Alegerile locale din 2000

Scris de Gabriela Stegarescu | Publicat in 02.06.2012 10:28 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina

Alegerile locale din anul 2000 s-au desfăşurat la 4 iunie (primul tur) şi 18 iunie (al doilea tur).

Cadrul legal

În perspectiva alegerilor locale, generale şi prezidenţiale din cursul anului 2000 modificarea Legii electorale a generat, atât la nivel guvernamental, cât şi parlamentar, frământări şi polemici cu larg ecou în mass-media. Cel mai controversat subiect l-au reprezentat, modificările propuse la actele normative ce au reglementat modul de desfăşurare şi organizare a alegerilor, fie ele locale, generale sau prezidenţiale.

În acţiunea de modificare legislativă un prim pas a fost făcut la 22 iunie 1998, când deputaţii au adoptat un Proiect de lege pentru modificarea şi completarea unor prevederi ale Legii 70/1991 privind alegerile locale. Proiectul de lege reglementa constituirea unui Birou electoral şi în cazul organizării unor alegeri locale parţiale în municipiul Bucureşti.

De asemenea, în vechea lege, forma cărţii de identitate nu permitea aplicarea în practică a dispoziţiilor art. 64, conform căruia 'după votare, pe actul de identitate al fiecărui alegător se aplică ştampila cu menţiunea şi '. Din aceste motive noul proiect prevedea posibilitatea imprimării ştampilei pe o etichetă autocolantă, aplicată pe verso-ul cărţii de identitate.

Proiectul privind modificarea Legii alegerilor locale a fost iniţiat de Guvern în vederea alegerilor parţiale pentru Primăria Capitalei, ce urmau a se desfăşura la 12 octombrie 1998.

Peste un an, la 4 noiembrie 1999, Guvernul a înaintat Parlamentului României, un proiect de lege privind modificarea şi completarea Legii nr.68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, a Legii nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României şi a Legii nr. 70/1992 privind alegerile locale. Proiectul a fost adoptat de guvern, la 28 octombrie 1999, urmând a fi discutat şi aprobat şi de Camera Deputaţilor.

Discuţiile au fost lungi şi contradictorii. La 1 martie 2000, deputaţii Comisiei juridice au început dezbaterile, pe tema modificării actelor normative care reglementau alegerea Parlamentului, a Preşedintelui României, precum şi cel referitor la alegerile locale.
Membrii Comisiei au parcurs simultan cu proiectul Guvernului şi amendamentele aduse de formaţiunile politice pentru modificarea Legii alegerilor. Din partea guvernului, în calitate de iniţiator, a fost prezent la lucrările Comisiei ministrul Funcţiei Publice, Vlad Roşca care a explicat că proiectul executivului vizează, în special, reglementarea aspectelor tehnice necesare bunei desfăşurări a alegerilor, fără să-şi propună schimbarea prevederilor cu conotaţie politică.

Ministerul Funcţiei Publice a elaborat trei proiecte de Hotărâre de Guvern privind măsuri organizatorice pentru alegerile locale din luna iunie. Era vorba de proiectul de hotărâre privind stabilirea măsurilor pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale din anul 2000, proiectul de hotărâre privind efectuarea cheltuielilor pentru pregătirea şi desfăşurarea alegerilor locale din anul 2000 şi proiectul de hotărâre privind modelul etichetelor autocolante, condiţiile de tipărire, gestionare şi utilizare a acestora. Iniţiatorul proiectelor, ministrul funcţiei publice, Vlad Roşca, a avertizat că Executivul ar putea recurge la o ordonanţă de urgenţă dacă Parlamentul va tergiversa modificarea acestor legi.

La 29 martie 2000, premierul Mugur Isărescu a solicitat Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor dezbaterea în regim de urgenţă a proiectului de lege pentru completarea şi modificarea Legii nr.70/1991 privind alegerile locale. Şeful Executivului a făcut precizarea potrivit căreia dezbaterea acestui act normativ trebuie făcută ''în regim de maximă urgenţă'', având în vedere faptul că, pe baza consensului partidelor politice, se stabilise ca alegerile locale să se desfăşoare la data de 4 iunie 2000. Totodată, primul-ministru a arătat că Guvernul este de acord ca modificările Legii nr.70/1991 să vizeze următoarele aspecte: reducerea duratei campaniei electorale de la 45 de zile la 30 de zile; reducerea tururilor de scrutin pentru alegerile locale la maxim două; reducerea numărului de consilieri locali şi judeţeni cu cel puţin 20 la sută şi stabilirea unui coeficient electoral variabil, aplicabil partidelor politice.

