Alegerile locale din 2008

Scris de Gabriela Stegarescu | Publicat in 04.06.2012 17:47 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina

La alegerile locale din 2008 primul tur de scrutin a avut loc în ziua de 1 iunie 2008. 

La 15 iunie 2010, a avut loc al doilea tur de scrutin pentru funcţia de primar în acele localităţi în care nici un candidat nu a întrunit majoritatea absolută (50%+1) din opţiunile exprimate.

Cadrul legal
În anul 2008 alegerile locale s-au desfăşurat conform Legii 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale şi Legii 35/2008 - pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii 67/2004, a Legii administraţiei publice locale 215/2001 şi a Legii 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

Principala noutate adusă de alegerile locale din 2008 a fost alegerea prin vot direct a preşedinţilor de consilii judeţene. Cei peste 400 de candidaţi care au intrat în cursa pentru ocuparea celor 41 de fotolii de preşedinte de consiliu judeţean, au fost votaţi uninominal, ca şi în cazul primarilor, dar într-un singur tur de scrutin. Mai exact, candidatul care a obţinut cele mai multe voturi a fost declarat câştigător, chiar dacă nu a avut jumătate plus unu din numărul de voturi valabil exprimate.

Pentru alegerile din iunie 2008 s-a stabilit că o persoană nu poate candida în acelaşi timp pentru funcţiile de primar şi de preşedinte de consiliu judeţean, pentru că o eventuală alegere în ambele funcţii ar declanşa alegeri anticipate. În plus, s-a introdus şi posibilitatea candidatului independent de a se înscrie în cursa pentru şefia consiliilor judeţene. De asemenea, a fost posibilă şi organizarea unui al doilea tur de scrutin la preşedinţia consiliului judeţean în cazul în care primii doi clasaţi se află la egalitate. Până în anul 2008, preşedinţii de consilii judeţene erau aleşi, prin vot secret, de consilierii judeţeni, dintre aceştia, după constituirea consiliului judeţean.

La 27 februarie 2008, Guvernul a adoptat, prin ordonanţă de urgenţă, o serie de măsuri administrative legate de organizarea alegerilor locale. Astfel, cetăţenii Uniunii Europene care au domiciliul sau reşedinţa în România au avut dreptul de a merge la urne, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români, şi au avut dreptul de a fi aleşi, însă numai în funcţia de consilier local şi consilier judeţean. Alte modificări au fost aduse la Legea partidelor politice şi Legea administraţiei publice locale. Mai exact, Legea partidelor politice nr. 14/2003 s-a modificat pentru a da posibilitatea cetăţenilor UE de a se asocia în partide politice româneşti.

Candidaţii independenţi pentru funcţia de consilier au trebuit să fie susţinuţi de minimum 1% din numărul total al alegătorilor din circumscripţia respectivă, dar nu mai puţin de 50 în cazul comunelor, 100 în cazul localităţilor urbane de rangul II şi III şi de 1.000 în cazul judeţelor, municipiului Bucureşti, sectoarelor municipiului Bucureşti şi localităţilor urbane de rangul I. Pentru funcţia de primar, candidaţii independenţi au trebuit să prezinte o listă de susţinători, care trebuie să cuprindă minimum 2% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente şi listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 200 în cazul comunelor, 300 în cazul oraşelor, 1.000 în cazul municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti şi 5.000 în cazul municipiului Bucureşti.

La 19 martie 2008, executivul a adoptat o Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale şi a Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi campaniilor electorale. Conform acesteia, plafonul finanţării campaniilor electorale pentru funcţia de primar a fost stabilit la 2.500 salarii minime pe economie, în timp ce pentru campaniile candidaţilor la preşedinţia Consiliilor Judeţene a fost limitat la 3.500 salarii minime. În cazul campaniilor pentru funcţia de primar general al Capitalei finanţarea nu va putea depăşi plafonul de 10.000 salarii minime.

La 5 martie 2008, Guvernul Călin Popescu-Tăriceanu a stabilit ca primul tur al alegerilor locale să aibă loc în data de 1 iunie 2008.

