Alegerile locale din 2004

Scris de Gabriela Stegarescu | Publicat in 03.06.2012 09:29 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina

Alegerile locale din anul 2004 au avut loc la 4 iunie (primul tur) şi 20 iunie (al doilea tur).

Cadrul legal
Desfăşurarea alegerilor locale din 2004 a fost reglementată potrivit dispoziţiilor Legii nr. 67 din 25 martie 2004, pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Astfel, conform art. 58, alin. 1, în campania electorală, candidaţii, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, precum şi cetăţenii au dreptul să-şi exprime opiniile în mod liber şi fără nici o discriminare, prin mitinguri, adunări, posturi de televiziune sau radio, presă, precum şi prin alte mijloace de informare în masă.

Potrivit art. 58, alin. 2, din Legea nr. 67 din 25 martie 2004, în timpul campaniei electorale se asigură candidaţilor, în mod nediscriminatoriu, spaţii corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii, la sediul primăriilor, în şcoli, universităţi, case de cultură, cămine culturale şi cinematografe. Este interzisă organizarea acţiunilor de campanie electorală în unităţile militare, precum şi în spaţiile din şcoli şi universităţi în perioada de desfăşurare a cursurilor (alin. 58 alin.4).

În cadrul emisiunilor electorale, candidaţii erau obligaţi, printre altele, să nu pună în pericol ordinea constituţională, ordinea publică, siguranţa persoanelor şi a bunurilor, să nu facă afirmaţii care pot aduce atingere demnităţii umane sau moralei publice, să probeze eventualele acuzaţii cu incidenţă penală sau morală aduse unui alt candidat şi să nu incite la ură sau discriminare pe considerente de rasă, religie, naţionalitate, sex, orientare sexuală sau etnie.

Dreptul de vot a putut fi exercitat doar cu actul de identitate şi anume carte de identitate, buletin de identitate sau paşaport diplomatic sau de serviciu, iar în cazul militarilor în termen şi al elevilor din şcolile militare - carnetul de serviciu. Cartea de alegător nu a putut fi folosită.

Pentru organizarea şi desfăşurarea operaţiunilor electorale au fost înfiinţate Biroul Electoral Central (BEC), birourile electorale judeţene, de circumscripţie şi ale secţiilor de votare ai căror membri nu pot fi candidaţi.

Spre deosebire de alegerile locale din 2000, toţi candidaţii şi nu doar cei aleşi au fost obligaţi să-şi depună declaraţiile de avere, înainte de înscrierea în cursa electorală.

Printre reglementările noi ale legislaţiei electorale adoptate în primăvara lui 2004 se număra şi aceea că prefecţii şi subprefecţii în funcţie s-au putut înscrie în cursa electorală doar dacă au demisionat cu cel puţin 50 de zile înaintea scrutinului.

O problemă rezolvată de noua legislaţie electorală, atât pentru alegerile locale a fost cea a urnelor mobile. A existat o singură urnă mobilă pe secţie de votare care s-a deplasat la un alegător doar dacă exista o cerere scrisă prealabilă în acest sens.

O altă noutate a legii alegerilor locale a fost cea care considera scrutinul valid chiar dacă la urne nu s-au prezentat jumătate plus unu din numărul alegătorilor. În schimb, candidaţii la funcţia de primar care nu au obţinut cel puţin jumătate plus unu din numărul voturilor exprimate intrau într-un al doilea tur de scrutin, programat la 20 iunie pentru primii doi clasaţi în fiecare circumscripţie electorală.

Campania electorală
La 19 aprilie 2004, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Paul Florea, i-a desemnat prin tragere la sorţi pe cei şapte judecători care urmau a face parte din Biroul Electoral Central (BEC) la alegerile locale din 6 iunie. Aceştia au fost Alexandra Mănescu, judecător la Secţia Civilă a ICCJ, Petre Similean, judecător la Secţia Penală a ICCJ, Margareta Teodorescu, judecător la Secţia Penală a ICCJ, Edita Lovin, judecător la Secţia Comercială a ICCJ, Maura Olaru, judecător la Secţia Comercială a ICCJ, Adriana Chioseaua, judecător la Secţia Comercială a ICCJ, şi Magdalena Dumitru, judecător la Secţia Contencios a ICCJ.Preşedinte al BEC a fost pe judecătorul Petre Similean, iar vicepreşedinte judecătoarea Alexandra Mănescu.

Pentru alegerile locale din 6 iunie au depus liste de candidaţi 45 de partide, alianţe politice şi organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, iar 4.398 de persoane s-au înscris în cursa electorală ca independenţi, potrivit datelor centralizate de Biroul Electoral Central la data de 25 mai 2004.