Au urmat o serie de întâlniri între reprezentanţii partidelor parlamentare, precum şi între aceştia şi primul ministru şi membrii guvernului la 3, 4 şi 5 aprilie.

După aprige dezbateri, impuse de termenul scurt în care trebuia să fie aprobată modificarea Legii 70/1991 printr-o ordonanţă de urgenţă, reprezentanţii partidelor parlamentare (PNŢCD, PDSR, ApR, PNL, UDMR, FER, PUNR, PD, UFD, PRM, PNR şi PLDR) au semnat, la 5 aprilie, la Palatul Victoria, un protocol referitor la modificările şi completările ce vor fi aduse la Legea alegerilor locale, dându-şi acordul astfel, de a modifica şi Legea 70/1991 printr-o ordonanţă de urgenţă.

Ca urmare a semnării acestui protocol, membrii Executivului au adoptat, la 6 aprilie, în cadrul şedinţei de Guvern, o Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii 70/1991 privind alegerile locale, republicată, modificată şi completată prin Legea nr. 164/1998, în baza protocolului semnat de reprezentanţii tuturor partidelor din Parlament.

Pentru eliminarea unor disfuncţionalităţi sau necorelări constatate în practica aplicării legii privind alegerile locale s-a stipulat organizarea unor secţii de votare în satele cu populaţie redusă (sub 500 locuitori) şi izolate (peste 3 km, faţă de secţia de vot). Militarii în termen puteau vota în localitatea de domiciliu, indiferent de momentul încorporării, în limitele regulamentelor militare. Pentru militarii în termen se puteau organiza şi secţii de votare pe lângă unităţile militare, dacă acestea aveau cel puţin 50 de alegători.

Potrivit textului ordonanţei, ''pragul electoral a fost stabilit cu limita de 5 la sută, în cazul în care coeficientul electoral este superior limitei de 5 la sută şi egal cu coeficientul electoral, dacă acesta este inferior limitei de 5 la sută''.

Alegerile în turul doi de scrutin se considerau valabile indiferent de numărul alegătorilor care au participat la vot, iar în turul doi de scrutin era declarat câştigător candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

Pentru repartizarea mandatelor de consilieri, Biroul electoral de circumscripţie stabilea un coeficient electoral, determinat prin împărţirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele şi candidaţii independenţi, la numărul total al consilierilor din circumscripţie, precum şi o limită de 5 la sută din numărul total al voturilor valabil exprimate.

În situaţia în care nici un partid, formaţiune politică, alianţă politică sau alianţă electorală ori candidat independent nu realiza pragul electoral, se repartizau fiecăruia câte un mandat, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi valabil exprimate în favoarea fiecăruia, până la epuizarea mandatelor stabilite potrivit legii.

S-a hotărât păstrarea perioadei campaniei electorale de 45 de zile. Pentru o bună desfăşurare a alegerilor, s-a mai decis ca sumele necesare acoperirii cheltuielilor să fie puse la dispoziţia consiliilor locale, consiliilor judeţene şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti din fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului.

Campania electorală
Pentru alegerile locale desfăşurate la 4 iunie 2000, Biroul Electoral Central (BEC) a fost înfiinţat la 20 aprilie, în baza unei Hotărâri de Guvern. Instituţia, la acel moment, se dorea a fi permanentizată, după modelul ţărilor occidentale. De altfel, funcţionarea în permanenţă a BEC şi nu doar în perioada alegerilor locale şi generale, a fost convenită de liderii partidelor parlamentare încă de la primele discuţii cu premierul Mugur Isărescu pe marginea alegerilor din 2000.