Componenţa Biroului Electoral Central
Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2008 a fost condus de judecătorul Ioana Surdescu, iar locţiitorul acestuia a fost Mariana Cârstocea. Din BEC au mai făcut parte judecătorii Dănuţ Cornoiu, Cristina Luzescu, Aurelia Motea, Gabriela Bogasiu, Iuliana Puşoiu, precum şi preşedintele AEP, Octavian Opriş şi cei doi vicepreşedinţi Marian Muhuleţ şi Ana Maria Patru.Biroul a fost completat cu reprezentanţii partidelor politice, din acesta făcând parte Nicolae Vasilescu (PSD), Tudor Chiuariu (PNL), Vlad Hogea (PC), Petre Popeangă (PRM), Cristian Ene (PD-L), Szekeliy Csaba (UDMR), Ana Luminiţa Ţifui (PNG-CD) şi Nicoleta Bogăceanu (PNŢCD).

Campania electorală în ţară
Ziua de 22 aprilie 2008 a reprezentat termenul limită până la care partidele politice şi-au putut înscrie candidaţii în alegerile locale, startul înscrierilor candidaturilor fiind dat la 30 martie. Campania electorală a demarat la 2 mai 2008.

Pentru alegerile locale din 1 iunie 2008 au depus liste cu candidaţi 53 de partide politice, alianţe şi organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, fiind înscrise la Birourile de circumscripţie 362.440 candidaturi în toată ţara. Nu mai puţin de 4.275 de persoane au intrat în cursa electorală ca independenţi, potrivit datelor centralizate de Biroul Electoral Central (BEC). Dintre partidele şi alianţele politice care au intrat în campanie, 44 au depus liste complete. Cele mai multe formaţiuni politice care şi-au trimis reprezentanţi într-o campanie electorală s-au înregistrat în 1992. Atunci 128 de partide au depus liste cu candidaţi.

Cei înscrişi în lupta electorală din 2008 au încercat să ocupe cele 44.917 de posturi publice stabilite prin lege. Astfel, potrivit Legii 215/2001, au existat 42 de mandate de preşedinţi de consilii judeţene, 1.393 de consilieri judeţeni, 40.299 de consilieri locali şi 3.183 de primari, per ansamblu, mai multe mandate decât în 2004. Pentru aceste funcţii s-au înscris la Birourile de circumscripţie 362.440 de candidaturi, cu aproximativ 40.000 mai puţin decât în campania anterioară. Pentru preşedinţia consiliilor judeţene au intrat în campanie 456 de candidaţi.

Cele 1.393 de fotolii de consilieri judeţeni au fost disputate de 18.878 de persoane, iar pentru cele 40.299 de mandate de consilieri locali s-au bătut 323.963 de candidaţi. Cele 103 fotolii de primar de municipiu, 217 de oraş, 2.857 de comună şi cele şase sectoare ale Capitalei au fost "râvnite" de 19.143 de persoane.

Partidul Democrat-Liberal a înscris pe liste 39 de candidaţi pentru preşedinţia consiliului judeţean, 1.707 pentru funcţiile de consilier judeţean, 49.080 pentru consilier local şi 3.019 pentru conducerea primăriilor, fiind urmat, după numărul de persoane care urmăresc să obţină o funcţie, de Partidul Social Democrat, cu 39 de candidaţi pentru şefia consiliilor judeţene, 1.712 pentru posturile de consilier judeţean, 48.884 pentru consilier local şi 2.994 pentru fotoliile de primar.

Liberalii au înscris 39 de candidaturi pentru şefia CJ, 1.613 pentru funcţia de consilier judeţean, 46.778 pentru consilier local şi 2.870 pentru primării, Partidul România Mare - 37 candidaţi pentru conducerea CJ, 1.633 pentru consiliile judeţene, 36.908 pentru consiliile locale şi 2.175 pentru posturile de primar. Uniunea Democrată Maghiară din România - 12 pentru preşedinţia consiliilor judeţene, 804 pentru consiliile judeţene, 8.257 pentru consiliile locale, 3.019 pentru fotoliile de primar.

Au mai depus liste de candidaturi, printre altele, Partidul Conservator - 38 la şefia CJ, 1.663 la consiliile judeţene, 32. 805 la consiliile locale, 1.910 pentru conducerea primăriilor, Partidul Noua Generaţie-Creştin Democrat - 36 la preşedinţia CJ, 1.614 la consiliile judeţene, 34.072 la consiliile locale, 1.996 pentru posturile de primari, Partidul Iniţiativa Naţională a mers cu 23 de candidaţi la preşedinţia CJ, 1.048 la consiliile judeţene, cu 8.526 la consilii locale, 419 pentru conducerea primăriilor, în timp ce Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat a avut 33 de candidaţi pentru şefia consiliilor judeţene, 1.320 la consiliile judeţene, 12.822 la consiliile locale, 720 de candidaţi care au urmărit posturi de primar.

