depăşit pragul electoral i se repartizează atâtea mandate de deputaţi şi, după caz, senatori, de câte ori coeficientul electoral pe ţară se cuprinde în numărul total al voturilor valabil exprimate pentru partidul sau alianţa respectivă, rezultat din însumarea pe ţară a voturilor neutilizate şi a celor inferioare coeficientului electoral al circumscripţiei electorale.
Cu alte cuvinte, candidaţii cel mai bine plasaţi după distribuirea de la nivelul judeţean mai primesc o infuzie de voturi de la centru, care îi ajută să intre în Parlament. Se poate întâmpla ca un candidat cu un număr mai mic de voturi în colegiu să câştige în faţa contracandidatului mai popular, dacă partidul său s-a dovedit mai puternic şi a adunat un număr mai mare de voturi la nivel naţional.
Propunerea preşedintelui României, Traian Băsescu, de îmbunătăţire a legii votului uninominal
Legat de sistemul de vot, la 5 decembrie 2008, preşedintele Traian Băsescu a afirmat că legea votului uninominal trebuie îmbunătăţită deoarece în forma actuală, legea introduce ''inechităţi'' ce pot pune sub semnul întrebării chiar corectitudinea sistemului electoral. În acest sens, primul om în stat a explicat că 'sunt exemple clare în care candidaţii care au fost pe locul 1, cu peste 10.000 de voturi, nu au obţinut mandatul, în schimb unul de pe locul 3 sau 4, cu 2.700 de voturi, a obţinut mandatul''. Potrivit şefului statului, acest lucru ''decredibilizează'' nu doar sistemul propus, ci chiar parlamentarul.În opinia sa, indicată ar fi ori varianta alegerii uninominale într-un singur tur şi câştigătorul din colegiu să primească mandatul, ori varianta care permite o expresie mai profundă a electoratului din colegiu, anume varianta votului uninominal în două tururi. Traian Băsescu a adăugat că 3 din 4 partide au obţinut mult mai puţine mandate decât locuri întâi şi doar unul singur a obţinut 40 mandate mai mult decât locurile 1 câştigate la scrutinul popular.
Biroul Electoral Central
În ziua de 4 septembrie 2008 a avut loc la sediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin tragere la sorţi, desemnarea celor 5 judecători care intră în alcătuirea Biroului Electoral Central pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului din data de 30 noiembrie 2008. Astfel, cei cinci membri BEC au fost judecătorii Ştefan Ciontu (preşedinte), Ilie Iulian Dragomir (locţiitor), Raluca Moglan, Ioana Dragomir şi Carmen Magdalena Frumuşelu. Din partea partidelor, cei şase reprezentanţi au fost social-democratul Nicu Vasilescu, liberalul Călin-Bogdan Găurean, liberal-democratul Cristian Ene, peremistul George Adrian Roşeţi, conservatorul Vlad-Gabriel Hogea şi, din partea UDMR, Zsuzsanna Peter.
Printre măsurile luate de BEC s-a numărat, la 22 septembrie 2008, decizia conform căreia pretendenţii la fotoliile de deputat sau senator trebuie să fie membri ai partidului care face propunerea, altfel candidatura se respinge. La 1 octombrie, BEC a decis, aplicând prevederile articolelor 43 şi 44 din Legea 35/2008, că partidele politice care nu au reprezentanţi în secţiile de votare nu vor avea dreptul nici la delegaţi la numărarea voturilor. La 20 octombrie 2008, BEC a adoptat o decizie de interpretare a Legii 35/2008 privind alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului conform căreia alianţele politice şi electorale între partidele parlamentare şi neparlamentare îşi pot desemna un singur reprezentant în birourile electorale de circumscripţie.
La 2 octombrie 2008, BEC a respins cererile de înscriere a semnelor electorale pentru şase partide politice şi organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, printre care se numără Partidul Verde (PV) şi Partidul Ecologist Român. Pe de altă parte, Biroul a acceptat, în aceeaşi zi, înscrierea semnelor electorale pentru 36 de partide politice, alianţe politice şi electorale şi organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale.
