Calendar / Anul revolutionar 1989

Scris de Gabriela Stegarescu | Publicat in 12.12.2012 00:32 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina

IANUARIE 1989

11 ianuarie. Ungaria. Apare Legea asociaţiilor prin care este permisă formarea partidelor politice, sindicatelor independente, asociaţiilor civice etc.
15 ianuarie. Praga. Au loc manifestaţii în memoria lui Jan Palach, studentul care în 1968 îşi dăduse foc în semn de protest faţă de invazia trupelor sovietice în Cehoslovacia.
România. Conducerea anunţă faptul că nu se simte legată de clauzele Actului final al Conferinţei de la Helsinki din 1975 în ceea ce priveşte drepturile omului.
16 ianuarie. Cehoslovacia. Liderul Forumului Civic, Václav Havel, este arestat.
18 ianuarie. Polonia. Este reluată activitatea sindicală, iar decretul din 1982 care interzicea Solidaritatea este anulat.
19 ianuarie. Iugoslavia. În fruntea guvernului este numit croatul Ante Marković. Pentru prima dată după 22 de ani, premierul nu mai este un sârb.
20 ianuarie. Budapesta. Are loc o întâlnire între reprezentanţii guvernului şi ai Forumului Democratic, mişcare politică independentă înfiinţată în septembrie 1988.
26 ianuarie. România. Nicolae Ceauşescu, într-o cuvântare cu prilejul zilei sale de naştere, respinge ideea oricărei reforme politice şi economice.
27 ianuarie. Polonia. Lech Walésa, liderul sindicatului „Solidaritatea” şi Czeslaw Kiszczak, ministrul polonez de Interne, convin asupra problemelor ce urmează să fie dezbătute între „Solidaritate” şi Putere.
Ianuarie. România. Ziarişti români, printre care Petre Mihai Băcanu, Anton Uncu, Mihai Creangă, sunt arestaţi pentru tentativa de a redacta un ziar clandestin.
U.R.S.S. Se desfăşoară campa-nia pentru alegerea Congresului Deputaţilor Poporului; pentru prima dată se admite depunerea mai multor candidaturi pentru un singur loc şi prezentarea de candidaţi fără aprobarea prealabilă a P. C.U.S.

FEBRUARIE 1989

6 februarie. Polonia. În urma discuţiilor dintre Putere şi Opoziţie, la Varşovia se semnează Acordurile privind restabilirea pluralismului sindical, intrarea controlată a Solidarităţii în Parlament şi democratizarea instituţiilor statului.
10-11 februarie. Ungaria. C.C. al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar (P.M.S.U.) acceptă trecerea graduală şi progresivă la pluripartidism, alegeri libere, renunţarea la monopolul partidului comunist.
15 februarie. U.R.S.S. Ultimele trupe sovietice se retrag din Afganistan.
20 februarie. Ungaria. C.C. al P.M.S.U. acceptă ca „rolul conducător” al partidului să nu mai fie înscris în Constituţie.
21 februarie. Cehoslovacia. Václav Havel este condamnat la nouă luni de închisoare. Departamentul de Stat face solicitări Cehoslovaciei, cerând eliberarea imediată a dramaturgului Václav Havel. Guvernul ceh reduce pedeapsa cu o lună .
Februarie. Bulgaria. Ia fiinţă Podkrepa, primul sindicat independent.

MARTIE 1989

2 martie. România. Liviu Babeş îşi dă foc pe o pârtie din Poiana Braşov ca semn de protest împotriva regimului represiv instaurat de Nicolae Ceauşescu. .
6 martie. Comisia pentru drepturile omului a ONU adoptă Rezoluţia privind formarea unei comisii de anchetă privind situaţia din România.
9 martie. Comisia Naţiunilor Unite pentru drepturile omului de la Geneva, în faţa avalanşei de critici, adoptă cu 21 de voturi pentru şi 7 împotrivă, o rezoluţie prin care se cerea o anchetă privind presupusele încălcări ale drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti din România.
10 martie. Prin intermediul postului de radio B.B.C. este făcută cunoscută Scrisoarea deschisă, prin care şase foşti lideri comunişti (Gheorghe Apostol, Alexandru Bârlădeanu, Corneliu Mănescu, Constantin Pârvulescu, Grigore Răceanu, Silviu Brucan) îi reproşau lui Nicolae Ceauşescu consecinţele negative ale politicii sale. La scurt timp, semnatarii Scrisorii sunt puşi sub supraveghere.
Ungaria. Se desfăşoară primul Congres naţional al mişcării politice independente Forumul Democratic, în prezenţa mai multor lideri comunişti.
15 martie. Ungaria. Ca urmare a Congresului naţional al Forumului Democratic, la Budapesta, cu prilejul noii zile naţionale a Ungariei, are loc o demonstraţie a circa 100.000 de oameni.
17 martie. Libération publică un interviu fulminant cu Mircea Dinescu, prin care poetul condamnă regimul ceauşist din Româniaşi prezintă realităţile tragice cu care se confruntă românii: românii trăiesc într-o permanentă frică de Securitate, oamenii au început să trăiască în umbra ameninţării că pot fi doborâţi de o maşină, iradiaţi sau expulzaţi din ţară.
23 martie. Ungaria. Adunarea Naţională Ungară votează legea prin care se permitea desfăşurarea acţiunilor greviste şi a conflictelor de muncă.
28 martie. Iugoslavia. În provincia Kossovo au loc confruntări între separatiştii albanezi şi forţele de ordine soldate cu zeci de morţi. Autonomia provinciilor Kossovo şi Vojvodina, prevăzută în Constituţia R.S.F. Iugoslave, este desfiinţată prin votul Adunării Naţionale a Serbiei.
Martie-aprilie. Ungaria. Forumul Democratic Maghiar şi Alianţa Liber Democrată decid realizarea unei coaliţii sub denumirea de Masa Rotundă a Opoziţiei, iar la sfârşitul lunii, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar va accepta ideea dialogului.

APRILIE 1989

5 aprilie. Polonia. Negocierile dintre reprezentanţii partidului comunist, ai Solidarităţii şi ai Bisericii se încheie printr-un acord politic care prevedea printre altele, reorganizarea Guvernului şi a Parlamentului, editarea de ziare proprii, accesul la radio şi televiziune, organizarea de alegeri generale.
În cadrul emisiunii în limba română a postului de radio Vocea Americii, este transmis un material referitor la situaţia poetului Dan Deşliu care se afla în greva foamei, cât şi o primă parte a scrisorii pe care poetul i-o adresase preşedintelui Ceauşescu, privind încălcarea legii, violarea Constituţiei sau neîndeplinirea obligaţiilor asumate în cadrul convenţiilor internaţionale.
6 aprilie. U.R.S.S. Purtătorul de cuvânt al MAE sovietic declară că autorităţile de la Moscova vor urmări „cu atenţie şi înţelegere” evenimentele din Polonia.
9 aprilie. România. Şapte scriitori trimit o scrisoare preşedintelui Uniunii Scriitorilor prin care îşi declară sprijinul faţă de Mircea Dinescu.
Georgia. La Tibilisi sunt ucise 20 de persoane în intervenţia brutală a trupelor sovietice asupra manifestanţilor care cereau independenţa Republicii Sovietice Socialiste Georgia.
12-14 aprilie. România. În cadrul Plenarei C.C.al P.C.R, Nicolae Ceauşescu anunţă că România a plătit, la sfârşitul lunii martie, întreaga datorie externă: Zilele de 12-14 aprilie marchează- se poate spune- o deplină independenţă economică şi politică a României. Pentru prima dată în istoria sa îndelungată, România nu mai are nici o datorie externă, nu mai plăteşte tribut nimănui şi este cu adevărat independentă –şi economic şi politic!
16 aprilie. Ungaria. Are loc primul congres al Alianţei Democraţilor Liberi.
17 aprilie. Polonia. Un tribunal din Varşovia decide înscrierea oficială a Uniunii Sindicatelor Independente Solidaritatea, intrând astfel în deplină legalitate.
18 aprilie. Sindicatul liber Solidaritatea este înregistrat ca organism politic.
România. Marea Adunare Naţională adoptă o hotărâre privind faptul că România îşi achitase întreaga datorie externă, precizând că reprezintă o mare victorie a poporului român, o realizare de o însemnătate excepţională, care asigură deplina independenţă economică şi politică a naţiunii noastre; televiziunea, presa şi radioul îi aduc omagii lui Nicolae Ceauşescu.
22 aprilie. China. Piaţa Tienanmen din Beijing este închisă pentru a interzice studenţilor să participe la funeraliile secretarului general al Partidului Comunist Chinez, Hu Yaobang.
27 aprilie. China. În zona pieţei Tienanmen din Beijing se strâng aproximativ 100 000 de protestatari.
Aprilie. România. Un grup de scriitori (Geo Bogza, Ştefan Augustin Doinaş, Dan Hăulică, Octavian Paler, Andrei Pleşu, Alexandru Paleologu, Mihai Şora) redactează o scrisoare către Dumitru Radu Popescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor, prin care iau apărarea poeţilor Dan Deşliu, Ana Blandiana şi Mircea Dinescu, cărora li se impusese domiciliu forţat ca urmare a atitudinii lor faţă de regimul politic.