Cei şapte judecători ce alcătuiau Biroul Electoral Central au fost desemnaţi, la 21 aprilie, în şedinţă publică, prin tragere la sorţi, în conformitate cu prevederile articolului 29 al Legii 70 /1991, republicată, privind alegerilor locale.Secţiile Unite ale Curţii Supreme de Justiţie s-au reunit pentru desemnarea judecătorilor care fac parte din Biroul Electoral Central.Extragerea a fost făcută de către prim-magistratul asistent la CSJ, Ioan Răileanu, în prezenţa vicepreşedintelui CSJ, Paul Florea, şi a 53 de judecători ai Curţii din cei 56 de judecători ai instanţei supreme, a unui numeros public şi a presei.Au fost aleşi judecătorii: Nucă Mihai, Huiduc Sanda Constanţa şi Iuliana Popescu, Dorica Toacă şi Vasilica Verenca, Maria Anghelescu şi Magdalena Dumitru.Potrivit Legii alegerilor locale, preşedintele BEC este ales prin vot secret, dintre cei şapte membrii desemnaţi ai Biroului. Astfel, în urma votului secret, cei şapte membri aleşi ai BEC, au ales-o pe Magdalena Dumitru, judecător la Secţia contencios-administrativ a Curţii Supreme de Justiţie, ca preşedinte al acestei instanţe electorale.Magdalena Dumitru a fost prima femeie aleasă în funcţia de preşedinte al Biroului Electoral Central, în perioada de după decembrie 1989. Birourile electorale de circumscripţie, membrii şi preşedinţii acestora au fost desemnaţi tot prin intermediul sorţilor, însă de către preşedinţii tribunalelor locale.

Campania electorală pentru alegerile locale din 4 iunie (primul tur de scrutin) a început oficial la 20 aprilie, odată cu publicarea în Monitorul Oficial a Hotărârii de Guvern ce stabilea data alegerilor.

În cursa electorală s-au înscris 100 de partide, formaţiuni politice, alianţe politice şi 8.644 de candidaţi independenţi.

Dintre acestea menţionăm: Partidul Democraţiei Sociale din România (PDSR), Partidul Democrat (PD), Alianţa Pentru România (ApR), Partidul Naţional Liberal (PNL), Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), Covenţia Democrată Română (CDR), Partidul România Mare (PRM), Partidul Social Democrat din România (PSDR), Partidul Naţional Român (PNR), Partidul Socialist al Muncii (PSM), Partidul Unităţii Naţionale din România (PUNR), Partidul Umanist din România (PUR), Uniunea Forţelor de Dreapta (UFD), Partidul Socialist (PS), Alianţa Naţională Creştin Democrată (ANCD), Federaţia Ecologistă din România (FER), Partidul Popular din România (PPR), Partidul Naţional Liberal - Câmpeanu (PNL-C), Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR), Partidul Moldovenilor din România (PMR), Partidul Vieţii Româneşti (PVR), Partidul Alternativa Verde - Ecologiştii, Partidul Liberal Democrat Român (PLDR), Partidul Noua Generaţie (PNG), ş.a.

O problemă importantă s-a ivit în cadrul Convenţiei Democratice Române în ceea ce privea desemnarea unui candidat unic la alegerile locale. Astfel, înainte de startul campaniei electorale, partidele politice şi asociaţiile civile din CDR au semnat protocoalele alianţei: în alegerile locale PNŢCD şi PER urmau să participe separat de PNL şi FER. Ultimele două partide având fiecare liste proprii cu candidaţi. Cele nouă formaţiuni civice, membre ale CDR puteau să aibă candidaţi în alegerile locale, însă aceştia trebuiau înscrişi într-unul din partidele coaliţiei.

În chiar debutul campaniei electorale PNŢCD, PDSR, PNL, UDMR, ApR, PUNR, PSDR şi UFD, partidele parlamentare, au semnat Protocolul pentru deontologia campaniei electorale, propus de Asociaţia Pro-Democraţia, Pe lângă aceste partide a fost invitat şi PRM să adere la respectivul Protocol, dar formaţiunea condusă de Corneliu Vadim Tudor a declinat oferta.

Documentul cuprindea un set de principii, pe care partidele semnatare au decis să îl respecte în campania electorală: desfăşurarea unei campanii electorale pozitive, constând în afirmarea propriilor programe şi renunţarea la practicile electorale negative, la denigrarea celorlalte formaţiuni politice; eliminarea manifestărilor extremiste şi a intoleranţei atât din discursurile, cât şi din comportamentele electorale ale partidelor aflate în competiţie; eliminarea atacurilor referitoare la viaţa particulară sau apartenenţa la o minoritate (religioasă, etnică, sexuală etc.) a candidaţilor; elaborarea unor platforme electorale traductibile; respectarea, pe tot parcursul campaniei electorale şi de către toate partidele implicate în competiţie a Constituţiei şi a legilor în vigoare; publicarea, din proprie iniţiativă şi în condiţiile legii, a modurilor de constituire a fondurilor pentru alegerile din anul 2000; dezvăluirea publică, prin presă, de către partidele implicate, a neregulilor ce se pot produce pe parcursul campaniei electorale. În cazul nerespectării acestor principii Asociaţia Pro Democraţia, care a iniţiat elaborarea acestui protocol, şi-a rezervat dreptul de a face publice abaterile. Protocolul semnat a fost valabil pe perioada campaniei electorale pentru alegerile locale. Reprezentanţii partidelor au salutat iniţiativa, dar nu toţi s-au arătat optimişti în privinţa respectării protocolului.

