BANATEANUL care a ajuns NUME de PARAZIT UNICELULAR si de BOALA RARA

Scris de Gabriela Stegarescu | Publicat in 27.07.2017 10:45 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina

Victor Babeş s-a nascut la 27 iulie 1854, la Viena, pe vremea imperiului austro-ungar, fiind fondatorul şcolii romaneşti de microbiologie, tratamentul pelagrei şi rabiei. 

Dupa alte surse, ziua de naştere a fost 4 iulie sau 28 iulie.
In colaborare cu Victor André Cornil, Victor Babeş este autorul primului tratat de bacteriologie din lume.
Universitatea de Medicina şi Farmacie din Timişoara poarta şi numele lui Victor Babeş.
Victor Babeş a fost fiul lui Vincenţiu Babeş, originar din Hodonii Banatului (21 ianuarie 1821 – 3 februarie 1907), fost avocat, profesor, ziarist şi om politic roman din Banat, unul din membrii fondatori ai Academiei Romane.

Vincenţiu Babeş a fost fiul lui Gheorghe Craşmarul, ţaran gospodar din Moşniţa…

Vincenţiu Babeş a fost fiul lui Gheorghe Craşmarul, ţaran gospodar din Moşniţa, care a murit pe cand baiatul era inca mic. Bunicul sau, Mitra Babeş, neavand copii, l-a adoptat şi i-a dat numele sau. Mitra Babeş era un carturar cunoscut şi a avut gandul de a-l face preot.
Dupa sfarşirea cursurilor primare, Vincenţiu a urmat liceul cu predare in limba germana, intai
in Timişoara, apoi in Szeged, unde a luat bacalaureatul in 1841.
Dupa aceea, a urmat cursurile de teologie la Carloviţ şi la Seminarul din Arad.
Pe cand se apropia de devenirea sa ca preot, Vincenţiu Babeş renunţa şi se indreapta catre studiul dreptului, pentru care se inscrie la Facultatea de Drept din Budapesta.

In anul 1848, obţinand diploma de avocat, Vincenţiu Babeş s-a inapoiat la Arad, unde a funcţionat intai ca profesor şi apoi ca inspector al şcolilor romaneşti.
Tot in acea vreme a fost trimis la Viena, in deputaţiune, pentru apararea intereselor diecezei Aradului şi ale poporului romanesc de la Mureş şi Criş.
La sfarşitul lui 1849 a fost redactor şi translator al textului romanesc la gazeta oficiala in care erau publicate textele de legi imperiale.
In 1851 a fost numit grefier la una dintre secţiile Curţii de Inalta Casaţie şi Justiţie din Viena.
In anul 1859, a primit rangul de consilier privat şi, in 1860, a fost numit Secretar al Curţii.
In anul 1862, a fost transferat la Budapesta in funcţia de judecator la Inalta Curte de Casaţie.
Din 1863-1869 a fost preşedinte al mesei regale in Pesta.
A ieşit dupa un serviciu de 22 de ani, pe motive politice.

Primul tratat de bacteriologie din lume

Victor Babeş a studiat medicina la Budapesta, apoi la Viena, unde şi-a luat doctoratul.
Şi-a inceput cariera ştiinţifica in Budapesta ca asistent in laboratorul de Anatomie Patologica (1874 – 1881).
Atras de microbiologie, pleaca la Paris, unde lucreaza un timp in laboratorul lui Louis Pasteur.
In 1885, impreuna cu Victor Cornil, publica primul tratat de bacteriologie din lume intitulat Les bactéries et leur rôle dans l’anatomie et l’histologie pathologiques des maladies infectieuses.
In anii 1885 – 1886, a lucrat in Berlin in laboratoarele lui Rudolf Virchow şi Robert Koch.
In 1887, Victor Babeş este chemat la Bucureşti ca profesor la catedra de Anatomie Patologica şi Bacteriologie.

„Leacul pelagrei, al acestei boli a mizeriei, al acestei ruşini naţionale, vi-l dau eu: improprietarirea ţaranilor”…

Activitatea ştiinţifica a lui Victor Babeş a fost foarte vasta, cu un accent deosebit in problemele de tuberculoza, lepra, vaccinare anti-rabica şi seroterapie anti-difterica.
A demonstrat prezenţa bacililor tuberculozei in urina persoanelor bolnave şi a pus in evidenţa peste 40 de microorganisme patogene.
De o deosebita importanţa este descoperirea unei clase de paraziţi – sporozoari intracelulari nepigmentaţi – care cauzeaza febra de Texas la pisici şi alte imbolnaviri la animale vertebrate.
La Congresul Internaţional de Zoologie din Londra (1900) aceşti paraziţi sunt clasificaţi in genul Babesia.

Pe langa activitatea ştiinţifica, Victor Babeş a fost preocupat de imbunataţirea starii sanitare a populaţiei, in special in combaterea şi prevenirea pelagrei.
Studiind cauzele pelagrei care, ca şi tuberculoza, avea extindere in masa, a subliniat esenţa sociala a acesteia şi in 1907 a susţinut:
„Leacul pelagrei, al acestei boli a mizeriei, al acestei ruşini naţionale, vi-l dau eu: improprietarirea ţaranilor”.
De asemenea, Babeş s-a preocupat indeaproape de problemele medicinii profilactice, abordand probleme ca alimentarea cu apa a localitaţilor sau organizarea ştiinţifica a luptei antiepidemice etc.
Victor Babeş s-a stins din viaţa la 19 octombrie 1926, la Bucureşti.

Eponime asociate. Ce este Babesioza?

# Examenul citologic Babeş-Papanicolau: permite depistarea precoce a leziunilor precanceroase care au potenţialul de a evolua in cancer de col uterin
# Corpusculii Babeş-Ernst: incluzii metacromatice in protoplasma unor bacterii grampozitive (de ex.: bacilul difteric)
# Corpusculii Babeş-Negri: incluzii rabice in celulele nervoase.
# Babesia: un gen de paraziţi din ordinul Haemosporidia.
# Babesioza (cunoscuta şi ca Piroplasmoza, febra Texas sau febra Nantucket): o boala rara grava, uneori fatala, la oameni cauzata de un protozoar intraeritrocitar, Babesia microti. Babesioza este o boala cu declarare obligatorie in Quebec.

Babesioza este o boala parazitara foarte grava (agenţii etiologici sunt babesiile, paraziţi unicelulari, ce paraziteaza globulele roşii, hematiile) ce afecteaza diferite specii de mamifere, inclusiv omul, este o zoonoza produsa de un parazit unicelular transmis prin intermediul capuşelor care reprezinta gazde definitive şi rezervor de babesii in natura.
Este o boala intalnita pe tot globul.
In Europa, avand caracter sezonier, se intalneşte in special primavara, in lunile aprilie – mai, atunci cand activitatea capuşelor este maxima.
Mai receptive la boala sunt animalele tinere, cele malnutrite şi bolnave şi cele cu imunitate slaba (imunosupresie).(sursa: Wikipedia şi alte surse)

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.