MAI 1989

2 mai. Ungaria. Se anunţă distrugerea gardului de sârmă ghimpată de la graniţa cu Austria (350 km), înlesnind exodul est-germanilor spre Republica Federală a Germaniei.
8 mai. Ungaria. Kádár János este exclus din C.C. al P.M.S.U. De asemenea, guvernul primeşte dreptul de a numi în funcţii şi nemembri de partid.
12 mai. S.U.A. 172 de membri ai Congresului cer preşedintelui George Bush să revizuiască relaţiile cu România.
13-14 mai. Fronturile populare din Ţările Baltice se întâlnesc la Tallin. Se adoptă o declaraţie din care rezultă faptul că anexarea Estoniei, Letoniei şi Lituaniei în 1940 de către Uniunea Sovietică le-a distrus statalitatea şi un Apel prin care se condamnă înţelegerile sovieto-germane din 1939-1940, pe baza cărora au fost anexate cele trei ţări.
15-17 mai. China. În piaţa Tienanmen din Beijing se strâng sute de mii de oameni care speră că M.S. Gorbaciov va determina conducerea comunistă chineză să negocieze.
19 mai. Ungaria. Grósz Károly, conducătorul P.M.S.U., declară că partidul său doreşte să rezolve problemele socialismului nu pe căi admini-strative, ci pe căi democratice, în cadrul unui sistem multipartidist.
25 mai. U.R.S.S. Are loc prima transmisiune în direct, la televiziune, a lucrărilor Congresului Deputaţilor Poporului de la Moscova.
26 mai. Bulgaria. Sunt arestaţi mai mulţi membri ai unor grupări independente.

IUNIE 1989

2 iunie. Agenţia France Presse publică scrisoarea dizidentei Doina Cornea prin care aceasta protesta faţă de politica autorităţilor din România, faţă de planurile acestora privind dărâmarea bisericilor, demararea planului de sistematizare rurală care implica şi dărâmarea unor sate vechi de sute de ani, referindu-se nu numai la patrimoniul cultural şi arhitectonic al ţării, ci şi la efectele regimului asupra sufletului uman.
4 iunie. China. Armata chineză intervine în forţă asupra protestatarilor din Piaţa Tien Anmen şi pune capăt în mod tragic Primăverii de la Beijing.
Polonia. Au loc alegeri legislative libere; în primul tur, Solidaritatea obţine un succes incontestabil.
7 iunie. Ungaria. Se constituie Mişcarea pentru o Ungarie Democrată formată din circa 500 de intelectuali.
9 iunie. Polonia. Generalul Wojciech Jaruzelski, în cadrul vizitei sale în Belgia, susţine expunerea O Polonie în schimbare într-o Europă în schimbare.
10-11 iunie. Polonia. Preşedintele polonez îşi continuă vizita în Anglia, Margaret Thatcher exprimându-şi fascinaţia cu care urmăreşte evenimentele din Polonia.
13 iunie. Ungaria. P.M.S.U. şi nouă grupări din Opoziţie încep negocierile în cadrul unei mese rotunde privind organizarea multipartidismului şi a viitoarelor alegeri.
14-16 iunie. Polonia. François Mitterrand, preşedintele Franţei, aflat în vizită în Polonia, face următoarea declaraţie: Aş dori ca ceea ce se întâmplă în Polonia, Ungaria şi parţial în U.R.S.S. să contamineze şi restul ţărilor Europei de Est. De asemenea, miniştri de Finanţe ai celor două ţări semnează un acord privind eşalonarea plăţii datoriei poloneze faţă de Franţa.
15 iunie. Bulgaria. Guvernul bulgar declanşează expulzarea masivă a minorităţii turce; până în august, Turcia a primit circa 300 000 de refugiaţi.
16 iunie. Ungaria. 200.000 de persoane asistă la reînhumarea lui Nagy Imre şi a altor victime din 1956 într-un cimitir de la marginea Budapestei.
Opoziţia câştigă noi poziţii în lupta cu Puterea. Este adoptată Declaraţia de la Budapesta prin care se stipula că Transilvania era „un spaţiu de complementaritate” în cadrul căruia dreptul la reprezentare politică autonomă trebuia garantat.
18 iunie. Polonia. În cel de-al doilea tur de scrutin, Solidaritatea îşi confirmă victoria zdrobitoare.
23-24 iunie. Ungaria. Plenara C.C al P.M.S.U. constituie un prezidiu format din patru membri; funcţia de conducere îi revine lui Rezsö Nyers, iar cea de secretar general, lui Károly Grósz.
28 iunie. Iugoslavia. Slobodan Miloşevici, conducătorul comuniştilor din Serbia, susţine un discurs naţionalist cu ocazia împlinirii a 600 de ani de la bătălia de pe Câmpia Mierlei, discurs ce marchează decizia Belgradului de a recurge la forţă împotriva separatiştilor.
30 iunie. Polonia. La Plenara C.C al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, generalul Jaruzelski, propus să candideze din nou la preşedinţia ţării, declară: Ştiu bine că opinia publică mă asociază mai des cu starea de asediu şi mult mai rar cu linia reformelor.
Iunie. Cehoslovacia. Prin petiţia „Câteva Fraze”, se revendică democratizarea ţării, eliberarea deţi-nuţilor politici, desfiinţarea cenzurii, dialog cu opoziţia. Se constituie noi organizaţii ca Iniţiativa democratică, Forumul democratic al minorităţii maghiare, Cercul intelighenţiei independente, Clubul ecologist Moravia, Clubul verzilor.

IULIE 1989

2 iulie. Cehoslovacia. Premierul cehoslovac Ladislau Adamec ţine în Parlamentul cehoslovac un discurs cu tentă reformistă.
S.U.A.George Bush cere URSS să-şi retragă trupele din Polonia.
6 iulie. Ungaria. Este reabilitată juridic memoria lui Imre Nagy de către Curtea Supremă din Ungaria. Moare Kádár János.
La Strasbourg, M.S. Gorbaciov respinge doctrina Brejnev din 1968.
7-8 iulie. România. La Bucureşti se desfăşoară consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia. Sunt abordate aspecte privind pacea, dezarmarea, securitatea, dar şi problemele cu care se confruntau statele membre. În cuvântarea sa, Nicolae Ceauşescu se arată îngrijorat de evoluţia din Polonia, de faptul că PMUP pierde situaţia de sub control. Mihail Gorbaciov pledează pentru perestroika şi pentru sporirea valenţelor politice ale Tratatului, întărind ideea privind necesitatea “respectării independenţei partidelor frăţeşti” şi a excluderii forţei şi a ameninţării cu forţa în relaţiile dintre state.
8 iulie. Polonia. La Universitatea din Varşovia, reprezentanţii organizaţiilor P.M.U.P. constituie Iniţiativa 8 iulie, prin care se cer schimbări atât în conducere cât şi în ceea ce priveşte denumirea partidului.
9-11 iulie. Polonia. George Bush, preşedintele S.U.A., în vizită în Polonia, îşi arată admiraţia pentru ceea ce a făcut Polonia şi anunţă că America îşi oferă sprijinul în înfăptuirea noilor reforme.
12 iulie. Ungaria. În cadrul vizitei la Budapesta, George Bush, preşedintele S.U.A., declară: Acum, pentru Ungaria a început sezonul libertăţii.
17 iulie. Polonia. Sunt reluate dezbaterile diplomatice dintre Polonia şi Vatican.
19 iulie. Polonia. Wojciech Jaruzelski devine preşedinte al Republicii, fiind ales de către Parlamentul polonez. Acesta se retrage din funcţia de conducere a partidului comunist, funcţie ce îi revine lui Mieczyslaw Rakowski.
24 iulie. Televiziunea ungară difuzează un interviu cu László Tõkés, în
care acesta face afirmaţii împotriva programului de sistematizare a satelor pe care îl descrie drept o încercare de distrugere a culturii maghiare din Transilvania.
28 iulie. Polonia. C.C. al P.M.S.U. reunţă oficial la caracterul de partid ateu.