De asemenea, au mai înscris candidaţi Partida Romilor "Pro Europa"- 10.488 de persoane, Partidul Ecologist Român - 7.278 candidaturi, Partidul Naţional Democrat Creştin - 4.722 candidaturi, Partidul Popular şi al Protecţiei Sociale - 3.951, dar şi PSD "Costel Titel Petrescu" - 253 candidaturi. Printre partidele participante la alegerile locale din 2008 s-au mai numărat şi Uniunea Populară Social Creştină (4.721 candidaţi), Partidul Alianţa Socialistă (4.037), Partidul Verde (3.231), Uniunea Pensionarilor şi a Solidarităţii Sociale ( 2.999), Forţa Democrată (1.116), Forumul Democrat al Germanilor din România (559), Partidul Socialist Român (398), Partidul "Renaşterea României" (291), precum şi Partidul "Pentru Patrie" (165). Şi-au depus candidatura ca independenţi cinci persoane pentru preşedinţia CJ, 14 pentru posturile de consilieri judeţeni, 3.444 pentru cele de consilieri locali şi 812 pentru funcţiile de primar.

Campania electorală la Bucureşti
În cursa pentru fotoliul de primar general al Capitalei au intrat 20 de candidaţi, 18 reprezentanţi ai partidelor politice, un reprezentant al unei alianţe, dar şi un independent, mai puţini, însă, decât în 2004, când confruntarea s-a dat între 24 de candidaţi.

Potrivit deciziei judecătorilor Biroului Electoral Municipal, după verificarea mapelor cu documentele de înscriere ale fiecărui candidat, cei care au primit "undă verde" pentru a participa la alegerile locale de la 1 iunie au fost, în ordinea înregistrării candidaturii, scriitorul Alexandru Vladu (Partidul Popular din România), juristul Adrian Vilău (Uniunea Populară Social Creştină), juristul Daniel Fuciu (Partidul Noua Generaţie Creştin Democrat), fostul ministru de Interne, Vasile Blaga (Partidul Democrat Liberal), ministrul în funcţie al Transporturilor, Ludovic Orban (Partidul Naţional Liberal), senatorul Cristian Diaconescu (Partidul Social Democrat), avocatul Gheorghe Dinu (Partidul Popular al Protecţiei Sociale), Codrin Ştefănescu (Partidul Conservator), deputatul Aurelian Pavelescu (Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat), deputatul Cozmin Guşă (Partidul Iniţiativa Naţionala), Dragoş Frumosu (Uniunea Pensionarilor şi a Solidarităţii Sociale), senatorul Verginia Vedinaş (Partidul România Mare), Ion Ioana (Partidul României Europene), Gheorghe Ionicescu (Partidul Verde), Lucia Stanciu (Partidul Alianţa Socialistă), Marian Andrei (Partidul Renaşterea Românie), Mihaela Mihai (Partidul Naţional Democrat Creştin), Sorin Oprescu, independent, Alexandru Mironov (Partidul Socialist Român) şi Aurel Rădulescu (Partidul Popular din România).

