BNR / Integrarea europeana si relatiile cu organismele internationale

Scris de Gabriela Stegarescu | Publicat in 04.08.2012 14:24 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina

RAPORT ANUAL 2011 - Banca Naţională a României / Sinteza principalelor evoluţii economice şi financiare în anul 2011
4. Integrarea europeană şi relaţiile cu organismele internaţionale
În conformitate cu priorităţile formulate de Comisia Europeană în cadrul evaluărilor care au marcat debutul Semestrului european, în prima jumătate a anului 2011 autorităţile române au elaborat Programul Naţional de Reformă 2011-2013 şi Programul de convergenţă 2011-2014, documente pe baza cărora Consiliul UE a formulat recomandările specifice de ţară.
În cadrul Programului Naţional de Reformă, banca centrală şi-a asumat o serie de acţiuni vizând funcţionarea în condiţii de stabilitate a sistemului financiar, în concordanţă cu angajamentele din programul de asistenţă financiară agreat cu UE, FMI şi Banca Mondială. Acţiuni similare, vizând în principal reglementarea prudenţială, supravegherea şi gestionarea adecvată a riscurilor sistemice, au fost asumate de BNR şi ca urmare a aderării României la Pactul Euro Plus.
Participarea BNR la structurile europene
Guvernatorul BNR, împreună cu viceguvernatorul coordonator al afacerilor europene, participă la reuniunile trimestriale şi la teleconferinţele Consiliului General al Băncii Centrale Europene. În 2011 şi primele luni ale anului 2012, în cadrul reuniunilor acestui for de analiză şi decizie s-au dezbătut teme privind:
(i) monitorizările periodice referitoare la situaţia macroeconomică din zona euro şi non-euro; (ii) respectarea de către băncile centrale membre ale SEBC a prevederilor articolelor 123 şi 124 din Tratatul privind funcţionarea UE; (iii) pregătirea poziţiilor pentru reuniunile G20 şi FMI; (iv) funcţionarea mecanismului ERM II în 2011; (v) pregătirea Raportului de convergenţă al BCE 2012. În ceea ce priveşte mecanismul de elaborare a deciziilor la nivel operaţional, reprezentanţii BNR participă la reuniunile în componenţă extinsă ale celor 12+1 comitete SEBC, contribuind la elaborarea şi implementarea deciziilor Consiliului General şi ale Consiliului Guvernatorilor BCE.
Comitetul European pentru Risc Sistemic (CERS), care şi-a început activitatea la 1 ianuarie 2011, are ca principale atribuţii supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar la nivelul Uniunii Europene, pentru a contribui la prevenirea sau reducerea riscurilor sistemice. BNR este implicată în mod activ în activitatea CERS, la nivel decizional, prin participarea guvernatorului, prim-viceguvernatorului şi a viceguvernatorului responsabil cu problematica stabilităţii financiare la reuniunile Consiliului General, precum şi la nivel tehnic, în cadrul Comitetului Tehnic Consultativ şi în grupurile de lucru ale acestuia.
Dintre cele mai importante structuri la nivelul Consiliului UE la care BNR a fost invitată să participe, trebuie menţionată participarea bianuală la reuniunile informale la nivel înalt ale Consiliului ECOFIN (la nivelul conducerii executive), la invitaţia MFP, atunci când agenda de lucru cuprinde aspecte legate de activitatea băncii centrale, respectiv la reuniunile Comitetului Economic şi Financiar, la care participarea este asigurată de reprezentantul MFP şi de reprezentantul BNR (la nivel de viceguvernator coordonator al afacerilor europene). De asemenea, Banca Naţională este reprezentată în mod activ la reuniunile Comitetului de Servicii Financiare, Comitetului Bancar European, Autorităţii Bancare Europene, Comitetului pentru Conglomerate Financiare, Comitetului privind Prevenirea Spălării Banilor şi Finanţării Terorismului.
În ceea ce priveşte parteneriatele instituţionale de furnizare de asistenţă tehnică unor state, derulate sub coordonarea BCE, Banca Naţională a României a fost implicată în 2011 în programul de asistenţă pentru Banca Naţională a Serbiei într-un proiect care vizează întărirea capacităţilor instituţionale şi sprijinirea eforturilor de aliniere a cadrului operaţional şi de reglementare la standardele SEBC. Totodată, a fost continuat programul de asistenţă tehnică pentru Banca Centrală a Egiptului, care are ca obiectiv modernizarea regulilor, politicilor şi practicilor de supraveghere bancară, pentru a le alinia gradual la principiile Basel II.
Asistenţa financiară pe termen mediu acordată de UE