AUGUST 1989

3-4 august. Ungaria. Un interviu al regelui Mihai I în care este criticată situaţia din România este transmis de către televiziunea maghiară.
7 august. Polonia. Lech Walésa anunţă decizia Solidarităţii de a forma noul Executiv fără comunişti.
17 august. Polonia. Au loc discuţii privind constituirea primului guvern necomunist din Poloniaşi din spaţiul aflat sub influenţa Moscovei.
Ministrul polonez de Interne, Czeslaw Kiszczak, îşi dă demisia.
18 august. Polonia. Intelectualul catolic Tadeusz Mazowiecki, consilier al mişcării Solidaritatea şi redactor-şef al ziarului acesteia, este propus a fi noul şef al exectivului de la Varşovia.
19 august. Polonia. C.C. al P.M.S.U adoptă documentul intitulat Învăţămintele drumului nostru istoric în cadrul procesului de autoreformare. De asemenea, prin Declaraţia-program este menţionat ca obiectiv strategic al partidului trecerea paşnică şi treptată la socialismul democratic.
19 spre 20 august. România. Nicolae Ceauşescu trimite un Mesaj conducătorilor partidelor comuniste din statele membre ale Tratatului de la Varşovia, avertizând asupra faptului că trebuie adoptată o poziţie prin care să se oprească cursul evenimentelor care urmăresc îndepărtarea socialismului în Polonia.
20 august. Austria. Otto de Habsburg organizează la frontiera austro-ungară manifestaţia Un picnic pentru Europa, atrăgând atenţia asupra situaţiei germanilor din Est, aflaţi în Ungaria.
21 august. România. În cadrul şedinţei Comitetului Politic Executiv, Nicolae Ceauşescu cere elaborarea unui program de urgenţă pentru a se preveni pierderea Poloniei.
Polonia. Partidul Muncitoresc Unit Polonez trimite un răspuns dur la Mesajul lui Nicolae Ceauşescu, fiind respinse afirmaţiile făcute în această declaraţie de către preşedintele român: Încercăm să înţelegem intenţiile tovarăşilor români, nu putem să acceptăm şi să recunoaştem motivaţia, nici aprecierile şi nici concluziile formulate în declaraţia conducerii Partidului Comunist Român.
Cehoslovacia. În Piaţa Wenceslas, din Praga, are loc o manifestaţie împotriva invaziei trupelor Tratatelor de la Varşovia, în 1968; câteva mii de tineri scandează: „Trăiască libertatea!” „Trăiască Polonia!”
23 august. La împlinirea a 50 de ani de la semnarea pactului Molotov-Ribbentrop, în Ţările Baltice se organizează un lanţ uman de 560 km, participanţii protestând împotriva anexării Estoniei, Lituaniei şi Letoniei de către Uniunea Sovietică în 1940.
La Bucureşti are loc ultima manifestare a “oamenilor muncii” dedicată aniversării actului din 1944, eveniment prezentat de regimul comunist ca începutul revoluţiei de eliberare naţională antifasciste şi antiimperialiste.
24 august. Polonia. Tadeusz Mazowiecki este ales de către Parlament ca noul şef al executivului de la Varşovia.
Ungaria. Partidul Muncitoresc Socialist Ungar trimite autorităţilor de la Bucureşti un răspuns dur, prin care sunt exprimate dezacordurile cu privire la conţinutul mesajului P.C.R.
Prim-ministrul Ungariei Németh Miklós îi informează pe cancelarul vest-german Helmut Kohl şi pe cancelarul austriac Franz Vranitzky despre decizia de a deschide graniţa dintre Ungaria şi Austria.

SEPTEMBRIE 1989

1 septembrie. Raportul profesorului Dumitru Mazilu privind numeroasele încălcări ale drepturilor şi libertăţilor oamenilor din diverse state, inclusiv din România, este examinat de Subcomisia pentru Prevenirea Discriminării şi Protecţia Minorităţilor a O.N.U.
10 septembrie. Ungaria. Guvernul ungar reziliază Convenţia din 1968 încheiată cu guvernul Republicii Democrate Germane privind limitarea trecerii cetăţenilor est-germani într-o ţară terţă.
11 septembrie. Autorităţile ungare deschid pentru refugiaţii din R.D.G. graniţa cu Austria.
12 septembrie. R.D.G. Se formează un grup politic independent, Noul Forum, care urmăreşte dialogul cu Puterea şi participarea la alegeri libere în cadrul unei societăţi socialiste democratice pluraliste.
15 septembrie. Cehoslovacia. Premierul Ladislau Adamec primeşte o scrisoare redactată de 22 din semnatarii petiţiei „Câteva fraze”, prin care cer desfăşurarea de negocieri între guvern şi opoziţie.
17 septembrie. Polonia. În cadrul şedinţei Seimului este aprobat cabinetul propus de Tadeusz Mazowiecki, care, la sugestia administraţiei americane, face unele declaraţii liniştitoare privind politica externă a ţării: Deschiderea Poloniei faţă de întreaga lume nu înseamnă renunţarea la legăturile şi obligaţiile asumate faţă de aliaţii Poloniei.
18 septembrie. S.U.A. George Bush declară într-o conferinţă faptul că S.U.A. sunt ferm angajate în sprijinirea procesului de reforme din Europa răsăriteană.
Ungaria. Puterea şi Opoziţia cad de acord asupra a şase texte de lege referitoare la tranziţia democratică.
19 septembrie. U.R.S.S. M.S.Gorbaciov se pronunţă pentru creşterea autonomiei Republicilor din compunerea U.R.S.S.
Ungaria. Se finalizează discuţiile între P.M.S.U. şi cele nouă grupări din Opoziţie privind organizarea multipartidismului şi a alegerilor, fără ca Alianţa Liber Democrată şi Alianţa Tinerilor Democraţi să semneze acordul, aşadar refuzând compromisul cu partidul comunist.
21 septembrie. R.D.G. Puterea declară ilegal grupul politic independent, Noul Forum.
Ministrul sovietic de externe, Eduard Şevardnadze , în vizita sa în S.U.A., este primit de preşedintele Bush, cu care poartă o discuţie al cărei rezultat este acordul asupra unei viitoare întâlniri la nivel înalt sovieto-americane.
23 septembrie. R.D. Germania. Deoarece Erich Honecker refuză să înregistreze formaţiunea respectivă, în Berlin au loc mari manifestaţii.
25 septembrie. R.D.G. La Leipzig au loc manifestaţii prin care cetăţenii solicită legalizarea Noului Forum şi scandează: Gorby!, Gorby!. Poziţia lui Erich Honecker se clatină tot mai mult şi tot mai repede.
26 septembrie. Cehoslovacia. La Ministerul Federal al Afacerilor Externe au loc discuţii privind restructurarea economiei, democratizarea societăţii cehoslovace, elaborarea unei noi Constituţii.
27 septembrie. Iugoslavia. Parlamentul Sloveniei modifică Constituţia Republicii şi înlătură articolul privind rolul conducător al Uniunii Comuniştilor, prevăzând dreptul la secesiune al acestei Republici.
28 septembrie. Postul de radio Europa liberă face cunoscut faptul că Partidul Comunist Italian nu a invitat P.C.R. la festivităţile organizate la aniversarea ziarului L’Unità, în plus este organizată şi o dezbatere în care este criticată politica dusă de Nicolae Ceauşescu.

