Canalul Panama

Scris de Gabriela Stegarescu | Publicat in 08.01.2012 18:02 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina

Canalul Panama este un canal important care traversează istmul Panama în America Centrală, legând oceanele Atlantic şi Pacific. Construcţia canalului a reprezentat unul dintre cele mai mari proiecte de inginerie întreprinse vreodată.A avut un impact enorm asupra navigaţiei, deoarece navele nu mai trebuie să treacă pe drumul periculos prin Trecerea Drake şi Capul Horn în punctul cel mai sudic al Americii de Sud. O navă care pleacă de la New York către San Francisco prin canal traversează 9 500 km, mult sub distanţa de 22 500 km pe care o presupunea ruta ocolitoare pe la Capul Horn.

Deşi conceptul unui canal în Panama datează de la începutul secolului al XVI-lea, prima încercare de construcţie a avut loc începând cu 1880 sub conducere franceză. După ce această încercare a eşuat, lucrul a fost terminat în cele din urmă de Statele Unite, şi canalul s-a deschis în 1914. Construcţia canalului, de o lungime de 77 km, a fost presărată de probleme, cum ar fi bolile (în special malaria şi febra galbenă), şi enorme alunecări de teren. Se estimează că la construcţia canalului au murit până la 27 500 de muncitori.
De la deschidere, canalul a avut un succes enorm, şi este în continuare un element indispensabil al navigaţiei internaţionale. În fiecare an prin canal trec mai mult de 14 000 de nave, transportând mai mult de 20378 milioane de tone de marfă.

Canalul taie istmul Panama de la Oceanul Pacific în partea de sud-est la Oceanul Atlantic în partea de nord-vest.
Canalul Panama face legătura între Golful Panama din cadrul Oceanului Pacific cu Marea Caraibelor şi Oceanul Atlantic. Din cauza formei de S a istmului Panama, canalul pleacă din sud-est, din capătul dinspre Pacific, către nord-vest, la capătul dinspre Atlantic; pentru a evita orice confuzie, autorităţile au clasificat tranzitul prin canal ca spre nord (din Pacific în Atlantic) şi spre sud (din Atlantic în Pacific).
Prin canal pot trece vase, de la iahturi private mici până la nave comerciale destul de mari. Dimensiunea maximă a vaselor care pot folosi canalul este cunoscută sub numele de Panamax; tot mai multe nave moderne depăşesc această limită, ele fiind cunoscute ca nave post-Panamax. O traversare obişnuită a canalului de o navă comercială ia în jur de nouă ore. 14 011 vase au trecut prin canal în 2005, cu o capacitate totală de 278,8 milioane tone, cu o medie de aproape 40 de vase pe zi.
Canalul e format din două lacuri artificiale, câteva canale artificiale şi trei seturi de ecluze. Un alt lac artificial, Lacul Alajuela, are rol de rezervor pentru canal.

Datorită geografiei locale, principala direcţie de navigaţie este către nord-vest, însă direcţia în general din Pacific către Atlantic este spre est.
De la începutul intrării în canal, marcată cu balize, navele navighează 13,2 km pe canal, până la ecluzele Miraflores trecând pe sub Podul Americilor
Sistemul de ecluze cu două trepte de la Miraflores, incluzând peretele de apropiere, are 1,7 km lungime, cu o diferenţă totală de altitudine de 16,5 m la jumătatea mareei.
Lacul artificial Miraflores este următoarea etapă, de 1,7 km lungime, şi aflat la 16,5 m deasupra nivelului mării
Ecluza Pedro Miguel, cu o singură treaptă, are 1,4 km lungime, şi ridică navele cu 9,5 m, până la nivelul principal al canalului.
Tăietura Gaillard (Culebra taie 12,6 km prin istm, la o altitudine de 26 m, şi trece pe sub Podul Centenar.
Râul Chagres (Río Chagres), un curs de apă natural, modificat prin construcţia unui baraj al lacutului Gatún, curge către vest circa 8,5 km, vărsându-se în Lacul Gatun.
Lacul Gatun, un lac artificial format prin costruirea Barajului Gatun, duce navele pe o distanţă de 24,2 km
Ecluzele Gatún, un set de ecluze în trei trepte, de 1,3456 km lungime, coboară navele înapoi la nivelul mării.
Un canal de 3,2 kilometri lungime reprezintă secţiunea premergătoare ecluzelor din partea atlantică
Golful Limón (Bahía Limón), un port natural uriaş, reprezintă un loc de acorare pentru unele nave aflate la intrarea în canal, şi se întinde pe 8,7 kilometrei până la Oceanul Atlantic.


O navă comercială tranzitând ecluzele Gatún către nord este poziţionată cu atenţie între camerele ecluzelor de locomotive.
Lungimea totală de la canalul de intrare în Pacific până la ieşirea în Atlantic este ed 76,9 km. Cea mai mare diferenţă de maree înspre Oceanul Pacific este de la +3.35 metri până la -3.20 metri; prin urmare, înălţimea câştigată la Miraflores variază între 13,1 metri la flux şi 19,7 la reflux. Diferenţa de maree pe partea atlantică nu depăşeşte 60 tone. Nivelul normal al mării la capătul dinspre Pacific al canalului este în medie cu 20 cm mai înalt decât cel dinspre Atlantic.
Golful Limón, pe partea atlantică, este un loc de ancorare adăpostit, protejat de un dig; totuşi, spaţiul din interiorul golfului nu mai este adecvat pentru numărul şi dimensiunea navelor care folosesc canalul, şi multe nave aşteaptă la ancoră în afara golfului. Locul de ancorare în partea pacifică este deschis, deşi este protejat de topografia închisă a Golfului Panama.(wikipedia)

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.