Pentru alegerile locale din 6 iunie, numărul de mandate, conform Legii 215/2001, a fost de 1.436 pentru consilieri judeţeni, 40.036 pentru consilieri locali, 3.138 pentru primari. Din totalul de 3.138 mandate de primari, 103 au fost în municipii, 208 în oraşe, 2.821 în comune, şase în sectoarele Capitalei. Din totalul de 405.404 candidaturi înregistrate la birourile electorale de circumscripţie, 22.169 au fost pentru consilieri judeţeni, 360.636 pentru consilieri locali şi 22.599 pentru funcţiile de primari.

Partidul Social Democrat a avut înscrişi pe liste 1.771 candidaţi pentru consilieri judeţeni, 46.260 pentru consilieri locali şi 3.000 pentru primari primari; Partidul România Mare - 1.738 consilieri judeţeni, 42.324 consilieri locali, 2.738 primari; Partidul Naţional Liberal - 1.658 consilieri judeţeni şi 45.314 consilieri locali, 2.936 primari; Uniunea Democrată Maghiară din România - 631 consilieri judeţeni, 7.663 consilieri locali, 333 primari; Alianţa "Dreptate şi Adevăr" PNL-PD - 114 consilieri judeţeni, 494 consilieri locali, 23 primari; Partidul Democrat - 1.628 consilieri judeţeni, 44.102 consilieri locali, 2.847 primari; Partidul Umanist din România (Social Liberal) - 1.733 consilieri judeţeni, 38.703 consilieri locali, 2.461 primari. De asemenea, au mai depus liste Partidul Unităţii Naţiunii Române - 1.115 consilieri judeţeni, 13.144 consilieri locali, 758 primari; Partidul Social Democrat "Constantin Titel Petrescu" - 359 consilieri judeţeni, 1.343 consilieri locali, 74 primari; Partidul Ecologist Român - 1.176 consilieri judeţeni, 10.479 consilieri locali, 503 primari; Partidul Acţiunea Populară - 1.360 consilieri judeţeni, 13.340 consilieri locali, 862 primari; Partidul Socialist Unit - 288 consilieri judeţeni, 2.307 consilieri locali, 149 primari; Partidul Noua Democraţie - 260 consilieri judeţeni, 3.079 consilieri locali, 179 primari; Partidul Alianţa Socialistă - 482 consilieri judeţeni, 3.642 consilieri locali, 218 de primari; Partidul Noua Generaţie - 1.510 consilieri judeţeni, 21.049 consilieri locali, 1.285 primari; Partidul Naţional Tărănesc Creştin Democrat - 1.651 consilieri judeţeni, 24.300 consilieri locali, 1.529 primari; candidaţi independenţi au fost 7 pentru consilier judeţean, 3.431 consilier local, 961 pentru primar.

În cursa pentru primăria Bucureşti s-au înscris 24 de candidaţi: Traian Băsescu, primarul general în exerciţiu (Alianţa D.A. PNL-PD); Dan Mircea Geoană (Partidul Social Democrat); Dumitru Dragomir (Partidul România Mare); Monica Tatoiu (Partidul Umanist din România); Raj Tunaru (Independent); Mugur Ciuvică (Acţiunea Populară); Grigore Foculescu (Partidul Mileniul III); Cornel Codiţă (Partidul Ecologist Român); Alexandru Baciu (Uniunea pentru Reconstrucţia României); Constantin Costache (Partidul Socialist Unit); Constantin Cojocaru (Partidul Creştin Democrat); Mircea Chelaru (Partidul Unităţii Naţiunii Române); Marian Gabriel Ştefănescu (Partidul Socialist Român); Ion Coja (Partidul Naţional Democrat Creştin); Viorel Lis (Partidul Noua Democraţie); Victor Ciorbea (Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat); Cornel Vasile Gheorghe Ilie (Partidul Pensionarilor şi Protecţiei Sociale); Gheorghe Popescu (Partidul Social Democrat 'Constantin Titel Petrescu'); Alexandru Vladu (Partidul Popular din România); Victor Constantin (Partidul Tinerilor din România); Vasile Remus Vasiloiu (Partidul Noua Generaţie); Daniela Augustina Cifulescu (Partidul Alianţa Socialistă); George Eugen Ştefan Popa (Partidul Naţional Antitotalitar 'Renaşterea României'); Stoica Gabriel (Partidul Muncitoresc Român).