OCTOMBRIE 1989

2 octombrie. R.D.G. Se declanşează un şir de demonstraţii antiguvernamentale în principalele oraşe din ţară.
3 octombrie. Cehoslovacia. Cei 4000 de cetăţeni est-germani care se află în sediul şi în faţa ambasadei R.F.G. din Praga încearcă să folosească teritoriul Cehoslovaciei pentru a ajunge în R.F.G.
4 octombrie. R.D.G. Au loc manifestaţii antiguvernamentale în Dresda.
6-9 octombrie. Ungaria. Are loc Congresul extraordinar al P.M.S.U.
7 octombrie. Ungaria. P.M.S.U. se transformă în Partidul Socialist Ungar, avându-l ca preşedinte pe Rezsö Nyers.
R.D.G. Erich Honecker organizează sărbătorirea a 40 de ani de la înfiinţarea R.D.G., invitând la Berlin pe toţi liderii statelor membre ale Tratatului de la Varşovia.
Est-berlinezii ies pe stradă, continuă manifestaţiile prin care cer libertate, democraţie, dar şi unificarea Germaniei.
9 octombrie. R.D.G. Manifestaţii antiguvernamentale în Leipzig.
Ungaria. Postul de radio Kossuth începe difuzarea emisiunii Alternativa României, organizată de redacţia zia-rului Informaţii despre Ardeal.
11-12 octombrie. Cehoslovacia. La Plenara C.C. al P.C.C., Milos
Jakes critică evoluţiile din Ungaria şi Polonia, acţiunile grupărilor de opoziţie care cu sprijinul anumitor cercuri politice şi mijloace de informare din Occident au ca obiectiv destabilizarea socialismului, slăbirea rolului partidului şi discreditarea acestuia.
12 octombrie. S.U.A. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe vorbeşte despre interesul cu care sunt urmărite evenimentele din R.D.G. şi preocuparea pe care americanii o manifestă faţă de cei ce luptă pentru libertate.
16 octombrie. Bulgaria. Societatea civilă bulgară se foloseşte de Conferinţa Mediului Înconjurător ce se desfăşoară la Sofia şi protestează împotriva regimului comunist bulgar.
R.D.G. Continuă manifestaţiile antiguvernamentale în Dresda, Magdeburg şi Leipzig.
18 octombrie. R.D.G.Willy Stoph, prim-ministrul est-german, cere demisia lui Erich Honecker. La conducerea R.D.G. este ales Egon Krenz, cunoscut adept al gorbaciovismului, afirmând că: socialismul este singura alternativă manifestată faţă de capitalism.
Ungaria. Constituţia este modificată de cătreParlamentul Ungarieişi se adoptă pluripartidismul.
19 octombrie. Ungaria. Parlamentul Ungariei adoptă „o declaraţie de solidaritate” cu pastorul reformat László Tõkés, din România.
20 octombrie. Ungaria. Parlamentul ungar aduce amendamente Constituţiei privind schimbarea denumirii statului în Republica Ungaria, adoptarea principiilor pluripartidismului şi ale economiei de piaţă etc.
23 octombrie. Ungaria. Devine ziua naţională, ziua în care a început revoluţia din 1956. Este momentul în care regimul comunist în Ungaria se prăbuşeşte.
U.R.S.S. Eduard Şevardnadze, ministrul sovietic de externe, se pronunţă în faţa Sovietului Suprem pentru absoluta libertate a popoarelor est-europene.
Bulgaria. Petăr Mladenov îşi prezintă demisia din Guvern şi formulează o scrisoare extrem de critică la adresa situaţiei din ţară şi a politicii promovate de Todor Jivkov.
R.D.G. Sute de mii de cetăţeni ies în stradă pentru a cere reforme democratice autentice.
24-25 octombrie. România. La plenara lărgită a C.C. al P.C.R., Nicolae Ceauşescu se pronunţă împotriva oricăror schimbări în sistemul politic din ţară, prezentând expunerea Cu privire la problemele socialismului, ale activităţii ideologice, politico-educative, de dezvoltare a conştiinţei revoluţionare, de formare a omului nou, constructor conştient al socialismului şi comunismului în România.
28 octombrie. Cehoslovacia. Aproximativ 10 000 de oameni sunt adunaţi, de către opoziţia cehoslovacă, în Piaţa Wenceslas din Praga, pentru a marca întemeierea statului cehoslovac.
30 octombrie. România. Profesorul Dumitru Mazilu, raportorul pentru România al Centrului pentru Drepturile Omului de pe lângă Oficiul O.N.U. de la Geneva, trimite Ministerului român de Externe o Notă, în care sunt prezentate 131 de cazuri de încălcare a drepturilor omului în România.
31 octombrie. R.D.G. În cadrul convorbirii telefonice dintre Egon Krenz şi Helmut Kohl se ajunge la înţelegerea ca emigrarea est-germanilor spre R.F.G. să nu mai fie încurajată.
Octombrie. Într-un interviu acordat postului de radio Europa Liberă, dizidentul român Dan Petrescu se declară împotriva realegerii lui Nicolae Ceauşescu în funcţia de secretar general al P.C.R.