Campanie electorală
La data de 31 octombrie 2008 a fost demarată campania electorală pentru alegerile parlamentare programate la 30 noiembrie 2008. Tot la 31 octombrie s-a procedat la completarea Biroului Electoral Central, Biroului electoral judeţean/ Bucureşti cu reprezentanţii partidelor neparlamentare.
La 17 noiembrie a fost programată tragerea la sorţi a poziţiilor în buletinele de vot ale candidaţilor, după ce cu 48 ore înainte de tragerea la sorţi, deci până la 15 noiembrie, urma să fie prezentată macheta pentru fiecare tip de buletin de vot, din fiecare colegiu uninominal, membrilor biroului electoral de circumscripţie.
Cu cel puţin 10 zile înainte de data alegerilor, deci până la 20 noiembrie, au fost imprimate buletinele de vot şi confecţionate ştampilele cu menţiunea 'VOTAT'. Tot cu cel puţin 10 zile înainte de 30 noiembrie, preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare au trebuit să prezinte măsurile luate pentru asigurarea ordinii şi corectitudinii operaţiunilor de votare şi a pazei în jurul locaţiei de vot.Campania electorală s-a încheiat oficial la 29 noiembrie 2008, ora 7.
Timpii de antenă
În dimineaţa zilei de 30 octombrie 2008, BEC a transmis comisiei speciale a Camerei Deputaţilor şi Senatului, situaţia centralizată a candidaturilor definitive din colegiile uninominale pentru stabilirea timpilor de antenă. Un document similar a fost transmis, de asemenea, Societăţii Române de Televiziune şi Societăţii Române de Radiodifuziune. Comisiile parlamentare de cultură s-au întrunit pentru a stabili timpii de antenă alocaţi candidaţilor la alegerile parlamentare după ce Autoritatea Electorală urma să comunice candidaturile definitive.
Reflectarea campaniei electorale pe posturile de radio şi televiziune a trebuit să respecte Decizia privind principii şi reguli de desfăşurare a campaniei electorale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, prin intermediul serviciilor de programe audiovizuale, aprobată de CNA în data de 30 septembrie. Decizia prevedea că, pentru prima dată, campania electorală în audiovizual se va desfăşura "pe bani", candidaţii la Parlamentul României trebuind să plătească pentru a participa la emisiunile de promovare electorală, organizate de posturile tv şi radio private. Acest fapt rezidă din modificarea Legii nr. 35 din 13 martie 2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului.
Emisiunile de dezbatere electorală care nu s-au plătit au rămas emisiuni pur jurnalistice în care au putut participa şi jurnalişti, analişti din afara postului care să pună întrebări candidaţilor astfel încât publicul să îşi facă o idee corectă despre valoarea acestora şi despre trecutul lor.
Partidele înscrise în cursă
Lista de partide politice, alianţe politice şi electorale şi organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale aprobate de BEC a cuprins: PNL, Alianţa politică PSD+PC, UDMR, PDL, PRM, Partidul României Europene, PNG-CD, UPSC, Partidul Popular şi al Protecţiei Sociale, Partidul Civic Maghiar, PNŢCD, Partidul Alianţa Socialistă, Forţa Civică şi Alianţa Partidul Popular European (Creştini democraţi) şi Democraţi Europeni, PNDC, Partidul Verde Ecologist, Uniunea Sârbilor din România, Uniunea Bulgară din Banat - România, Uniunea Elenă din România, Uniunea Culturală a Rutenilor din România, Partida Romilor Pro Europa, Asociaţia Macedonenilor din România, Asociaţia Liga Albanezilor din România, Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România, Uniunea Ucrainenilor din România, Asociaţia Italienilor din România RO.AS.IT, Partidul Social-Democrat "Constantin Titel Petrescu", Uniunea Armenilor din România, Uniunea Croaţilor din România, Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România, Forumul Democrat al Germanilor din România, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, Uniunea Polonezilor din România, Uniunea Democrată Turcă din România, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Partidul pentru Patrie.