În cursa pentru ocuparea fotoliului de primar general al Bucureştiului s-au înscris 35 de candidaţi, iar pentru ocuparea celor 65 de posturi de consilieri municipali au prezentat liste de consilieri 40 de formaţiuni politice şi s-au înscris trei candidaţi independenţi.

Sub sloganul 'Puţin, dar bun!', candidatul PDSR pentru Primăria Municipiului Bucureşti a fost Sorin Oprescu. Medicul Sorin Oprescu, director al Spitalului Universitar Bucureşti s-a aflat la cea de-a doua candidatură în vederea ocupării acestei funcţii.Candidaţii Partidului Democraţiei Sociale din România pentru posturile de primari de sector erau: Constantin Gherasim (sectorul 1), Nicolae Onţanu (sectorul 2), Eugen Pleşca (sectorul 3), Vasile Mihalache (sectorul 4), Daniel Marian Vanghelie (sectorul 5) şi Dan Darabonţ (sectorul 6).

Sub deviza ''Partidul Democrat - Partid al Cetăţenilor'' au fost înscrişi în cursa electorală, pentru alegerile locale din Bucureşti, candidaţii Partidului Democrat (PD): pentru Primăria Generală a Capitalei - Traian Băsescu; Răzvan Murgeanu pentru Primăria sectorului 1; Răzvan Mihnea Mişcal pentru Primăria sectorului 2; Victoria Vârgolici pentru Primăria sectorului 3; Alexandru Vlad Ilie pentru Primăria sectorului 4; Ioan Grigore Popa pentru Primăria sectorului 5; Constantin Paţica pentru Primăria sectorului 6.

Partidul Naţional Liberal (PNL) şi-a lansat campania pentru alegerile locale, cu sloganul 'Drept la ţintă.George Pădure candidatul PNL pentru funcţia de primar general al Capitalei, a prezentat o ofertă electorală intitulată 'Strategia Bucureşti - 2000'. Candidaţii PNL la funcţia de primar de sector au fost: Adrian Oghină (sectorul 1), Ionel Vida (sectorul 2), Sorin Paliga (sectorul 3), Ioan Oprişan (sectorul 4), Ion Iofciu (sectorul 5), Petre Ioniţă (sectorul 6). Candidatul Uniunii Forţelor de Dreapta la funcţia de primar general al Bucureştiului a fost desemnat în persoana co-preşedintelui UFD, Varujan Vosganian. Din partea Alianţei pentru România, sub sloganul 'Mai puţină politică, mai multă administraţie!', a fost înscrisă la BEM candidatura lui Mihai Erbaşu, la funcţia de primar general al Capitalei.

Călin Cătălin Chiriţă a fost candidatul desemnat al CDR la primăria generală a Capitalei, având o ofertă electorală intitulată ''Un program de importanţă capitală'. Candidaţii CDR la funcţia de primar ai sectoarelor Municipiului Bucureşti au fost: Petrică Diaconu la Primăria sectorului 1, Vladimir Popescu la Primăria sectorului 2, Adrian Ghiţă la Primăria sectorului 3, Oliviu Dobre la Primăria sectorului 4, Horia Valerian Radocea la Primăria Sectorului 5, Ioan Dinuţă la Primăria sectorului 6.

Candidatul PSDR la Primăria Capitalei a fost Victor Surdu. Vicepreşedintele Alianţei Naţionale Creştin Democrate (ANCD), regizorul Mircea Daneliuc, a fost desemnat drept candidatul acestei formaţiuni politice la funcţia de primar general, având ca slogan 'Împrumutaţi-mi Bucureştii aşa cum se află şi vă dau înapoi un oraş!'. Candidatul Partidului România Mare la Primăria Generală a Capitalei, a fost ales în persoana lui Ioan Radu, a cărui campanie electorală a stat sub deviza 'Fapte, nu vorbe!'.