NOIEMBRIE 1989

1-2 noiembrie. R.D.G. Egon Krenz face o vizită la Varşovia, deoarece perspectiva unificării Germaniei provocase îngrijorări în Polonia.
3 noiembrie. Bulgaria. La Sofia au loc manifestaţii ale susţinătorilor grupului Ecoglasnost şi este depusă o Petiţie la sediul Adunării Naţionale.
4 noiembrie. R.D.G. În Berlinul de Est, circa 300 000 de cetăţeni cer demisia guvernului şi a conducerii P.S.U.G.
6 noiembrie. R.D.G. Manifestaţiile antiguvernamentale continuă în Berlinul de Est.
7 noiembrie. R.D.G. Guvernul demisionează „în bloc”, Willy Stoph este înlocuit cu reformistul Hans Modrow care include în guvern şi necomuniştii.
8 noiembrie. R.D.G. Noul guvern est-german anunţă că, începând cu ziua următoare, cetăţenii est-germani sunt liberi să părăsească ţara prin orice punct de frontieră.
9 noiembrie. R.D.G. Punctele de trecere în Berlinul de Vest su nt luate cu asalt de către cetăţenii est-germani. Cade zidul Berlinului, simbol al războiului rece, făcându-se astfel primul pas spre reunificarea Berlinului şi a statului german.
10 noiembrie. Bulgaria. Todor Jivkov este înlăturat din funcţia de secretar general al Partidului Comunist Bulgar, fiind înlocuit de Petăr Mladenov.
11 noiembrie. Polonia. Helmut Kohl efectuează o vizită la Varşovia pentru a da asigurări conducerii poloneze că R.F.G. recunoşte graniţa Oder-Neisse.
14 noiembrie. U.R.S.S. Şeful Sectorului pentru relaţiile cu România din cadrul Ministerului de Externe al U.R.S.S. îl informează pe ambasadorul Ion Bucur că „o organizaţie radicală sovietică” intenţionează să desfăşoare în după-amiaza zilei următoare o manifestaţie în faţa Ambasadei.
România. Direcţia de Informaţii Externe raportează că Agenţia Americană de Informaţii a înfiinţat o organizaţie numită Trust Organization care urmăreşte încurajarea şi sprijinirea mişcării de dizidenţă în ţările socialiste, concentrându-se în special asupra României şi Cehoslovaciei.
15 noiembrie. Ungaria. Federaţia Tinerilor Democraţi organizează, în faţa Ambasadei române din Budapesta, o demonstraţie de protest faţă de situaţia din România.
16 noiembrie. Cehoslovacia. Un grup al „Partidului Radical European” protestează în faţa Ambasadei române din Praga împotriva violării drepturilor omului în România.
17 noiembrie. Cehoslo-vacia. Începe „revoluţia de catifea”. Populaţia se îndreaptă către Piaţa Wenceslas din Praga, scandând: „Libertate!”, „Alegeri libere!”, „Afară cu Jakes!”. Au loc arestări şi sunt răniţi peste 500 de manifestanţi.
U.R.S.S. Eduard Şevardnadze, declară că nimeni nu are dreptul să schimbe în mod unilateral realităţile din Europa.
18 noiembrie. R.D.G. 11 miniştri necomunişti sunt incluşi în noul guvern est-german.
Cehoslovacia. Universităţile şi teatrele intră în grevă.
Bulgaria. Parlamentul decide constituirea unei Comisii pentru elaborarea unei noi Constituţii.
19 noiembrie. Cehoslo-vacia. La Praga, aproximativ 100 000 de cetăţeni ies în stradă. La iniţiativa lui Václav Havel, sunt reunite 12 organizaţii şi mişcări independente, formându-se astfel Forumul Civic.
20 noiembrie. România. La Bucureşti, încep lucrările Congresului al XIV-lea al P.C.R.
R.F.G. La postul de radio Europa Liberă, la ora 18.00, sunt semnalate cazurile unor cetăţeni străini cărora le este interzisă intrarea în România. Câteva ore mai târziu se anunţă că diplomaţii din 12 state membre ale Comunităţii Europene acreditaţi la Bucureşti boicotează cel de-al XIV-lea Congres al P.C.R, în semn de protest faţă de violarea drepturilor omului în România... şi Ambasada S.U.A. la Bucureşti recurge la o decizie asemănătoare.
Cehoslovacia. La Praga, aproximativ 200 000 de oameni ies în stradă pentru a cere scoaterea din Constituţie a rolului conducător al Partidului Comunist, dialog social etc.
R.F.G. Afirmaţia ministrului francez de Externe, Roland Dumas: Ieri Budapesta, Varşovia şi Berlin, şi apoi Sofia! Astăzi e la rând Praga! Mâine va fi Bucureştiul! este transmisă pe postul de radio Europa Liberă.
U.R.S.S. Ministrul francez de Externe, Roland Dumas, face o vizită la Moscova, unde se întâlneşte cu Mihail Gorbaciov şi Eduard Şevardnadze.
21 noiembrie. Cehoslovacia. Au loc primele contacte dintre Forumul Civic şi premierul Adamec privind desfăşurarea unei „mese rotunde”, după modelul polonez.
Cardinalul Frantisek Tomasek face publică o Declaraţie prin care pledează pentru adevărul, drepturile şi libertăţile cetăţenilor: Nu putem avea încredere într-o conducere de stat care refuză să spună oamenilor adevărul şi să le acorde drepturile şi libertăţile care sunt proprii şi ţărilor în curs de dezvoltare.
S.U.A. Ministrul vest-german de Externe Hans-Dietrich Genscher efectuează o vizită la Washington unde discută cu omologul său american, James Baker, şi cu George Bush. După aceste convorbiri, Genscher declară că a primit asigurări că SUA nu vor lua o decizie unilaterală privind viitorul Europei în cadrul convorbirii la nivel înalt din Malta.
22 noiembrie. R.D.G. Ca urmare a propunerii Biroului politic al C.C. al P.S.U.G., partidele participante la guvernare şi formaţiunile Opoziţiei discută o nouă lege electorală şi o nouă Constituţie. Noi formaţiuni politice se înfiinţează.
Cehoslovacia. Publicul Împotriva Violenţei este noua organizaţie ce se întemeiază în Bratislava.
23 noiembrie. Consilierul economic al preşedintelui M.S. Gorbaciov, Oleg Bogomolov, îşi exprimă într-un interviu optimismul privind evoluţia situaţiei din România: Procesul care se desfăşoară în prezent în unele ţări din Europa de Est are un caracter ireversibil şi de generalitate.
Bulgaria. Secretarul C.C. al Partidului Comunist Bulgar, Dimităr Stanişev, face constatarea că după 10 noiembrie 1989 Bulgaria a trecut la o nouă etapă de dezvoltare sub conducerea partidului comunist.
24 noiembrie. România. Nicolae Ceauşescu este reales, în unanimitate, secretar general al P.C.R.
Cehoslovacia. În faţa unei mulţimi de peste 300 000 de oameni, Václav Havel declară: Vrem libertate!, Vrem alegeri libere, vrem pluralism!
Cehoslovacia. Conducerea P.C.C. demisionează „în bloc”, astfel Milos Jakes este înlocuit de Karel Urbanek.
25 noiembrie. Bulgaria. Sindicatele oficiale din Bulgaria îşi proclamă independenţa. Este înlăturată cenzura.
Cehoslovacia. În unele oraşe, aproximativ 1.000.000 de manifestanţii cer demisia lui Gustav Husák. Václav Havel propune abrogarea rolului conducător al partidului comunist şi alegeri libere.
26 noiembrie. Cehoslovacia. Opozanţii prezintă documentul Ce vrem noi!. Au loc discuţii între delegaţia condusă de Václav Havel şi reprezentanţii autorităţilor conduşi de Ladislau Adamec privind eliberarea deţinuţilor politici, libertatea presei, accesul opoziţiei la mass-media. În Plenara extraordinară a C.C. al P.C.C. se decide eliberarea din funcţiile deţinute a celor care fuseseră instalaţi după invazia sovietică din 1968, cu scopul de a fi constituit un nou guvern de coaliţie şi de a convoca Congresul extraordinar al partidului la 26 ianuarie 1990.
Ungaria. Populaţia se pronunţă prin plebiscit pentru desfiinţarea organizaţiilor de partid la locul de muncă. Opoziţia obţine câştig de cauză privind modalitatea de a alege viitorul preşedinte al Republicii.
U.R.S.S. În ziarul sovietic Pravda, M.S. Gorbaciov prezintă o sinteză a societăţii pe care îşi dorea să o realizeze în U.R.S.S, în articolul intitulat Ideea socialistă şi restructurarea revoluţionară : Socialismul spre care mergem în procesul restruc-turării este o societate care se bazează pe o economie eficientă pe baza celor mai înalte realizări ale ştiinţei şi tehnicii, culturii, pe structuri sociale umanizate, care să realizeze democratizarea tuturor laturilor vieţii sociale şi să creeze condiţii pentru o viaţă şi o activitate creatoare intensă a oamenilor.
27 noiembrie. Cehoslovacia. Pe tot cuprinsul ţării are loc o grevă generală.
România. Celebra gimnastă Nadia Comăneci părăseşte clandestin ţara.
28 noiembrie. Cehoslovacia.Încep negocierile între Forumul civic şi autorităţi; premierul Ladislau Adamec se declară de acord cu aproape toate cererile opoziţiei.
29 noiembrie. R.F.G. Cancelarul vest german Helmut Kohl prezintă planul detaliat în 10 puncte pentru unificarea Germaniei.
Cehoslovacia. Parlamentul aprobă scoaterea din Constituţie a articolului referitor la rolul conducător al Partidului Comunist în societate şi în stat, cât şi a articolului privind educarea în spiritul marxim-leninismului, precizându-se că: întreaga politică culturală din Cehoslovacia, dezvoltarea învăţământului, educaţia şi predarea se fac în sprijinul cunoaşterii ştiinţifice şi în concordanţă cu principiile patriotismului, umanismului şi democraţiei.
30 noiembrie. Bulgaria. Populaţia demonstrează, cerând instalarea imediată a unui sistem multipartit şi dreptul de liberă asociere.
31 noiembrie. U.R.S.S. Ministrul de Externe sovietic Eduard Şevardnadze declară că la Malta se va desfăşura un dialog deschis, sincer şi liber şi că nu se vor încheia acorduri pe probleme concrete.
Noiembrie. Liderul comuniştilor albanezi, Ramiz Alia, se opune reformelor de orice fel.