Candidaţii
PNL şi Alianţa PSD-PC s-au prezentat cu un număr identic de candidaţi, în total de 452, dintre care, la ambele formaţiuni, 315 pentru Camera Deputaţilor şi 137 la Senat. Au urmat PDL, cu 451 candidaţi, 314 la Camera Deputaţilor şi 137 aspiranţi la funcţia de senator. UDMR are 449 candidaţi, 313 la Cameră şi 136 la Senat, iar PRM 441 candidaţi, 309 la Cameră şi 132 la Senat. Dintre partidele neparlamentare, PNG-CD a avut cel mai mare număr de candidaţi, 452, dintre care 315 la Cameră, respectiv 137 la Senat. În competiţie s-au înscris şi 31 de independenţi, 28 la Cameră, restul de trei la Senat.Per total, numărul candidaţilor în ţară a fost de 2965, 2070 pentru Camera Deputaţilor şi 895 pentru Senat.
La 22 septembrie 2008, PNL şi-a lansat candidaţii pentru scrutinul uninominal din noiembrie. Preşedintele PNL, Călin Popescu-Tăriceanu a candidat la Colegiul Uninominal (CU) 4 din Ilfov, ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu la CU 9 Bucureşti, vicepreşedintele Crin Antonescu la CU 2 Bucureşti, Radu Stroe la CU 2 din Maramureş, Ralu Fenechiu la CU 2 Iaşi. Fostul consilier prezidenţial Ana Adriana Săftoiu a candidat la Colegiul uninominal Prahova, iar actorul Florin Călinescu la CU 4 Argeş. Liderul liberal, premierul Călin Popescu-Tăriceanu, fusese desemnat, în 28 august 2008, la Delegaţia Permanentă, candidat al PNL pentru un nou mandat în fruntea Guvernului, în cazul în care liberalii vor câştiga alegerile parlamentare din toamna acestui an.
În data de 27 septembrie 2008 a avut loc Congresul Extraordinar Comun al Alianţei PSD-PC, liderul PSD, Mircea Geoană, fiind desemnat de Congres, în mod oficial, candidatul Alianţei PSD-PC pentru funcţia de prim-ministru, conform Protocolului de alianţă încheiat între PSD şi PC la data de 17 aprilie 2008.
Alte nume din 'tabăra greilor' au rămas pe lista viitorilor parlamentari ai PSD: liderul PSD, Mircea Geoană, Olguţa Vasilescu (Dolj), fostul premier Adrian Năstase (la Mizil, judeţul Prahova), şeful campaniei PSD, Miron Mitrea (Vrancea), Viorel Hrebenciuc (Bacău), Victor Ponta (Gorj), Manuela Mitrea şi Alexandru Mazăre (Constanţa), Cristian Diaconescu (sectorul 2, Bucureşti), Sergiu Nicolaescu (sector 1, Bucureşti). Interpretul Victor Socaciu a candidat în CU4 Mureş.
Din partea PDL s-au înscris în întrecerea electorală Cezar Preda (CU 7 Buzău), Anca Boagiu (CU4 Bucureşti), Ioan Oltean (CU 3 Bistriţa-Năsăud), Dorel Onaca (CU 2 Constanţa), Radu Berceanu (CU 1 Dolj), Cristian Boureanu (CU 9 Argeş), Elena Udrea (CU 25 Bucureşti), Monica-Iacob Ridzi (CU 5 Hunedoara). La 12 septembrie 2008, Colegiul Director al PD-L l-a propus pe Theodor Stolojan, în unanimitate, drept candidat al partidului la funcţia de prim-ministru.
În tabăra PRM, preşedintele Corneliu-Vadim Tudor a deschis lista candidaţilor partidului în CU 12 Bucureşti, printre alţi lideri ai partidului candidaţi aflându-se Lucian Bolcaş (CU 18 Bucureşti), Gheorghe Funar (CU 4 Cluj), Marcu Tudor (CU 3 Gorj), Dumitru Dragomir (CU 2 Olt).