Totodată, pe listele BEM şi-au mai depus candidaturile oficiale pentru ocuparea funcţiei de primar general al Municipiului Bucureşti următorii: Constantin Ionescu - Partidul Social Democrat 'C-tin Titel Petrescu', Vasile Remus Vasilău - Partidul Liberal Democrat Român, Daniel Paul Mircescu - Partidul Liberal Monarhist din România, Ilie Ciurescu - Partidul Pensionarilor din România, Viorel Lis - Partidul Noua Generaţie, Marcian Bleahu - Federaţia Ecologistă din România, Virgiliu Lambru - Partidul Naţional Ţărănesc, Dan Alexandru Cristescu - Partidul Naţional Român, Petre Bărbulescu - Partidul Socialist al Muncii (PSM), Pavel Coruţ - Partidul Vieţii Româneşti (PVR), Gheorghe Gheorghe - Partidu Liberal Creştin, Ion Brătianu -Uniunii Liberale Brătianu ş.a.
În ceea ce priveşte candidaţii independenţi înscrişi în cursa electorală pentru funcţia de primar general al Municipiului Bucureşti sau la funcţia de primar de sector, aceştia au fost: Viorel Cataramă susţinut de Partidul Particularilor, Mircea Sofian (PS), Florin Nahorniac (PLDR), Vasile Pandele (PSM), Nuţu Anghelina, candidat independent la funcţia de primar al sectorului 4, a candidat tot pe listele Partidului Particularilor.

Campania electorală s-a încheiat în data de 1 iunie ora 24.00, populaţia prezentându-se la vot pe 4 iunie între orele 6.00-21.00 sau, după caz, 24.00.

Primul tur
La primul tur al alegerilor locale, care s-a desfăşurat la 4 iunie 2000, au avut drept de vot 17 601 489 de cetăţeni, care şi-au putut exprima opţiunea electorală la 14 998 secţii de votare, din care 216 secţii speciale, înfiinţate în cele 42 de circumscripţii electorale din ţară.

Cetăţenii cu drept de vot şi-au exercitat acest drept, conform legii alegerilor locale, pentru desemnarea unui număr de: 2.954 primari, 39.718 consilieri locali şi 1718 consilieri judeţeni. Din cele 2.954 de posturi de primar, 84 erau de primari municipali (pentru care candidau 1.822 de persoane), 179 de primari ai oraşelor (2.465 de candidaţi), 2.688 primari comunali (25.919 de candidaţi), 6 primari de sector. Pentru funcţia de consilier municipal, pe cele 2.137 de locuri, s-au înscris 44.827 de candidaţi; pentru cea de consilier orăşenesc candidau 46.007 de persoane, pentru 3.221 locuri; iar pentru cea de consilier comunal - 34.360 de mandate - candidau 343.515 de persoane. Pentru cele 1.718 de locuri de consilieri judeţeni s-au înscris 35.108 persoane.

În Bucureşti, pe listele electorale au fost înscrişi 1 705 553 alegători care au votat în 1 177 secţii de votare, din care 25 secţii speciale, pentru postul de primar general, cele şase posturi de primar de sector, pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi Consiliile locale ale celor şase sectoare.

Biroul electoral al Municipiului Bucureşti a acreditat pentru alegerile din Capitală aproximativ 2 600 de observatori din partea Ligii pentru Apărarea Drepturilor Omului (LADO), UNIOR, Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO), Forumului Democratic şi Asociaţiei Pro Democraţia.

Biroul Electoral al Municipiului Bucureşti (BEM) a finalizat, la 7 iunie, centralizarea voturilor valabil exprimate la alegerile locale desfăşurate la 4 iunie.

Astfel, pe primul loc în preferinţele electoratului bucureştean s-a aflat candidatul PDSR, Sorin Oprescu, cu 260.689 de voturi (41,16 la sută), urmat de candidatul PD, Traian Băsescu, cu 108.862 (17,18 la sută) şi Călin Cătălin Chiriţă (CDR), care a obţinut 104.719 (16,53 la sută). Pe locul patru s-a situat George Pădure, candidatul PNL la funcţia de primar general, cu numai 45.861 din preferinţe electoratului (7,24 la sută).

În ceea ce priveşte componenţa Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), membrii BEM au informat că, din totalul de 65 de consilieri municipali, vor face parte 28 de consilieri din partea PDSR, 10 consilieri ai CDR, 8 - PD, 4 - PRM, 4 - UFD, 4 - PNL, 2 - Apr, 2 - PNG şi 2 din partea Partidului Pensionarilor.