DECEMBRIE 1989

1 decembrie. Cehoslovacia. Milos Jakes este exclus din P.C.C.
R.D.G. Parlamentul decide abolirea prevederii constituţionale privind rolul conducător al partidului comunist.
2-3 decembrie. Malta. Se desfăşoară întâlnirea la nivel înalt între George Bush şi M.S.Gorbaciov, unde se discută probleme referitoare la dezarmare, cooperare, situaţia internaţionalăetc. Preşedintele American şi-a exprimat susţinerea pentru politica de perestroika:Puteţi fi sigur că aveţi de-a face cu o Administraţie americană şi un Congres care doresc ca reformele dumneavoastră să reuşească dar şi-a manifestat şi interesul faţă de evoluţiile din Estul Europei.
3 decembrie. Cehoslovacia. Se constituie un nou guvern în care conducerile a cinci ministere (din 20) nu mai sunt conduse de comunişti. Opoziţia nu este de acord cu noua componenţă, Forumul civic solicitând constituirea unui veritabil guvern de coaliţie.
R.D.G. Plenara C.C. al P.S.U.G. hotărăşte excluderea din Comitetul Central şi din partid a lui Erich Honecker şi a altor colaboratori, în frunte cu fostul prim-ministru Willy Stoph; întreaga conducere a partidului demisionează.
4 decembrie. U.R.S.S. La Moscova, cu prilejul întâlnirii la nivel înalt a conducătorilor statelor membre ale Tratatului de la Varşovia, între Nicolae Ceauşescu şi Mihail Gorbaciov are loc un schimb dur de replici, preşedintele român insistând pentru organizarea unei întâlniri a reprezentanţilor partidelor comuniste, cu participare sovietică, şi pentru sporirea de către Uniunea Sovietică a livrărilor de materii prime, în special petrol şi gaz metan.
Cehoslovacia. Manifestanţii scandează: Afară cu comuniştii!, Fără comunişti!, Ruşine!, Mafia!, Plecaţi!
5 decembrie. U.R.S.S. La Moscova, au loc discuţii între Petăr Mladenov şi Mihail Gorbaciov, proaspătul lider bulgar declarând că în ţara sa toată lumea, cu excepţia unei pături subţiri a populaţiei, susţine cu căldură perestroika.
Mihail Gorbaciov, la Moscova, poartă discuţii cu Hans-Dietrich Genscher; ministrul de Externe vest-german dă asigurări că Germania unificată va respecta principiile cuprinse în Actul final al Conferinţei de la Helsinki din 1975.
6 decembrie. U.R.S.S. Mihail Gorbaciov abordează cu François Mitterand, la Kiev, probleme referitoare la situaţia politică din estul Europei.
R.D.G. Egon Krenz demisionează din funcţiile de preşedinte al Consiliului de Stat şi al Consiliului Apărării al R.D.Germane.
7 decembrie. Bulgaria. Grupările independente se unesc în cadrul Uniunii Forţelor Democrate, condusă de Jelio Jelev, care militează pentru democraţie de tip occidental.
R.D.G. La Masa Rotundă participă 14 partide şi grupări politice de opoziţie, alături de reprezentanţii P.S.U.G..La scurt timp, este dizolvată poliţia politică S.T.A.S.I.
Cehoslovacia.Premierul Ladislau Adamec îşi prezintă demisia.
Ungaria. Presa din Budapesta publică textul scrisorii lui Matyas Szurös către Nicolae Ceauşescu; printre altele, preşedintele interimar al Ungariei îi cere lui Ceauşescu să intervină pentru ca ameninţările împotriva preotului reformat Lászlo Tökes şi a familiei sale să înceteze.
8 decembrie. R.D.G. Congresul extraordinar al Partidului Socialist Unit din Germania îl alege pe Gregor Gysi, un tânăr avocat, de 41 de ani, în funcţia de preşedinte al partidului. În acelaşi cadru, primul-ministru Hans Modrow se pronunţă pentru un stat R.D.G. suveran şi socialist.
9 decembrie. România. Direcţia de Informaţii Externe raportează că în Ungaria se pregătesc acţiuni pentru destabilizarea situaţiei interne din România şi că Budapesta are intenţia să provoace incidente de graniţă.
10 decembrie. Cehoslovacia. Se constituie guvernul condus de M. Calfa (în urma demisiei lui Adamec), în cadrul căruia majoritari nu mai sunt comuniştii.
La postul de radio „Europa Liberă”, Mircea Carp anunţă că Liga anticomunistă română, organizaţia românilor refugiaţi în Ungaria, face apel la toţi românii să condamne nerespectarea drepturilor omului în România.
11 decembrie. Cehoslovacia. Gustáv Husák este înlocuit din funcţia de preşedinte al ţării.
13 decembrie. Polonia. La chemarea Solidarităţii, sunt trase sirenele şi clopotele, marcându-se astfel 9 ani de la decretarea stării de asediu.
Todor Jivkov este înlăturat din Comitetul Central şi din rândul membrilor de partid.
14 decembrie. România. La Iaşi are loc o primă încercare de destabilizare a regimului Ceauşescu, când câteva persoane, în numele Frontului Popular Român, au iniţiat un miting de protest în Piaţa Unirii.
Timişoara. 30-40 de enoriaşi ai Bisericii reformate se adună în faţa casei parohiale a lui László Tõkés pentru a împiedica evacuarea pastorului. Pentru a nu inflama situaţia, colonelul Ion Deheleanu, şeful Miliţiei judeţene, propune lui Radu Bălan, prim-secretar al Comitetului Judeţean de Partid Timiş, să oprească acţiunea de evacuare.
15 decembrie. România. În faţa casei lui László Tőkés, din Timişoara grupuri de enoriaşi protestează împotriva deciziei judecătoreşti de evacuare a pastorului în altă localitate. Pe parcursul zilei, numărul protestatarilor creşte. La Timişoara soseşte Denis Currie, secretar II al Ambasadei S.U.A. în România, care încearcă să ia legătura cu László Tőkés. Seara, în zona casei parohiale sosesc primarul Timişoarei, Petre Moţ şi secretarul cu probleme organizatorice al Comitetului Municipal de Partid, care dau asigurări lui László Tőkés că nu va fi evacuat.
16 decembrie. Iugoslavia. Este dată publicităţii „versiunea de lucru” a declaraţiei Congresului Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia ce urma să se desfăşoare peste puţin timp. În document se preconiza renunţarea la socialismul autoritar, libertatea omului mai presus de orice, egalitatea în drepturi naţionale, egalitatea dintre popoare, naţionalităţi şi minorităţi în Iugoslavia.
România. La Timişoara, numărul celor adunaţi în zona casei parohiale a lui László Tõkés creşte la câteva sute de persoane, majoritatea nemaifiind enoriaşi reformaţi, ci cetăţeni ai Timişoarei, de diferite etnii şi confesiuni. În acea după-amiază izbucnesc manifestările antidictatoriale şi anticomuniste; demonstranţii se îndreaptă spre diverse puncte ale oraşului pentru a chema oamenii la revoltă.
În Piaţa Maria se strigă lozinci antidictatoriale şi cu caracter social. Manifestanţii încep să intoneze imnul Deşteaptă-te, române, scris de Andrei Mureşeanu la 1848, Timişoara devenind detonatorul revoluţiei române. Sunt trimise trupe de Armată, Miliţie, Securitate pentru a dispersa mulţimea; demonstranţii sunt bătuţi şi arestaţi în aceeaşi noapte şi în dimineaţa următoare. Se dau lupte în adevăratul sens al cuvântului; mulţi demonstranţi sunt arestaţi.
Cluj. Este transmis ordinul M.Ap.N pentru a fi constituite grupe operative la marile unităţi. La orele 24:00, grupele operative constituite intră în activitate.
17 decembrie. Ungaria. Partidul Socialist Ungar (fost comunist), redus în urma numeroaselor demisii la numai 65 000 de membri, adoptă un nou statut şi îl alege ca preşedinte pe Gyula Thurmer.
România. Demonstraţie de forţă a armatei. Mulţimea se adună în centrul oraşului Timişoara.