Pentru cele şase sectoare ale Bucureştiului în competiţie au intrat peste 80 de candidaţi. Dintre aceştia, alături de primarii în funcţie, partidele parlamentare şi-au desemnat reprezentanţi pentru toate sectoarele. Astfel, candidaţii la sectorul 1 au fost: Vasile Gherasim, primar (PSD), Andrei Chiliman (Alianţa D.A. PNL-PD), Daniela Buruiană Aprodu (PRM), Mona Nicolici (PUR); la sectorul 2, primarul în exerciţiu Neculai Onţanu (PSD), Anca Boagiu (Alianţa D.A. PNL-PD), Dan Liga (PRM), Corina Valentina Ionescu (PUR); la sectorul 3: Eugen Pleşca, primarul în funcţie (PSD), Liviu Negoiţă (Alianţa D.A. PNL-PD), Victor Iovici (PRM), Liliana Ghervasuc (PUR); la sectorul 4: primarul Vasile Mihalache (PSD), Adrian Inimăroiu (Alianţa D.A. PNL-PD), Nicolae Vasilescu (PRM), Mariana Achimescu (PUR); la sectorul 5: Marian Vanghelie, primarul în funcţie (Independent), Cătălin Stoichiţă (PSD), Călin Cătălin Chiriţă (Alianţa D.A. PNL-PD), Mihai Coandă (PRM), Tatiana Croitoru (PUR); la sectorul 6: Dan Darabont, primarul în exerciţiu (PSD), Cristian Poteraş (Alianţa D.A. PNL-PD), Ştefan Bârceri (PRM), Graţiela Denisa Iordache (PUR).

Primul tur de scrutin al alegerilor locale
La 6 iunie 2004, la primul tur al alegerilor locale au fost aşteptaţi la urne, la cele 16.670 de secţii de votare din ţară, în jur de 17,5 milioane de români cu drept de vot, dintre care 1.752.580 bucureşteni. Alegerile s-au desfăşurat în cele 42 de circumscripţii electorale judeţene la nivel naţional, respectiv 3.138 de circumscripţii electorale locale.

La 15 iunie 2004, Biroul Electoral Central a dat publicităţii rezultatele finale ale primului tur de scrutin pentru alegerea autorităţilor administraţiilor publice locale, incluzând şi datele din judeţele Iaşi şi Constanţa. Gradul de participare la vot înregistrat în primul tur de scrutin a fost de 54,23 la sută la nivel naţional, superior celui înregistrat la alegerile locale din anul 2000 (50,85 la sută), a precizat preşedintele BEC, Petre Similean.

Pentru consilierii judeţeni au fost valabil exprimate 9.043.072 de voturi, fiind declarate nule 856.864 voturi (8,64 la sută); pentru consilierii locali - 9.258.091 voturi valabil exprimate şi 641.334 nule (6,47 la sută); pentru primari - 9.499.348 voturi valabil exprimate şi 403.299 nule (4,07 la sută), iar pentru funcţia de primar general al Municipiului Bucureşti au fost valabil exprimate 759.153 voturi, iar nule au fost declarate 17.600 voturi (2,26 la sută).

În primul tur de scrutin au fost repartizate toate cele 1.436 mandate de consilieri judeţeni, 40.031 mandate de consilieri locali, 1.294 mandate de primar, inclusiv primarul sectorului 5, Marian Vanghelie, şi un mandat de primar general al Municipiului Bucureşti, Traian Băsescu.

În cel de-al doilea tur de scrutin au rămas de ales primari în 1.843 localităţi.

Pentru locurile de consilieri judeţeni cele mai multe mandate au fost obţinute de PSD - 543 (37,81 la sută), urmat de PNL - 281 (19,57 la sută), PD - 229 (15,95 la sută), PRM - 129 (8,98 la sută), UDMR - 112 (7,80 la sută), PUR - 73 (5,08 la sută).

Cele mai multe voturi valabil exprimate în cursa pentru funcţiile de consilieri judeţeni au fost obţinute de PSD - 2.957.617 (32,71 la sută), urmat de PNL - 1.445.674 (15,99 la sută), PD - 1.156.867 (12,79 la sută), PRM - 732.935 (8,10 la sută), PUR - 543.860 (6,01 la sută), UDMR - 513.165 (5,67 la sută).

Cele mai multe mandate de consilieri locali au fost obţinute de PSD - 14.990 (37,45 la sută), urmat de PNL - 7.037 (17,58 la sută), PD - 5.982 (14,94 la sută), PRM - 2.878 (7,19 la sută), UDMR - 2.481 (6,20 la sută), PUR - 2.443 (6,10 la sută).

Cel mai mare număr de voturi valabil exprimate în cursa pentru obţinerea posturilor de consilieri locali a revenit PSD - 2.951.226 (31,88 la sută), urmat de PNL - 1.423.479 (15,38 la sută), PD - 1.187.378 (12,83 la sută), PRM - 725.638 (7,84 la sută), PUR - 586.673 (6,34 la sută), UDMR - 455.625 (4,92 la sută).