Confruntarea la sectoare în 2008
Pentru Primăria sectorului 1 s-au înscris în cursa electorală 15 candidaţi, confruntarea având loc, în principal, între Dan Tudorache (PSD), Răzvan Murgeanu (PDL), Andrei Chiliman (PNL), Anca Petrescu (PRM) şi Marian Oprea (PNG-CD). La sectorul 2, s-au bătut pentru fotoliul de edil-şef 15 candidaţi, în competiţie intrând, printre alţii, primarul în funcţie Neculai Onţanu (PSD), Dragoş Dincă (PNL), Dan Cezar Ionescu ( PDL), Dănuţ Saulea (PRM), Valentin Iliescu (PC), precum şi Robert Ionescu (PNG-CD). La primăria sectorului 3, 16 candidaţi s-au arătat dispuşi să intre în cursa electorală, printre aceştia numărându-se edilul în funcţie, Liviu Negoiţă (PDL), Doru Giugula (PSD), Theodora Bertzi (PNL), Cristian Buzea (PRM) şi Victor Adâr (PC).17 candidaţi au vizat fotoliul de primar la sectorul 4, în competiţie intrând Radu Silaghi (PDL), Andrei Petrescu (PNL), Vasile Mihalache (PSD), Adrian Inimăroiu (PV), Cristian Popescu Piedone (PC), Florina Jipa (PRM), dar şi Ioan Gâf-Deac (PNG-CD). Alţi 17 oameni politici au candidat pentru sectorul 5. Primarul Marian Vanghelie (PSD) a urmărit obţinerea celui de-al treilea mandat, pentru această funcţie candidând şi Sebastian Bodu (PDL), Cristian Banu (PNL), Mihai Coandă (PRM), Adrian Stoica (PC) şi Mihai Becheanu (PNG-CD). Primăria sectorului 6 a fost vizată de 17 candidaţi, printre care Cristian Poteraş (PDL), Dan Darabont (PSD), Antonel Tănase (PNL), Ioan Bâldea (PRM), Marcel Nicolaescu (PC), precum şi Cristian Ene (PNG-CD).

Primul tur de scrutin - 1 iunie 2008
Conform rezultatelor oficiale prezentate de BEC la 6 iunie 2008, în primul tur al alegerilor locale din 2008 PD-L şi PSD au obţinut un număr egal de mandate de consilieri judeţeni în ţară, fiecare având câte 425 de reprezentanţi în consiliile judeţene. PNL a obţinut 279 de mandate, UDMR - 89, Partidul Civic Maghiar - 19, PC - 16, PRM - 12, Alianţa pentru Timiş - 10, Forumul Democrat al Germanilor din România - 9 şi Alianţa PNL - PNŢ-CD - 6. Cele mai puţine mandate de consilieri judeţeni au obţinut PNDC, PNG-CD şi Alianţa Românească pentru judeţul Covasna, câte 5 fiecare. PNŢ-CD a avut doar doi consilieri judeţeni în toată ţara.Într-un consiliu judeţean a intrat şi un independent.

PDL a adunat 28,38% dintre voturile valabil exprimate, în număr de 7.813.456 la consiliile judeţene, fiind urmat îndeaproape de PSD cu 28,22%, iar PNL a adunat 18,65%. UDMR a obţinut 5,44%, PRM - 3,65%, PC - 3,31%, PNG-CD - 2,78%, Partidul Civic Maghiar - 1,08%, PIN - 1,03% şi PNŢ-CD - 1,01% din numărul de voturi valabil exprimate.

La funcţia de preşedinţi de consilii judeţene, PDL a deţinut prima poziţie în clasament, cu 28,15%, urmat de PSD, cu 28,06%, iar PNL a obţinut 19,80%. UDMR a obţinut 5,26% din voturile valabil exprimate, PC - 3,30%, PRM - 3,17%, PNG-CD - 2,86% şi PNDC - 1,11%. Numărul de voturi valabil exprimate este de 7.952.840.

Prezenţa la vot a fost de 50,65%.

Deşi la preşedinţii de consilii judeţene PDL a avut un procent mai mare, PSD a condus ca număr de preşedinţi de consilii judeţene, în cele 41 de judeţe 17 funcţii revenind PSD, doar 13 fiind trecute în contul PDL. PNL a obţinut doar cinci funcţii la conducerea administraţiei publice locale, iar UDMR a obţinut patru posturi. Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR) a obţinut preşedinţia Consiliului Judeţean Sibiu prin Martin Bottesch.

Social-democraţii care au câştigat conducerea consiliilor judeţene au fost Constantin Nicolescu (Argeş), Adrian Benea (Bacău), Gheorghe Bunea (Brăila), Victor Mocanu (Buzău), Ion Prioteasa (Dolj), Nicuşor Constantinescu (Constanţa), Eugen Chebac (Galaţi), Ion Călinoiu (Gorj), Vasile Ciupercă (Ialomiţa), Constantin Simirad (Iaşi), Paul Stănescu (Olt), Mircea Cosma (Prahova), Marc Tiberiu (Sălaj), Liviu Dragnea (Teleorman), Vasile Mihalachi (Vaslui), Ion Cilea (Vâlcea) şi Marian Oprişan (Vrancea).