În cazul UDMR, două treimi dintre senatorii şi deputaţii UDMR au candidat şi la alegerile din noiembrie, astfel încât 21 dintre cei 33 de parlamentari ai Uniunii au pornit şi în competiţia pentru colegiile uninominale. Pentru colegiile de senator din Mureş vor candida preşedintele UDMR, Marko Bela şi Gyorgy Frunda, iar Verestoy Attila a concurat într-unul dintre cele două colegii uninominale din Harghita. Peter Eckstein Kovacs, aflat la al treilea mandat de parlamentar, a candidat într-un colegiu clujean.
PNŢCD s-a prezentat la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008 cu nouă candidaţi înscrişi pe listele Partidului Naţional Liberal printre care prim-vicepreşedintele partidului, Aurelian Pavelescu, desemnat într-un colegiu din judeţul Călăraşi şi Dan Horea (Cluj), Cristian Tomuleţ (Neamţ), Mircea Irimescu (Suceava).
Din partea minorităţilor naţionale s-au numărat deputaţii Nicolae Păun, Aurel Vainer şi Varujan Pambuccian, care încearcă să obţină pe 30 noiembrie un nou mandat. Lista celor 18 candidaturi definitive este deschisă de primul candidat acceptat de BEC, Mircea Grosaru din partea Asociaţiei Italienilor din România, urmat de Dragoş-Gabriel Zisopol - Uniunea Elenă din România.
La Biroul Circumscripţiei Electorale nr. 43, aferentă celor patru colegii pentru Camera Deputaţilor şi două pentru Senat alocate diasporei, au fost înscrişi pe listele Alianţei PSD+PC, PDL, PNL, PNG-CD, UDMR şi PRM un număr de 33 de candidaţi.
Sondaje de opinie despre estimarea prezenţei la vot şi preferinţele electoratului
Potrivit unui sondaj realizat de Biroul de Cercetări Sociale (BCS) şi făcut public la 20 octombrie, peste 80% dintre alegători s-ar putea prezenta la urne la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008. Totodată, 55% dintre persoanele intervievate au declarat că vor merge cu siguranţă la vot pe 30 noiembrie, iar 26,4% dintre respondenţi au susţinut că probabil vor merge să îşi exprime opţiunea de vot la scrutinul parlamentar.
După cum relevă datele cercetării, pentru 42,5% dintre respondenţi în campania electorală contau cel mai mult programele pe care le promovează candidaţii, pentru 40% dintre alegători - calitatea candidaţilor şi doar pentru 10% dintre români partidele pe care candidaţii din colegiile uninominale le reprezintă. Sondajul a fost realizat în perioada 1-11 octombrie 2008, pe un eşantion de 1.468 de persoane de peste 18 ani, în 101 de oraşe şi sate din întreaga ţară. Eşantionul este reprezentativ pentru populaţia adultă a României, cu o eroare de plus minus 2,5%.
Pe de altă parte, la data de 9 noiembrie 2008, un sondaj de opinie, realizat de Centrul de Monitorizare a Alegerilor Parlamentare, în perioada 15 - 28 octombrie, a relevat că doar 43% dintre români intenţionau să meargă la vot la alegerile parlamentare din 30 noiembrie. Potrivit sondajului, 37% dintre respondenţi au declarat că nu vor merge la vot, în timp ce 20 au răspuns nu ştiu/nu răspund. Sondajul a mai aratat că 76% dintre români consideră că votul uninominal va aduce beneficii, în timp ce 18% nu cred în acest lucru, iar 6% nu au răspuns. Totodată, 29 % dintre români ar fi preferat ca, după alegerile parlamentare, ţara să fie condusă de alianţa PSD-PC-PNL-UDMR. În opţiunile electoratului urmau alianţele PDL-PSD-PC-UDMR - 26%, PD-L-PNG-CD-UDMR - 25% şi PSD-PC-PNG-CD-UDMR - 14%. Eşantionul a fost de tip probabilist, fiind realizate interviuri în 75 de oraşe şi sate din 41 de judeţe, iar marja de eroare este de 3,1%.