Primar general al Capitalei a fost ales din primul tur Traian Băsescu, candidat din partea Alianţei 'Dreptate şi Adevăr' PNL-PD, cu 417.153 de voturi valabil exprimate (54,95%). Componenţa Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a cuprins membri ai Alianţei PNL-PD care a obţinut 51,2% din voturile valabil exprimate (32 mandate), PSD - 31,1% (19 mandate) şi PRM - 6,4% (4 mandate). Celelalte formaţiuni politice nu au obţinut procentul de 5% pentru a intra în componenţa CGMB. Situaţia alegerilor pentru sectoarele Capitalei se prezenta după cum urmează: primarul sectorului 5, Daniel Marian Vanghelie, a câştigat din primul tur cu 50,78 la sută scrutinul din 6 iunie. Ceilalţi cinci primari de sector au intrat în turul doi în competiţie cu contracandidaţii Alianţei PNL-PD.

PSD a obţinut cele mai multe mandate de primari în ţară - 900 (69,55 la sută), urmat de UDMR - 148 (11,44 la sută), PNL - 107 (8,27 la sută), PD - 71 (5,49 la sută), candidaţi independenţi - 32 (2,47 la sută) , PUR - 12 (0,93 la sută).

Cele mai multe voturi valabil exprimate în cursa pentru primării au fost obţinute de PSD - 3.482.663 (36,66 la sută), urmat de PNL - 1.469.114 (15,47 la sută), PD 1.264.404 (13,31 la sută), PRM - 614.484 (6,47 la sută), PUR - 555.554 (5,85 la sută), UDMR - 385.835 (4,06 la sută).

Cele mai multe circumscripţii în care urma să fie organizat turul II de scrutin au fost în judeţele Prahova - 71, Dolj - 67, Teleorman - 65, Vâlcea - 64.

Al doilea tur de scrutin al alegerilor locale
Biroul Electoral Central (BEC) a verificat şi centralizat la 23 iunie rezultatele votării pentru cele 1.842 de circumscripţii electorale în care s-a organizat al doilea tur de scrutin al alegerilor locale. În urma centralizării voturilor din data de 20 iunie au fost aleşi 1.838 primari de municipii, oraşe, comune şi sectoare ale Municipiului Bucureşti.

În patru localităţi (Bozioru, judeţul Buzău, General Berthlot, judeţul Hunedoara, Poiana Blenchii, judeţul Sălaj şi Dubova, judeţul Mehedinţi) nici unul dintre candidaţi nu a putut fi departajat în funcţie de voturile valabil exprimate, fiind declarat balotaj.

Potrivit datelor BEC, la 20 iunie 2004 s-au prezentat la urne 6.108.657 alegători, respectiv 50,17 la sută din numărul persoanelor cu drept de vot înscrise în listele electorale. Numărul voturilor nule înregistrate a fost de doar 1,31 la sută din totalul voturilor exprimate.

Cele mai multe mandate au fost obţinute, în acest al doilea tur de scrutin, de PSD - 799 (43,47 la sută), urmat fiind de PNL - 336 (18,28 la sută), PD - 309 (16,81 la sută), PUR - 111 (6,04 la sută), PRM - 74 (4,03 la sută), candidat independent - 50 (2,72 la sută), UDMR - 38 (2,07 la sută).

În Capitală, noul primar al sectorului 1 a devenit Andrei Chiliman, cu 58,23% din voturile exprimate (47.753 de voturi). În sectorul 3 al Capitalei, candidatul Alianţei D.A., Liviu Negoiţă, a devenit primar cu 66,01% (78.909 voturi) din cele 119.533 de voturi valabil exprimate în cele 234 de secţii. Adrian Inimăroiu a devenit primar al sectorului 4, fiind ales cu 61,99% (57.749 de voturi) din cele 93.165 de voturi valabil exprimate în cele 175 de secţii de votare. Candidatul Alianţei D.A., Cristian Poteraş, a câştigat fotoliul de primar al sectorului 6, fiind ales de 68.971 (59,8%) din cele 115.362 de voturi valabil exprimate de persoanele venite la cele 226 de secţii de votare din sector. Din partea PSD doar Neculai Onţanu a câştigat, rămânând primar la sectorul 2. Neculai Onţanu a fost reales de 52,88% dintre bucureştenii cu drept de vot prezenţi la urne în turul al doilea.

Primarii aleşi din marile oraşe
În urma alegerilor locale din anul 2004, primarii din marile oraşe au fost după cum urmează: în Capitală, primar a devenit Traian Băsescu din partea alianţei PD-PNL; în Timişoara, primarul ales a fost Gheorghe Ciuhandru de la PNŢCD; în Craiova, Antonie Solomon, la ora aceea membru PSD; în Iaşi ales a fost Gheorghe Nichita, PSD; în Cluj fotoliul de primar i-a revenit lui Emil Boc, care a candidat din partea Alianţei PD-PNL; la Constanţa, primar în urma alegerilor din iunie 2004 este Radu Ştefan Mazăre, PSD; la Galaţi, primar a devenit social-democratul Dumitru Nicolae. . AGERPRES (Horia Plugaru)

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.