Informat că revolta nu poate fi controlată şi înfrântă, Nicolae Ceauşescu dă ordin să se deschidă foc împotriva manifestanţilor; ordinul este dus la îndeplinire, căzând primii martiri ai Revoluţiei din România. Se înregistrează 63 de morţi şi 224 de răniţi. Referitor la persoanele arestate s-a comunicat că în perioada 16-22 decembriue 1989 au fost reţinute 978 de persoane, dintre care cea mai mare parte a arestaţilor a avut loc în această zi de 17 decembrie. În noapte acestei zile, Nicolae Ceauşescu convoacă o şedinţă specială a Comitetului Politic Executiv; rămâne în istorie ca cea mai scelerată şi cinică comportare a tiranului, gata să pornească împotriva propriului popor, aducându-le de altfel critici generarilor Vasile Milea, Tudor Postelnicu şi Iulian Vlad deoarece nu au executate ordinele sale de a trage în demonstranţi: N-am crezut că veţi trage cu gloanţe oarbe. Asta e ca o ploaie. Cei care au pătruns în clădirea partidului nu ar fi trebuit să iasă din clădire în viaţă! Huliganii ar trebui ucişi, nu doar bătuţi. Nu înfrângeţi un duşman cu predici popeşti, ci dându-i foc!
18 decembrie. România. Nicolae Ceauşescu pleacă în vizită oficială în Iran, lăsându-i la conducerea ţării pe Elena Ceauşescu, Emil Bobu şi Manea Mănescu.
În seara acestei zile, în Timişoara conflictele şi arestările continuă, se înregistrează 8 morţi şi 23 de răniţi.
Pe scările din faţa Catedralei Mitropolitane este împuşcat în cap Leia Sorinel Daniel.
În faţa Catedralei se adună mai mulţi tineri şi copii, se aprind lumânări în memoria victimelor din seara precedentă, se cântă colinde şi să strigă lozinci anticeauşiste.
Din ordinul Elenei Ceauşescu, cadavrele a 44 de revoluţionarilor timişoreni sunt aduse, în ascuns, la Bucureşti, şi arse la Crematoriul “Cenuşa” . Cenuşa lor a fost aruncată într-o gură de canal din comuna Popeşti-Leordeni.
Ungaria. Au loc două manifestaţii în Budapesta, una în Piaţa Eroilor şi alta în faţa Ambasadei României, la care este condamnat regimul politic din România şi se cere respectarea drepturilor omului.
19 decembrie. R.D.G. Cancelarul german Helmut Khol participă la un uriaş miting în oraşul Dresda, unde este aclamat ca un erou al unirii celor două state germane.
România. Au loc manifestaţii de protest şi greve ale muncitorimii timişorene la întreprinderile „6 Martie”, „Azur”, „Elba”, „Solventul”. Este momentul în care muncitorii strigă: Armata e cu noi!
Bruxelles. Are loc întîlnirea miniştrilor Afacerilor Externe din ţările membre ale Comunităţii Economice Europene care dau publicităţii următoarea declaraţie: Miniştrii Afacerilor Externe ai celor 12 au luat cunoştinţă, cu emoţie şi consternare, despre informaţiile referitoare la represiunea brutală şi violentă făcută de autorităţile române asupra manifestaţiilor populare. Condamnăm cu cea mai mare fermitatea atitudinea unui regim, care, întorcând spatele la toate angajamentele la care a subscris în materie de drepturi ale omului în cadrul C.S.C.E., nu ştie decât să reprime prin forţă aspiraţiile legitime ale poporului român la libertate. Comunitatea şi-a manifestat deja, în diferite moduri, mai ales prin suspendarea negocierilor unui acord de colaborare economică, dezaprobarea faţă de regimul care se află în România. Comunitatea îşi rezervă dreptul să ia măsurile corespunzătoare, în funcţie de evoluţia situaţiei din această ţară.
20 Decembrie. România. Balconul Operei din Timişoara devine centrul Revoluţiei. Se constituie un Comitet de iniţiativă al revoluţionarilor/ Comitet Cetăţenesc şi Frontul Democrat(ic) Român. Primii lideri ai Revoluţiei timişorene, Lorin Fortuna, Ioan Chiş, Claudiu Iordache, Nicolae Bădilescu, îşi exprimă la microfon opiniile. Este declarată greva generală. Timişoara este declarat primul oraş liber din România.
Într-o intervenţie televizată şi radiodifuzată, Nicolae Ceauşescu, întors în ţară după vizita din Iran, se adresează populaţiei declarând că evenimentele de la Timişoara sunt opera unor „huligani”, “grupuri fasciste şi antinaţionale”, scopul acestora fiind, acela de a distruge independenţa, integritatea, de a opri cursul dezvoltării socialiste a României, de a întoarce România înapoi sub dominaţia străină, de a lichida dezvoltarea a patriei noastre.
21 decembrie. Timişoara. În jurul orei 9, din balconul Operei este citită Proclamaţia Frontului Democratic Român.
Bucureşti. În jurul orei 12, are loc un miting; sunt aduşi oameni din întreprinderi şi aşezaţi potrivit planului dinainte stabilit, cu panouri pe care erau scrise lozincile : “Condamnăm cu fermitate trădătorii şi vânzătorii de ţară!”, “ România a ales/ Socialism, pace, progres!” sau “Stima noastră şi mândria, Ceauşescu-România!”, Ceauşescu, sperând în obţi-nerea adeziunii populaţiei faţă de politica sa. Nicolae Ceauşescu ia cuvântul, însă, pe lângă lozincile cunoscute, în mulţime se fac auzite fluierături şi huiduieli. Este începutul Revoluţiei la Bucureşti.
Pentru a interveni la unele obiective din Capitală şi pentru apărarea sediului C.C., se solicită intervenţia ofiţerilor elevi ai Academiei Militare. În seara acestei zile, revoluţionarii concentraţi în faţa hotelului Intercontinental înfruntă cu eroism forţele de represiune. În special în jurul baricadei. Represiunea ia un caracter extrem de violent, sunt ucise 50 de persoane, 462 rănite, iar 1.245 sunt arestate.
În seara acestei zile, a avut loc ultima teleconferinţă a lui Nicolae Ceauşescu .
22 decembrie. România. În jurul orei 7:30 coloanele de muncitori de pe marile platforme industriale-Pipera, Republica, I.M.G.B. (Între-prinderea de Maşini Grele Bucureşti) ş.a. se îndreaptă spre centrul capitalei. La orele 8:30-9:00 are loc o şedinţă fulger la care participă generalul Milea, generalul Vlad, Constantin Dăscălescu, Emil Bobu şi alţii, iar Nicolae Ceauşescu ordonă aducerea unor unităţi de tancuri în Bucureşti.
La orele 9:25-9:35, generalul Vasile Milea se sinucide prin împuşcare. Actul lui Vasile Milea marca prin sacrificiul de sine, semnal rupturii totale între armată şi a comandantului suprem.
Generalul Victor Stănculescu se prezintă la sediul C.C. unde Ceauşescu îi ordonă să preia comanda Armatei. Nicolae Ceauşescu decide introducerea Stării de necesitate în întreaga ţară. Piaţa Universităţii din Bucureşti este ocupată de zeci de mii de bucureşteni care scandează Jos Ceauşescu!.
Nicolae Ceauşescu încearcă să se adreseze, cu o portavoce, mulţimii din Piaţa Palatului însă este întâmpinat cu huiduieli, fluierături, scandări. Primii manifestanţi pătrund în sediul C.C.
Generalul Stănculescu dispune che-marea elicopterelor pentru evacuarea cuplului prezidenţial.
Soţii Ceauşescu şi doi ofiţeri de Securitate din garda personală fug din sediul C.C. al P.C.R. cu un elicopter.
Revoluţionarii pătrund în sediile instituţiilor de Radio şi TV. Este transmis în ţară şi în lumea întreagă, primul comunicat privind victoria revoluţiei române.
Prin fuga lui Nicolae Ceauşescu din clădirea-simbol a comunismului românesc, rolul conducător al Partidului Comunist Român încetează.
În jurul orei 18:00, cuplul Ceauşescu este arestat şi depus într-o unitate militară din Târgovişte.