Democrat-liberalii au fost reprezentaţi la preşedinţia consiliilor judeţene de Ion Dumitrel (Alba), Petru Ioţcu (Arad), Liviu Rusu (Bistriţa-Năsăud), Mihai Ţâbuleac (Botoşani), Sorin Frunzăverde (Caraş- Severin), Alin Tişe (Cluj), Florin Popescu (Dâmboviţa), Mircea Man (Maramureş), Marius Bălu (Mehedinţi), Vasile Pruteanu (Neamţ), Gheorghe Flutur (Suceava), Constantin Ostaficiuc (Timiş) şi Victor Tarhon (Tulcea).

Liberalii au fost reprezentaţi de Radu Ţârle (Bihor), Aristotel Căncescu (Braşov), Răducu Filipescu (Călăraşi), Dumitru Beianu (Giurgiu) şi Mircea Moloţ (Hunedoara).

UDMR a câştigat prin Tamas Sandor (Covasna), Borboly Csaba (Harghita), Lokodi Edita Emoke (Mureş) şi Arpad Csehi Szabolcs (Satu Mare).

Candidaţi PDL realeşi după primul tur
Primarul Clujului Emil Boc a obţinut 76,2% din voturi, Laszlo Attila (UDMR), 7,8% din voturi, Remus Lăpuşan (PSD) 6,4%, iar Gheorghe Funar (4,2%).

Tot din partea PDL, Antonie Solomon a câştigat funcţia de primar al Craiovei din primul tur, cu 55,07 la sută din totalul voturilor valabil exprimate. Potrivit rezultatelor finale furnizate de preşedintele Biroului Electoral de Circumscripţie Craiova, judecătorul Cosmin Pătra, pe locul al doilea s-a clasat candidatul PSD, Gheorghe Nedelescu, cu 31,17 la sută, urmat de Ion Groza (PNL) - 6,67 la sută.

În municipiul Arad, candidatul PD-L, Gheorghe Falcă, primar în exerciţiu, a câştigat alegerile din primul tur, fiind cel dintâi primar arădean post-revoluţionar care a fost ales pentru al doilea mandat consecutiv. La Primăria Braşov, George Scripcaru, candidatul PD-L, a fost reales cu 69,89%. Pe locul doi s-a clasat reprezentantul PSD, David Mihai Ciprian, iar pe locul trei, candidatul PNL, Tănăsescu Carmen Felicia.

Primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava (Partidul Democrat-Liberal), a câştigat cel de-al patrulea mandat consecutiv, cu 65 % din voturi. În urmă cu patru ani, Hava a fost preferat de aproape 72 % din cei 50,23 % de alegători prezenţi la vot.

Liderul PDL Neamţ, Gheorghe Ştefan, a fost reales primar al municipiului Piatra Neamţ cu aproape 80% dintre voturile exprimate. Social-democratul Răzvan Bobeanu a obţinut 13,31% din voturi iar liberalul Mihai Lăcătuşu - 3,61% din voturi.

Primarul în exerciţiu al municipiului Suceava, Ion Lungu (PD-L), a fost reales pentru un nou mandat cu peste 70% dintre sufragii. La Râmnicu Vâlcea, Biroului Electoral Municipal, primarul în exerciţiu, Mircia Gutău (PD-L), şi-a păstrat funcţia obţinută în urmă cu patru ani, obţinând acum 71,69% din voturile valabil exprimate în primul tur de scrutin. Pe locurile următoare s-au situat Bogdan Pistol, candidatul PNL, cu 10,58% din voturi şi Ion Matei (PSD), cu 8,85% din voturi.

În municipiul Bucureşti, candidatul PD-L la primăria sectorului 3, Liviu Negoiţă, a câştigat din primul tur cu 82,60% din voturi. Pe locurile următoare, la mare distanţă, s-au aflat social-democratul Doru Giugula (8,30%) şi liberalul Theodora Bertzi (5%).

Candidaţi PSD realeşi după primul tur
Radu Mazăre a devenit primarul oraşului Constanţa din primul tur, obţinând 63,7% din totalul opţiunilor de vot. El a fost urmat de liberalul Victor Gheorghe Manea - 13,6% şi de Dorel Constantin Onaca, candidat al PD-L.