Un alt sondaj de opinie, publicat tot la 9 noiembrie 2008 şi realizat de INSOMAR, în perioada 30 octombrie - 3 noiembrie, arăta că aproximativ 36,6% dintre români ar vota pentru candidatul PDL. Potrivit sondajului, 31,9% dintre români ar vota cu candidatul PSD+PC, 17,5% cu cel al PNL, 5,5% cu cel al UDMR, 4,7% cu cel al PRM, 2,8% cu cel al PNG -CD, iar 1% dintre cei intervievaţi ar opta pentru un alt candidat. În luna iulie, 38,5% dintre români ar fi votat cu candidatul PD-L, iar în septembrie 39,4%. De asemenea, în iulie 2008, 26,4% dintre cei intervievaţi ar fi votat pentru candidatul PSD, iar în septembrie 24,7%. În ceea ce priveşte PNL, în iulie 16,1% dintre cei chestionaţi ar fi mers la urne pentru a-l vota pe candidatul acestui partid şi 19,9% în septembrie. Sondajul a mai arătat că 66,2% dintre cei chestionaţi ar merge la urne, 20,8% nu sunt decişi, iar 9,3% nu ar vota.
Rezultatele alegerilor parlamentare din 30 noiembrie
Potrivit datelor centralizate de Biroul Electoral Central (BEC), la urne s-au prezentat 39,26% dintre alegători, în mediul urban prezenţa fiind de 35,63%, iar în mediul rural de 44,24% din numărul cetăţenilor cu drept de vot.În 21 de judeţe prezenţa la vot a fost superioară mediei calculate la nivel naţional, pe primul loc aflându-se judeţul Teleorman, unde şi-au exprimat opţiunea 52,68% din totalul alegătorilor, fiind urmat de judeţele Vrancea (est) - 47,17%, Ilfov (sud) - 46,61%, Giurgiu (sud) - 46,44% şi Dâmboviţa (sud) - 45,94%.
La 4 decembrie 2008, BEC a prezentat rezultatele finale ale alegerilor, în urma cărora PDL a câştigat trei mandate în Parlament în plus faţă de Alianţa PSD+PC. Mai exact, la Senat PDL a avut 51 de mandate cu 2312358 voturi primite, în timp ce Alianţa PSD+PC a primit 49 cu 2352968 voturi, pe când la Camera Deputaţilor democrat-liberalii au obţinut 115 de mandate cu 2228860 voturi, iar PSD+PC - 114 mandate în urma celor 2279449 voturi primite.
La momentul alegerilor, din Camera Deputaţilor au mai făcut parte reprezentanţii PNL - 65 de mandate reprezentând 1279063 voturi, ai UDMR - 22 de mandate cu 425008 voturi şi 18 noi deputaţi din partea minorităţilor naţionale. Din Senat au mai făcut parte 28 de reprezentanţi ai PNL care au obţinut 1231029 voturi şi 9 ai UDMR, cu 440449 voturi.Astfel, Alianţa PSD+PC a devenit, după alegerile din 30 noiembrie 2008, a doua formaţiune din Parlament, fiind calificată de şeful statului, Traian Băsescu, drept "câştigătorul moral al alegerilor parlamentare". Alături de social-democraţi au intrat în Parlament cinci membri ai Partidului Conservator, formaţiune care a încheiat cu PSD o alianţă politică, la 17 aprilie 2008. Scorul obţinut la alegeri i-a permis Alianţei PSD+PC să formeze guvernul împreună cu Partidul Democrat-Liberal.