La nivelul sectoarelor Capitalei, rezultatele primului tur de scrutin a arătat că, în sectorul 1, pe primul loc s-a situat Vasile Gherasim - PDSR, cu 31.352 de voturi, urmat de candidatul CDR, Petrică Diaconu, cu 15.024 de voturi. În sectorul 2, Neculai Onţanu - PDSR a obţinut primul loc, cu 39.856 de voturi, urmat de reprezentantul CDR, Vladimir Popescu, cu 29.535. PDSR se situa pe primul loc şi în sectorul 3, Eugen Pleşca obţinând 40.654 de voturi, faţă de candidatul CDR, Adrian Ghiţă, al cărui rezultat a fost de 14.442 de voturi. În sectorul 4, pe primele două locuri, s-a aflat reprezentantul PDSR, Vasile Mihalache, cu 35.343 de voturi, şi Oliviu Dobre (CDR), cu 13.929 de voturi, în timp ce, la nivelul sectorului 5 al Capitalei, Marian Vanghelie (PDSR) a obţinut 31.403 de voturi, surclasându-l pe Horia Radocea (CDR), care a adunat 12.713 voturi. La nivelul sectorului 6, lupta electorală pentru cel de-al doilea tur de scrutin urma să se dea între candidaţii PDSR - Dan Darabonţ, cu 44.291 şi CDR - Ioan Dinuţă, cu 20.872 de voturi.

În Consiliile locale la nivelul Bucureştiului, conform rezulatelor finale, reprezentanţii partidelor au înregistrat următoarele date: PDSR - 225.875 de voturi, CDR - 99.169, PD - 57.663, PRM - 53.185, UFD - 31.629, PNL - 30.898.

Numărul total al voturilor valabil exprimate au fost de 633.324, din totalul de 651.114.

Întrucât, în primul tur de scrutin, pentru desemnarea primarului general şi a primarilor de sectoare ale Capitalei, nici unul dintre candidaţi nu a întrunit procentajul minim de 51 la sută din voturile exprimate, a fost organizat un al doilea tur de scrutin, la data de 18 iunie 2000.

Şi în multe localităţi din ţară a fost necesar organizarea unui nou tur de scrutin, deoarece la alegerile din 4 iunie nici un candidat nu a întrunit opţiunile unei majorităţi electorale.

La nivel naţional, distribuţia numărului de voturi valabil exprimate, se prezenta astfel: pentru mandatele de primari, din totalul de voturi exprimate, respectiv 8.830.179 şi cu 706 de mandate repartizate din 2954, PDSR a obţinut - 336 de mandate, în urma celor 2.416.598 voturi (27,37 %); UDMR - 110 mandate la 419.271 voturi exprimate ( 4,75 %), PD - 96 de mandate la 1.087.869 voturi (12,32%); PNL - 39 de mandate la 799.761 voturi ( 9,06%); Independenţi - 33 de mandate la 533.518 voturi (6,04%), ApR - 30 de mandate la 752.926 voturi (8,53%); CDR - 22 mandate la 707.214 voturi (8,01%); PSDR - 8 mandate la 188.334 voturi (2,13%), PUNR - 5 mandate la 159.091 voturi (1,80%), PRM - 5 mandate la 441.583 voturi (5 %).

Din totalul de voturi valabil exprimate pentru alegerea consilierilor locali - 8.523.631 şi un număr de 39.718 de mandate repartizate, PDSR a obţinut - 11.380 mandate la 2.197.719 voturi (25,78 %); PD - 5 463 mandate la 886.036 voturi (10,40 %); ApR - 4 448 mandate la 685.114 (8,04%); PNL - 3 978 mandate la 664.674 voturi (7,80%); CDR - 2 767 mandate la 619.403 (7,27%); UDMR - 2 451 mandate la 468.904 voturi (5,50%), PRM - 2 105 mandate la 527. 649 (6,19%), PSDR - 883 mandate la 194.023 (2,28%), PUNR - 869 mandate la 185.027 (2,17%).

Pentru alegerea consilierilor judeţeni, numărul total de voturi valabil exprimate a fost de 8.170.004, numărul de mandate repartizate fiind de 1 718; PDSR a obţinut - 496 mandate la 2.241.930 (27,44%); PD - 205 mandate la 809.287 (9,91%); ApR - 173 mandate la 603.330 voturi (7,38%); PNL - 160 mandate la 596.017 voturi (6,96%); CDR - 156 mandate la 610.660 voturi (7,47%); PRM - 143 mandate la 540.801 voturi (6,62%), UDMR - 135 mandate la 512.413 voturi (6,27%), PSDR - 44 mandate la 185.532 voturi (2,27%), PUNR - 37 mandate la 191.879 voturi (2,35%).