Social democratul Constantin Constantinescu a câştigat al doilea mandat de primar al municipiului Bârlad din primul tur.Constantin Boşcodeală, candidatul Partidului Social Democrat pentru primăria municipiului Buzău, a câştigat în primul tur 53,56%, obţinând, din nou, fotoliul de primar al oraşului. Pe locurile următoare s-au clasat Constantin Ionescu (PD-L) şi Cristinel Romanescu (PNL).

Primarul municipiului Brad din judeţul Hunedoara, social-democratul Florin Cazacu, a câştigat al doilea mandat cu 82,5 la sută din voturile alegătorilor.

În Capitală, social-democratul Neculai Onţanu a câştigat un nou mandat de primar la sectorul 2, câştigând 61,90% din voturile electoratului, urmat de democrat-liberalul Dan Cezar Ionescu.

Primari reconfirmaţi în funcţie după primul tur de la alte partide
Primarul ţărănist Gheorghe Ciuhandu, a reuşit să câştige cel de-al patrulea mandat succesiv la Primăria Timişoarei, cu 59,4 la sută din sufragiile concitadinilor prezenţi la urne. Gheorghe Ciuhandu a candidat din partea Alianţei pentru Timiş (PNL-PNŢCD-Forumul Democrat al Germanilor din România).

În municipiul Sibiu, câştigător a fost primarul Klaus Johannis, din partea Forumului Democrat al Germanilor din România. El a obţinut astfel cel de-al treilea mandat în funcţia de edil al Sibiului.

În cazul municipiului Mediaş, primarul Daniel Thellmann, PDL, a câştigat cel de al doilea mandat de primar din primul tur cu peste 62 de procente.

Candidatul Partidului Naţional Liberal la primăria municipiului Giurgiu, Lucian Iliescu, a fost ales primar al municipiului pentru al patrulea mandat după primul tur al alegerilor locale, cu 13.599 de voturi, reprezentând 54,3% dintr-un total de 25.041 voturi valabil exprimate. Potrivit BEM Giurgiu, Marian Măroiu, candidatul PSD la primăria municipiului reşedinţă de judeţ, a obţinut 6.049 de voturi, clasându-se pe locul al doilea- cu 24,15%. El a fost urmat de candidatul PD-L, Gicu Iorga, care a obţinut 3.669 de voturi. reprezentând 14,65% din voturi.

Şi Raduly Robert, de la UDMR, a câştigat un nou mandat în fruntea municipiului Miercurea Ciuc, niciunul dintre contracandidaţii săi nereuşind să obţină suficiente voturi pentru a se organiza turul doi.

Rezultatele finale ale alegerilor locale, după al doilea tur de scrutin
În ziua de 17 iunie 2008, Biroul Electoral Central (BEC) a dat publicităţii rezultatele finale ale alegerilor locale din România, după ce a centralizat şi voturile exprimate în turul al doilea al scrutinului, programat la 15 iunie.

În urma celor două tururi de scrutin a rezultat că PSD a obţinut cele multe mai mandate de consilieri judeţeni - 436, fiind urmat de PDL cu doar două mandate mai puţin. Potrivit datelor oficiale, PDL este urmat de PNL cu 289, UDMR - 89, Partidul Civic Maghiar - 19, PC - 16, PRM - 12, Alianţa pentru Timiş - 10, Forumul Democrat al Germanilor din România - 9 şi Alianţa PNL-PNŢCD - 6.
PD-L a adunat 28,38% dintre voturile valabil exprimate, fiind urmat îndeaproape de PSD cu 28,22%, iar PNL a adunat 18,64%.

UDMR a obţinut 5,43%, PRM - 3,65%, PC - 3,31%, Partidul Noua Generaţie-Creştin Democrat - 2,79%, Partidul Civic Maghiar - 1,08%, Partidul Initiaţiva Naţională - 1,03% şi PNŢCD - 1,01% din numărul de voturi valabil exprimate.

La preşedinţii de consilii judeţene, în cele 41 de judeţe 17 funcţii au revenit PSD, 14 fiind trecute în contul PDL. PNL a obţinut cinci funcţii la conducerea administraţiei publice locale, iar UDMR a obţinut patru posturi. Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR) deţine preşedinţia Consiliului Judeţean Sibiu.