La ora 18:20, în Piaţa Palatului din capitală se deschide focul de către persoane neidentificate. Începe diversiunea armată. Unităţile militare din piaţă deschid focul împotriva locurilor care prezentau guri de foc. De asemenea, se ordonă deschiderea focului împotriva tuturor ţintelor aeriene, nenotificate.
Se constituie Consiliul Frontului Salvării Naţionale prezidat de Ion Iliescu. Seara târziu, Ion Iliescu prezintă, prin intermediul televiziunii, „Comunicatul către ţară” al C.F.S.N., care aduce la cunoştinţa opiniei publice că: În acest moment de răscruce am hotărât să ne constituim în Frontul Salvării Naţionale, care se sprijină pe armata română şi care grupează toate forţele sănătoase ale ţării, fără deosebire de naţionalitate, toate grupările care s-au ridicat cu curaj în apărarea libertăţii şi demnităţii în anii tiraniei totalitare.
Au loc lupte de stradă în principalele oraşe din România. În perioada 16-22 decembrie situaţia centralizatoare a victimelor era următoarea: la Sibiu sunt ucise 6 persoane iar 19 sunt rănite, în Municipiul Cluj şi-au pierdut viaţa 26 de persoane, toate prin plăgi împuşcate şi au fost rănite alte 57 de persoane. La Târgu Mureş, numărul total al răniţilor până în 22 decembrie a fost de 73, iar 7 persoane au decedat în cadrul altercaţiilor dintre organele de ordine şi demonstranţi. Până la această dată, în Timişoara s-au înregistrat un număr de 70 de morţi, circa 355 de răniţi şi peste 900 de arestaţi. În Lugoj se înregistrează 2 răniţi şi 2 morţi, în Cugir 3 morţi şi 42 de răniţi, în Cisnădie 2 morţi şi 11 răniţi, Caransebeş 2 morţi şi 13 răniţi, iar în Turda o persoană decedează. În capitală, numărul morţilor este de 54, iar al răniţilor este de 658.
23 decembrie. În jurul orei 3:30 are loc incidentul din faţa Centrului de Calcul al M. Ap. N. în care este implicată coloana de autobuze aparţinând Academiei Militare Tehnice.
La ora 6:30 are loc incidentul de la Otopeni prin care o subunitatea de elevi ai Şcolii de Securitate din Câmpina este întâmpinată cu foc de către militarii din sistemul de apărare al aeroportului. Este cea mai gravă acţiune de diversiune armată sau greşeală profesională.
Ion Iliescu declară pe postul de Televiziune că în funcţia de Ministru al Apărării Naţionale a fost numit generalul Nicolae Militaru şi că Elena şi Nicolae Ceauşescu au fost reţinuţi şi se află sub pază militară.
24 decembrie. Este proclamată victoria Revoluţiei.
Ion Iliescu semnează Hotărârea de constituire a Tribunalului Militar Excepţional, cu misiunea de a proceda de urgenţă la judecarea faptelor comise de CEAUŞESCU NICOLAE şi CEAUŞESCU ELENA, considerate a fi fost deosebit de grave.
La televiziune, la orele 19.00 este prezentat noul drapel al României (tricolorul fără stemă).
25 decembrie. Soţii Nicolae şi Elena Ceauşescu sunt judecaţi într-un proces sumar de Tribunalul Militar Excepţional, condamnaţi la moarte şi executaţi prin împuşcare la ora 14.50. În seara zilei de 25 decembrie se anunţă la Radio şi Televiziune că a avut loc procesul lui Nicolae şi al Elenei Ceauşescu, comunicatul încheiându-se cu următoarele: Pentru crime grave, săvârşite împotriva poporului roman şi al României, inculpaţii Nicolae şi Elena Ceauşescu au fost condamnaţi la moarte şi confiscarea averii. Sentinţa a rămas definitivă şi a fost executată”. Capetele de acuzare au fost: genocid- peste 60 000 de victime; subminarea puterii de stat prin organizarea de acţiuni armate împotriva poporului şi a puterii de stat; infracţiunea de distrugere a bunurilor obşteşti, prin distrugerea şi avarierea unor clădiri, explozii în oraşe etc; subminarea economiei naţionale. Televiziunea Română transmite în direct, pentru prima dată, slujba de Crăciun de la Patriarhia Română.
26 decembrie. La scurt timp după miezul nopţii, se prezintă un rezumat al casetei cu procesul lui Nicolae şi Elena Ceauşescu, din care lipsea însă execuţia.
Acţiunile teroriste se diminuează în intensitate.
Sunt emise primele decrete ale Consiliului Frontului Salvării Naţionale privind abrogarea unor legi, decrete şi acte normative, privind trecerea în componenţa Ministerului Apărării Naţionale a Departamentului securităţii statului şi a altor organe din subordinea Ministerului de Interne.
Se formează primul guvern provizoriu în cadrul căruia Petre Roman este numit în funcţia de prim-ministru.
De asemenea, la iniţiativa unui grup de tineri se constituie Frontul Democratic Studenţesc, transformat peste câteva zile în Liga Studenţilor.
27 decembrie. Bucureşti. Se desfăşoară prima şedinţă plenară a Consiliului Frontului Salvării Naţionale, Ion Iliescu prezentând în sinteză activitatea consiliului: emite decrete cu putere de lege şi decrete; numeşte şi revocă pe primul-ministru şi aprobă componenţa guvernului, la pro-punerea primului-ministru; nu-meşte şi revocă pe preşedintele Curţii Supreme de Justiţie şi pe procurorul general al republicii; reglementează sistemul electoral; numeşte comisia de elaborare a proiectului noii Constituţii; aprobă bugetul de stat; instituie şi conferă decoraţii; acordă gradele de general, amiral şi mareşal, graţierea şi comutarea pedepsei cu moartea; ratifică şi denunţă tratatele internaţionale; declară stare excepţională, mobilizarea generală sau parţială, precum şi starea de război.
Deasemenea, Consiliului Frontului Salvării Naţionale decretează: Numele ţării este România. Forma de guvernământ a ţării este Republică. Drapelul ţării este tricolorul tradiţional al României, având culorile aşezate vertical în următoarea ordine, pornind de la lance: albastru, galben, roşu.
28 decembrie. România. Se înfiinţează Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, avându-l ca preşedinte pe Corneliu Coposu. Se constituie Comitetul provizoriu al Uniunii Scriitorilor, preşedinte fiind Mircea Dinescu.
Cehoslovacia. Alexander Dubcek este ales preşedinte al Adunării Federale.
29 decembrie. România. Are loc prima şedinţă a guvernului provizoriu, condus de Petre Roman, primul guvern al României de după căderea comunismului.
Cehoslovacia. Václav Havel este ales preşedinte al Republicii, care va lua ulterior denumirea de Republica Federativă Cehă şi Slovacă.
30 decembrie. România. Un Grup de iniţiativă constituit din membri ai P.C.R. dă publicităţii, prin Televiziune, o declaraţie prin care salută victoria Revoluţiei populare. În România Liberă apare mesajul către români, adresat în preajma Anului Nou de către Ministrul francez de Externe, Roland Dumas, în care preciza: Din prima zi a Revoluţiei, Franţa, naţiunea-soră a României, a manifestat pentru ţara dumneavoastră tot sprijinul său moral şi tot ajutorul său material. Astăzi, poporul român a triumfat şi România este liberă.
Polonia. Parlamentul aboleşte rolul conducător al P.M.U.P. şi elimină din Constituţie clauzele care definesc ţara drept „stat socialist şi popular”.
31 decembrie. România. Prin decret al Consiliului Frontului Salvării Naţionale se stabilesc criteriile de constituire, organizare şi funcţionare ale Guvernului României. Printr-un alt decret este proclamat pluripartidismul pentru realizarea unei societăţi cu adevărat democratice în România, pentru asigurarea şi apărarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.