În noul parlament nu au mai intrat nume sonore de la PSD, între care fostul preşedinte Ion Iliescu, care nu a mai candidat, poetul Adrian Păunescu sau Valer Dorneanu, fost preşedinte al Camerei Deputaţilor în legislatura 2000-2004, sau Şerban Nicolae. În schimb, au apărut personaje noi precum creatoarea de modă Oana Mizil sau omul de afaceri Robert Negoiţă. Un alt fost parlamentar, Doru Ioan Tărăcilă, nu s-a mai regăsit în noul Parlament. Pe lista Alianţei PSD+PC au rămas, după votul uninominal, vechi parlamentari precum Sergiu Nicolaescu, Sergiu Andon, preşedintele PSD, Mircea Geoană, fostul premier Adrian Năstase, Dan Voiculescu, Bogdan Niculescu-Duvăz, Anghel Stanciu, Şerban Mihăilescu, Dan Mircea Popescu, Titus Corlăţean, Cristian Diaconescu, Ecaterina Andronescu, Dan Nica, Cristian Dumitrescu, Eugen Bejinariu, Miron Mitrea, Gabriel Oprea, Rodica Nassar, Mădălin Voicu, Eugen Nicolicea, Ion Stan, Marian Sârbu, Iulian Iancu, Bogdan Ciucă, Victor Ponta, Ion Toma, Carmen Moldovan, Ioan Chelaru, Ion Vasile, Marian Săniuţă, Cătălin Voicu, Angel Tîlvăr.
Pe listele PSD+PC au intrat în Parlament şi Victor Surdu, fost preşedinte al Partidului Democrat Agrar în perioada 1990-1996, la Camera Deputaţilor, cunoscutul antrenor de fotbal Anghel Iordănescu, la Senat, şi omul de afaceri Culiţă Tărâţă, deputat PDSR în legislatura 2000 - 2004, la Camera Deputaţilor.
Pe aceeaşi listă au apărut şi nume de tineri aflaţi la primul mandat între care Georgian Pop, Oana Mizil, Andrei Dolineaschi, Sorin Bota, Alexandru Mazăre, Dan Coman-Şova, Claudiu Manda, Cătălin Nechifor, europarlamentar până la alegerile din 30 noiembrie 2008. Un nume nou pentru Parlament, dar nu şi pentru public este cel al cantautorului Victor Socaciu, ales într-un colegiu din Mureş pentru Camera Deputaţilor. Tot nou în Camera Deputaţilor este şi Trifon Belacurencu, ales senator într-un colegiu din Tulcea, precum şi Gheorghe Marcu, ales senator într-un colegiu din Botoşani sau Doru Frunzulică, om de afaceri.
Din partea Alianţei PSD+PC au intrat în Camera Deputaţilor şi reprezentanţi ai sindicatelor. Astfel, vicepreşedintele Blocului Naţional Sindical, Dumitru Chiriţă, a devenit din nou deputat într-un colegiu din Bucureşti, el fiind, în perioada 2000-2004, deputat PDSR, în timp ce secretarul general al BNS, Matei Brătianu, a devenit deputat într-un colegiu din Constanţa.
La 19 decembrie 2008, preşedintele Partidului Social Democrat, Mircea Geoană, a fost desemnat preşedinte al Senatului, el fiind de altfel singurul candidat pentru această funcţie. Mircea Geoană a ajuns al doilea om în stat cu 95 de voturi din partea PSD+PC şi PDL, fiind votat împotrivă de 35 de parlamentari de la PNL şi UDMR. Preşedintele fondator al PC, Dan Voiculescu, a devenit vicepreşedintele Senatului, Doina Silistru (PSD), secretarul Senatului, iar Ion Chelaru (PSD), chestor.
Liderul grupului parlamentar al Alianţei PSD+PC din Camera Deputaţilor a rămas Viorel Hrebenciu, în timp ce, la Senat, a fost desemnat Ion Toma, preşedintele organizaţiei PSD Olt, fost preşedinte al Comisiei de abuzuri din Senat, în perioada 2004 - 2008. În legislatura trecută, liderul senatorilor PSD a fost preşedintele de onoare al partidului, Ion Iliescu, care nu a mai dorit să candideze la alegerile din 30 noiembrie.