Al doilea tur de scrutin
În cadrul celui de-al doilea tur de scrutin organizat la 18 iunie 2000, doar pentru posturile de primar, s-au confruntat, pentru Primăria Capitalei Sorin Oprescu (PDSR) cu 260.689 de voturi şi Traian Băsescu (PD) cu 108.862 de voturi obţinute în primul tur de scrutin.

Pentru Primăria Sectorului 1 s-au prezentat, în turul doi, Vasile Gherasim (PDSR) şi Petrică Diaconu (CDR). În sectorul 2, lupta pentru primărie s-a dat între Neculai Onţanu (PDSR) şi Vladimir Popescu (CDR). Pentru Primăria sectorului 3, s-au confruntat candidaţii Eugen Pleşca (PDSR) şi Adrian Ghiţă (CDR). În sectorul 4, s-au confruntat candidatul PDSR, Vasile Mihalache cu candidatul CDR, Oliviu Dobre. Pentru sectorul 5, s-au confruntat în cel de-al doilea tur de scrutin Marian Vanghelie (PDSR) şi Horia Valerian Radocea (CDR). Pentru ocuparea funcţiei de primar al Sectorului 6 s-au prezentat în turul al doilea de scrutin, candidaţii Alexandru Dan Darabont (PDSR) şi Ioan Dinuţă (CDR).

După ce în primul tur de scrutin al alegerilor locale bucureştenii au avut cea mai slabă reprezentare la vot de după '89, în cel de-al doilea tur, ultima prezenţă la vot a fost de 34,2%, un procentaj, de asemenea, mai scăzut decât în 1996 şi 1998, dar totuşi mai ridicat decât în primul tur (31,63 la sută). Ca de fiecare dată, locuitorii sectorului 1 au deţinut primul loc în topul prezenţei (36,0 la sută), absenteismul cel mai ridicat păstrându-se invariabil în cazul sectorului 5 (31,3 la sută).

În urma celui de-al doilea tur de scrutin, primar general Capitalei a fost ales Traian Băsescu (PD), care a obţinut 50,69% din voturi, în timp ce contracandidatul său, Sorin Oprescu (PDSR) s-a clasat al doilea cu 49,31%.

La sectorul 1, primar a fost ales Vasile Gherasim (PDSR), care a obţinut 57.159. Reprezentantul CDR, Petrică Diaconu a primit 41.678 de voturi.

La sectorul 2, din cele 134.290 de voturi valabile, câştigătorul, Neculai Onţanu (PDSR) a obţinut 72.544 voturi, urmat de Vladimir Popescu (CDR) cu 61.746.

La sectorul 3, a fost ales Eugen Pleşca (PDSR) cu 83.729 voturi. El a fost secondat de Adrian Ghiţă (CDR) cu 53.898 voturi.

La sectorul 4, tot un reprezentant al PDSR, Vasile Mihalache, a câştigat cu 69.615 voturi. Reprezentantul CDR, Oliviu Dobre a obţinut 37.565 voturi.

La sectorul 5, câştigător a fost Marian Vanghelie (PDSR) cu 53.628 voturi, urmat de Valerian Radocea (CDR) cu 30.539 voturi.

La sectorul 6, fostul viceprimar Dan Darabonţ (PDSR) a obţinut 88.425 de voturi, iar primarul în funcţie Ioan Dinuţă (CDR) - 52.464 voturi.