Prezenţa la vot în turul al doilea a fost de 50,67%, iar numărul de voturi valabil exprimate este de 7.960.566. Un procent de 7,72 au fost declarate voturi nule, însumând 655.575 de voturi.

PSD a obţinut cele mai multe mandate de consilieri locali - 12.137, urmat de PDL care are 11.129 de mandate, iar PNL a obţinut în consiliile locale 8.529 de mandate. Pe locul patru se situează UDMR cu 2.195 de mandate, urmat de PC cu 1.398, PNG-CD cu 1.203 şi PRM cu 1.090 de mandate.

Alte 48 de partide şi alianţe locale au obţinut mandate de consilieri locali, precum şi 358 de independenţi.

Şi la primari PSD şi-a adjudecat cele mai multe funcţii în teritoriu - 661 de mandate. PDL a reuşit să obţină 473 de fotolii de primari, PNL - 355 şi UDMR - 148. Totodată, 15 candidaţi independenţi au obţinut fotoliul de primar în diferite localităţi, Alianţa PNL-PNŢ-CD-FDGR - 14, PC- 10, FDGR - 8, Partidul National Democrat Crestin - 7 , Partidul Civic Maghiar - 6, PRM - 3, Partida Romilor Pro Europa câte două şi Uniunea Bulgară din Banat, respectiv PNŢCD câte un fotoliu de primar.

Prezenţa la vot, pentru consilieri locali şi primari, a fost de 48,81%, iar numărul de voturi valabil exprimate de 8.688.798. De asemenea, 3,86% au fost voturi nule, însemnând 349.565 de voturi.

În Capitală, candidatul independent Sorin Oprescu a obţinut în turul al doilea 315.981 de voturi (56,55%), iar candidatul PDL, Vasile Blaga, 242.760 de voturi (43,45%). În sectoarele 1, 4, 5 şi 6 ale Capitalei, în care a avut loc turul doi al alegerilor locale, primarii aleşi au fost Andrei Chiliman, Cristian Popescu-Piedone, Marian Vanghelie, respectiv Cristian Poteraş.

În patru localităţi a fost organizat la 29 iunie 2008 un nou tur de scrutin
Locuitorii din patru comune din judeţele Ilfov, Bacău, Gorj şi Teleorman au fost chemaţi la urne şi în ziua de 29 iunie 2008.

Această situaţie a fost cauzată parţial de faptul că în două circumscripţii electorale comunale s-a declarat balotaj, înregistrându-se un număr egal de voturi valabil exprimate între candidaţii la funcţia de primar, fiind necesară organizarea unui nou tur de scrutin. Cele două localităţi au fost comuna gorjeană Arcani, unde reprezentanţii PNG-CD şi PSD au obţinut fiecare câte 434 voturi şi comuna teleormăneană Poeni, unde candidaţii PSD şi PDL au înregistrat un scor egal, câte 802 voturi.

Pe de altă parte, în comuna ilfoveană Ştefăneştii de Jos a fost organizat al doilea tur de scrutin, după ce la 15 iunie a avut loc reluarea primului tur, anulat de BEC pe motiv de fraudă. Aici, pe 29 iunie s-au confruntat social-democratul Aurel Pârvu şi candidatul PNG-CD, Anghel Rababoc.

Nici pentru locuitorii din comuna Sascut, judeţul Bacău, alegerile nu s-au încheiat la 15 iunie. Aceştia au fost nevoiţi să vină la urne şi la 29 iunie 2008 pentru a-şi desemna primarul, după ce BEC a decis să anuleze alegerile pe motiv de fraudă, candidatul PIN detaşându-se în confruntarea pentru primărie la cinci voturi diferenţă faţă de contracandidatul său pesedist. Alegerile au fost anulate ca urmare a contestaţiilor depuse de PSD şi PC, care invocau faptul că urna mobilă a fost folosită în mai multe cazuri, deşi persoanele aflate pe lista celor care ar fi solicitat-o au declarat că nu şi-au exprimat dreptul la vot. În turul al doilea de scrutin s-au confruntat candidatul Partidului Iniţiativa Naţională, Costinel Bostan, şi reprezentantul Partidului Social Democrat, Ioan Răuţă, care este primar de 12 ani în Sascut. AGERPRES (Horia Plugaru)

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.