Alianţa PSD+PC a câştigat la Camera Deputaţilor două funcţii de vicepreşedinte acestea fiind deţinute la acel moment de preşedintele PC, Daniela Popa, şi de fostul premier Adrian Năstase. Valeriu Zgonea (PSD) a fost ales secretar al Camerei Deputaţilor, iar preşedintele organizaţiei de tineret PSD, Nicolae Bănicioiu, a devenit chestor al Camerei inferioare a Parlamentului.
Marele ''perdant'' al alegerilor parlamentare din 2008 a fost PRM, acesta ratând după votul din 30 noiembrie şansa de a avea reprezentanţi în Parlament, obţinând la Senat, 3,57% din voturi, iar la Camera Deputaţilor, 3,15% din sufragii.
Comparaţie cu alegerile parlamentare din anul 2004
În 2004, la alegerile parlamentare din 28 noiembrie, la Camera Deputaţilor, Uniunea Naţională PSD+PUR (PUR fiind actualul PC) a obţinut 36,80% din voturile valabil exprimate; Alianţa 'Dreptate şi Adevăr PNL -PD' a obţinut 31,48% din voturile valabil exprimate; PRM - 12,99% iar UDMR - 6,19%. La Senat, în 2004, Uniunea Naţională PSD+PUR a întrunit 37,16% din totalul voturilor valabil exprimate; Alianţa 'Dreptate şi Adevăr PNL-PD' - 31,80%; PRM - 13,64%, iar UDMR - 6,23%.
În 2008, la Camera Deputaţilor, Alianţa PSD+PC a obţinut cu 3,71 procente mai puţin decât în 2004. La alegerile din 30 noiembrie 2008 PD-L şi PNL au candidat separat. PDL a obţinut, la Camera Deputaţilor, 32,36% din voturile valabil exprimate iar PNL - 18,57%. Rezultatul obţinut de Alianţa 'Dreptate şi Adevăr PNL -PD' în 2004 a fost de 31,48% din voturi. UDMR a înregistrat în 2008 o uşoară scădere, de la 6,19% în 2004 la 6,17% în 2008. În privinţa PRM, acesta a înregistrat o scădere semnificativă în 2008, când nu a mai reuşit să treacă pragul electoral de 5%, deşi în 2004 obţinuse la Camera Deputaţilor 12,99%.
În privinţa Senatului, Alianţa PSD+PC a obţinut în 2008 cu 3 procente mai puţin, PDL şi PNL au obţinut separat 33,57%, respectiv, 18,74%, iar în 2004 Alianţa 'Dreptate şi Adevăr PNL -PD' a avut 31,80% din sufragii. În 2008, UDMR a înregistrat o uşoară creştere faţă de rezultatul de la Senat din 2004, de 0,16%. PRM a obţinut la Senat un scor sub pragul electoral, deşi în 2004 obţinuse 13,64%.
În privinţa participării la vot, la primele alegeri parlamentare în sistem uninominal s-au prezentat la vot în ziua de 30 noiembrie, 39,26% dintre alegători. În comparaţie, la alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2004, prezenţa la vot a fost de 58,5%. În 2008, prezenţa la urne a fost mai scăzută cu 19,24%.
Rezultatele apărute în urma numărării voturilor de la alegerile din 30 noiembrie 2008 au fost semnificativ diferite faţă de estimările efectuate la ieşirea de la urne, chiar dacă tot Alianţa PSD+PC a rămas în frunte. Astfel, dacă exit poll-urile indicau 36% din voturile pentru Camera Deputaţilor şi 36,5% pentru Senat în dreptul Alianţei PSD+PC, respectiv 30,8% şi 30,9% pentru PDL, în urma numărătorii diferenţa dintre primele două formaţiuni competitoare s-a micşorat considerabil, la doar câteva zecimi. Conform sociologului Mircea Kivu, principalul motiv pentru această diferenţă este faptul că institutele de sondare şi-au calculat greşit eşantionarea. AGERPRES (Horia Plugaru)

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.