Cel mai mare oras din Balcani era al aromanilor in secolul 17

Scris de Gabriela Stegarescu | Publicat in 22.03.2015 13:57 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina

In secolul XVII, era cel mai mare oraş din Balcani şi centru comercial şi cultural al aromanilor.
Aici a aparut şi prima tipografie din Balcani.
In prezent, mai este doar un sat din sud-estul Albaniei, cu 1.058 locuitori in 2011, dupa ce in 2005 au fost 2.218.
In anul 1750, ”numiru di banatori” ai oraşului era de 45.000, iar in 1788, cand a fost distrus complet de Ali Paşa, oraşul avea peste 60.000 locuitori...
 
Ca sa-ţi faci o idee despre dimensiunea oraşului aroman aflat in munţii de la graniţa dintre Albania, Grecia şi Macedonia, trebuie spus ca Budapesta avea 54.200 de locuitori in 1800, in Bucureşti, tot cam la acea vreme, erau 30.000 de ”banatori”, iar Atena numara doar 10.000 de locuitori...
La vremurile acelea, cel mai mare oraş din zona era Constantinopol, actualul Istanbul, care adapostea 570.000 de suflete in 1800.
Celebra Viena numara 175.460 de locuitori in 1754, iar Veneţia - 140.000 in 1750.    

Aromanii i-au spus şi ii mai spun Moscopole, grecii - Moscopolis sau Moschopolis, macedonenii - Moskopole; sarbii - Moskopolje, in timp ce albanezii spun Voskopojë.

Moscopole este situat la o altitudine de 1.160 metri.
Conform istoricului german Johann Thunmann care a vizitat Moscopole şi a scris o istorie a aromanilor in 1774, toţi locuitorii oraşului vorbeau limba aromana.
Mulţi insa cunoşteau şi limba greaca. a bisericii, care era folosita pentru scrierea contractelor.

Moscopole avea 12.000 de case din piatra, mai multe manufacturi, 70 de biserici, banci, o tipografie şi chiar o universitate, Hellênikon Frôntistêrion, fondata in 1744.
In 1770, la Moscopole a aparut primul dicţionar al celor 4 limbi balcanice moderne (greaca, albaneza, aromana şi bulgara), creat de Daniel Mоscopolites.

Se vorbeşte ca moscopolenii aveau case cu etaj, veranda si acoperis de tigla, apa curenta si canalizare.
In plus, se mai spune, ca in Moscopole s-a construit şi un apeduct acoperit cu ceramica, prin care curgea laptele proaspat muls de la oi, pana la centrul de prelucrare...

Atacurile otomanilor, incepute in 1769, au culminat cu cel din 1788, cand trupele albaneze conduse de Ali Paşa au şters oraşul de pe faţa pamantului.
Supravieţuitorii au emigrat in Grecia, Serbia, Bulgaria, Austria, Ungaria şi, bineinţeles, Romania.
Blestemul oraşului a continuat in timpul celor doua razboaie mondiale, cand a fost distrus din nou, ajutaţi ulterior şi de albanezii comunişti...
Se pare ca au mai supravieţuit doar şase biserici, manastirea şi podul de la Sf. Vineri.
In 2002, cinci biserici au fost trecute pe lista primelor 100 de monumente aflate in pericol de dispariţie.

 
 
 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.