Pentru a asigura continuarea reformelor începute în cadrul programului de asistenţă financiară încheiat cu Uniunea Europeană (2009-2011), autorităţile române au solicitat, la începutul anului 2011, acordarea unui sprijin financiar de tip preventiv în cadrul facilităţii de asistenţă financiară pe termen mediu a Uniunii Europene.
Ca urmare, la 12 mai 2011 a fost adoptată decizia Consiliului UE prin care se acordă României asistenţă financiară de tip preventiv în valoare de 1,4 miliarde euro pentru perioada 2011-2013.
Programul de natură preventivă convenit cu UE asigură continuarea consolidării fiscale, reforma administraţiei fiscale, îmbunătăţirea managementului şi controlului finanţelor publice, îmbunătăţirea funcţionării pieţei bunurilor şi serviciilor şi pieţei muncii, precum şi asigurarea stabilităţii externe, monetare şi financiare şi reforma pieţei financiare. În ansamblul său, acesta urmăreşte: (i) eliminarea deficitului excesiv până la finele anului 2012; (ii) îmbunătăţirea potenţialului de creştere; (iii) scăderea probabilităţii de apariţie în viitor a unor noi dezechilibre structurale excesive în economia românească. Asistenţa financiară poate fi activată până în martie 2013, la solicitarea României, în eventualitatea unei deteriorări însemnate şi neprevăzute a situaţiei economice şi/sau financiare, care ar putea conduce la apariţia unui deficit acut de finanţare.
Relaţiile financiare internaţionale
Cu ocazia misiunii de evaluare comune a FMI, Comisiei Europene, BCE şi Băncii Mondiale din ianuarie-februarie 2011, autorităţile române au decis să finalizeze aranjamentul înainte de termen. Prin urmare, în martie 2011 FMI a aprobat încetarea înainte de termen a acordului din 2009 şi încheierea unui aranjament stand-by de tip preventiv în valoare de aproximativ 3,5 miliarde euro pentru o perioadă de 24 de luni. Primele patru misiuni de evaluare a noului acord derulate în 2011 şi primul trimestru al anului 2012 s-au încheiat cu succes.
Banca Mondială a propus în luna mai 2009 un program de trei împrumuturi pentru politici de dezvoltare, în valoare totală de 1 miliard euro, destinate îndeplinirii unor obiective structurale pe termen lung în domeniul reformării sistemului public şi a sectorului financiar, precum şi al întăririi protecţiei sociale. Primul împrumut, în valoare de 300 milioane euro, a fost acordat în 2009, iar celelalte două, în valoare de 300 milioane euro şi, respectiv, 400 milioane euro, au fost trase pe parcursul anului 2011. De asemenea, în luna mai 2011 a fost încheiat cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale un proiect în sumă de 710,4 milioane dolari SUA, în scopul modernizării sistemului de asistenţă socială.
În anul 2011, Corporaţia Financiară Internaţională a acordat finanţare României în valoare totală de aproximativ 113 milioane euro prin intermediul a trei proiecte, ridicând la aproximativ 1,1 miliarde euro volumul cumulat al investiţiilor realizate de această instituţie în România în perioada 1996-2011.
În relaţia cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, volumul cumulat al investiţiilor a ajuns la finele anului 2011 la aproximativ 5,6 miliarde euro, cuantumul finanţărilor noi acordate României în anul precedent fiind de 448,8 milioane euro, corespunzător unui număr de 30 de proiecte noi. La reuniunea anuală a BERD din 2011, România s-a alăturat unei noi constituenţe, condusă de Turcia. Cu aceeaşi ocazie, Consiliul Guvernatorilor BERD a aprobat extinderea băncii în sudul şi estul Mediteranei, primele ţări din regiune care au aderat fiind Iordania şi Tunisia.
În 2011, principalele agenţii de rating au menţinut calificativele acordate României şi perspectivele asociate acestora, cu excepţia agenţiei Fitch, care a decis o îmbunătăţire a rating-ului de la BB+ la BBB- pentru datoria pe termen lung în monedă străină şi de la BBB- la BBB pentru cea în monedă locală (perspectivă stabilă în ambele cazuri). Prin această mişcare, România a reintrat în categoria ţărilor cu risc investiţional redus, în acelaşi eşalon fiind plasată şi de Japan Credit Rating Agency (BBB- pentru datoria pe termen lung în monedă străină şi BBB pentru datoria pe termen lung în monedă locală, cu perspectivă stabilă) şi, respectiv, de Moody’s (Baa3 cu perspectivă stabilă). În cazul agenţiei Standard&Poor’s, calificativul a fost menţinut la BB+, imediat sub nivelul investment grade (cea mai recentă reconfirmare a acestuia a fost în mai 2012).

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.