În urma centralizării integrale a rezultatelor în urma celui de-al doilea tur se scrutin, situaţia în municipiile reşedinţă de judeţ se prezenta în felul următor: Alba Iulia - Hava Mircea Gheorghe (PD) - 84,33%; Alexandria - Niţulescu Teodor (PDSR) - 83,31%; Arad - Popa Dorel (PDSR) - 58,45%; Baia Mare - Anghel Cristian (PNL) - 68,89%; Bistriţa - Moldovan Vasile (PD) - 62,56%; Braşov - Ghişe Ioan (PNL) - 65,93%; Suceava - Ionescu Marian (PDSR) - 53,28%; Timişoara - Ciuhandu Gheorghe (CDR) - 65,76%; Târgovişte - Furcoiu Iulian (PDSR) - 51,69%; Târgu Mureş - Florea Dorin (CDR) - 51,47%; Târgu Jiu - Cârciumaru Florin (PDSR) - 70,23%; Tulcea - Mocanu Constantin (PDSR) - 64,91%; Vaslui - Cristea Victor (PD) - 78,35%; Zalău - Nosa Iuliu (PDSR) - 68,81%; Drobeta Tr.Severin - Dumitru Constantin (PDSR) - 85,95%; Focşani - Bacinschi Decebal (PDSR) - 70,17%; Galaţi - Nicolae Dumitru (PDSR) - 62,99%; Giurgiu - Iliescu Lucian (PNL) - 60,28%; Iaşi - Simirad Constantin (Partidul Moldovenilor) - 57,51%; Miercurea Ciuc - Csedo Csaba Istavn (Independent) - 87,10%; Oradea - Filip Petru (PD) - 65,50%; Piteşti - Pendiuc Tudor (PD) - 88,92%; Brăila - Lungu Anton (PDSR) - 70,69%; Botoşani - Egdner Florin Simion (PDSR) - 75,26%; Buzău - Boscodeală Constantin (ApR) - 64,92%; Călăraşi - Tutuianu Mirel Daniel (PDSR) - 53,16%; Cluj-Napoca - Funar Gheorghe (PRM) - 53,13%; Constanţa - Mazăre Radu Ştefan (Independent) - 64,83%; Craiova - Bulucea Vasile (PDSR) - 75,21%; Deva - Muntean Mircea (PNL) - 75,36%; Ploieşti - Calotă Emil (PDSR) - 50,88%; Reşiţa - Popa Mircea Ioan (Independent) - 86,80%; Râmnicu Vâlcea - Sabău Traian (PDSR) - 53,51%; Satu Mare - Anderco Horea Ştefan (Independent) - 62, 82%; Sfântu Gheorghe - Albert Almos (UDMR) - 71,17%; Sibiu - Johannis Klaus-Werner (FGDR) - 69,18%; Slatina - Păunescu Gheorghe (PDSR) - 71,30%; Slobozia - Pinter Ioan (PDSR) - 85,47%.

La 20 iunie 2000, Biroul Electoral Central a comunicat rezultatele finale ale celui de-al doilea tur al alegerilor locale, în urma centralizării şi verificării voturilor din toate cele 2 251 de circumscripţii electorale în care a fost organizat acest scrutin.

Printr-o prezenţă la urne de 46,93% dintre alegători, au fost aleşi 2 249 de primari de comune, oraşe şi municipii, iar în două comune (Ponora - judeţul Alba şi Chipăr - judeţul Sibiu) au fost organizat din nou alegeri, întrucât cei doi candidaţi au obţinut acelaşi număr de voturi.

PDSR a obţinut la nivel naţional 714 mandate de primari, urmat de PD (386 de mandate), ApR (253 mandate), PNL (212 mandate), candidaţi independenţi (126 mandate), CDR (125 mandate), PRM (61 mandate), PSDR (54 mandate), PNR (52 mandate), PSM (47 mandate), PUNR (42 mandate), UDMR (38 mandate), PUR (29 mandate), UFD (28 mandate), Alianţa Naţională Creştin-Democrată şi PS (18 mandate), Federaţia Ecologistă din România (14), Partidul Popular din România (7), Partidul Moldovenilor din România şi PNL Câmpeanu (4 mandate), Forumul Democrat al Germanilor din România, Uniunea Democrată a Slovacilor şi Cehilor din România şi Ecologiştii câte 2 mandate, iar Alianţa electorală - Ecologiştii, Partidul Vieţii Româneşti, Partidul Alternativa Verde - Ecologiştii, Partidul Liberal Democrat Român, Uniunea Croaţilor din România, Partidul Reconcilierii Naţionale, Alianţa Electorală PRM-PUNR Cepari, Partidul Noua Generaţie şi Partidul Republican au obţinut câte un mandat.

În urma alegerilor locale din 4 şi 18 iunie, pentru primari, PDSR a obţinut 1 051 de mandate (337 mandate la 4 iunie şi 714 la 18 iunie), PD - 482 (96+386), ApR - 283 (30+253), PNL - 251 (39+212), Independenţi - 159 (33+126), UDMR - 148 (38+ 110), CDR - 147 (22+125), PRM - 66 (5+61), PSDR - 62 (8+54), PNR - 55 (3+52), PSM - 51 (4+47), PUNR - 47 (5+42), PUR - 32 (3+29), UFD - 29 (1+28), PS - 19 (1+18), FER - 15 (1+14), PPDR - 9 (2+7).AGERPRES

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.