Consiliul Fiscal / Absorbtia fondurilor europene

Scris de Gabriela Stegarescu | Publicat in 09.06.2012 17:23 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina

Raportul anual pe 2011 / III.5 Absorbţia fondurilor europene
Pentru perioda 2007-2013, România beneficiază de 19,2 miliarde euro prin fonduri europene structurale şi de coeziune. Coordonate prin politica de coeziune a UE, aceste fonduri sunt destinate pentru a sprijini convergenţa ţărilor membre, creşterea competitivităţii şi ocuparea forţei de muncă.
Tabelul 5: Situaţia absorbţiei fondurilor structurale pe programe operaţionale (mil. Euro)
Cu o rată a absorbţiei de doar 15,08% din bugetul total alocat în decembrie 2011 (24,95% cea mai mare rată în cazul programului operaţional pentru dezvoltare regională şi 3,06% cea mai mică în cazul PO Transport), România se confruntă cu provocări serioase şi riscul de a pierde aceste oportunităţi.
Cu doar 139,8 milioane de euro cheltuite până la sfârşitul anului 2011 (circa 3% din alocarea totală pe 2007-2013), POS Transport rămâne cel mai puţin performant program operaţional.
Bulgaria, spre exemplu, a absorbit până la finele lui 2011, 22,84% din suma totală disponibilă (circa 94 de milioane euro) pentru infrastructură de transport şi a contractat 86,52%.
POR şi POSDRU sunt în continuare programele cele mai performante în absorbţia de fonduri structurale în România. Cu plăţi de 929,5 milioane euro, respectiv 841,7 milioane euro, acestea înregistrează grade de absorbţie de 24,95% şi 24,21%.
Este adevărat că în multe state noi membre, absorbţia fondurilor UE a fost destul de lentă după aderare, astfel încât în această privinţă, România nu este atipică. Cu toate acestea, România este deja în al şaselea an în calitate de stat membru al UE, iar fondurile disponibile au o dată limită.
Tabelul 6: Absorbţia fondurilor structurale – comparaţie cu alte state membre UE
Comparativ cu alte state noi membre, gradul de absorbţie slab din România este şi mai evident. Rata medie de absorbţie după cinci ani de la aderare este mult sub media ţărilor din eşantion (17,3% faţă de 33,9%- situaţia în martie 2012).
Astfel, până la finele lui 2011, Lituania a utilizat peste 3,3 miliarde de euro, ceea ce înseamnă 48% din fondurile europene de care dispune în perioada 2007-2013. Situaţii similare se înregistrează şi în cazul Estoniei, Polonia, Slovenia şi Letonia, care au reuşit până în prezent să cheltuiască 46,8% (circa 1,6 mld euro), 39%(26,4 mld euro), respectiv 38,3%(1,6 mld euro) din banii alocaţi. Şi în anul 2011, gradul de absorbţie redus al fondurilor europene plasează România pe ultimul loc în clasamentul celor 10 noi state membre ale UE, mult după Bulgaria, penultima ţară clasată (rata ei de absorbţie fiind de 24%).
Fondurile UE raportate la numărul de locuitori absorbite de România sunt de asemenea cele mai mici din UE, 155 euro/cap de locuitor faţă de 1.190 euro în Estonia sau 209 euro în Bulgaria.
Graficul 32: Absorbţia de fonduri: plăţi şi contractare 2010 2011
În schimb, în anul 2011, se poate constata o îmbunătăţire a procesului de contractare a fondurilor structurale şi de coeziune, rata de contractare fiind de 65%, faţă de 42% în anul 2010.
Cu toate acestea, există diferenţe semnificative între cele şapte programe operaţionale, cele mai performante fiind programul operaţional pentru dezvoltarea resurselor umane şi mediu, cu câte 82% sume contractate din total fonduri alocate şi programul operaţional de dezvoltare regională cu 78%.
La polul opus se află programul operaţional asistenţă tehnică cu o rată de contractare de doar 35%, având şi cele mai reduse alocări.
O performanţă notabilă se înregistrează în domeniul transporturilor, în cadrul căruia contractările au crescut la 38% în 2011 comparativ cu numai 14% din fonduri contractate în anul precedent.
În ceea ce priveşte distribuţia fondurilor structurale şi de coeziune necontractate (Graficul 33), cea mai mare sumă, de aproximativ 2,8 miliarde euro se regăseşte în cazul POS transporturi (42% din total), urmată de POS Mediu cu 0,82 miliarde euro (12,3% din total).
Graficul 33 : Fonduri structurale necontractate pe programe operaţionale
Necesitatea îmbunătăţirii absorbţiei fondurilor UE devine mult mai stringentă în contextul schimbării fundamentale de abordare în politica fiscală. În anii următori, ca urmare a noului pact fiscal, spaţiul de manevră la nivelul politicii fiscal-bugetare va fi mult mai mic ca în trecut, deficitele bugetare maxime permise fiind mult mai mici. Mai mult, eficienţa redusă a stabilizatorilor automaţi reprezintă o constrângere suplimentară pentru România.
În acest context, absorbţia fondurilor UE apare ca o soluţie de stimulare a economiei în condiţiile unui spaţiu mult mai limitat la nivelul politicii fiscal bugetare şi a dimensiunii reduse a stabilizatorilor automaţi.
Potenţialul de multiplicare al cheltuielilor bugetare proprii în cazul proiectelor finanţate din fonduri UE este mult mai mare decât în cazul proiectelor finanţate integral din resurse proprii. Dată fiind cofinanţarea de doar 5% în cazul proiectelor cu finanţare UE, la 1 leu resurse proprii - deficit bugetar - se pot efectua cheltuieli bugetare de 20 lei (absorbţia fondurilor UE are impact pe deficitul bugetar doar cu partea de cofinanţare, banii primiţi de la UE fiind reflectaţi şi pe venituri şi pe cheltuieli), faţă de o echivalenţă de 1:1 în cazul proiectelor finanţate integral din resurse proprii.
Veniturile din fonduri europene postaderare au înregistrat un nivel de 6,1 miliarde lei, cu 12,3% mai mari decât în anul 2010, şi cu 1,7 mld. RON mai mici decât nivelul programat cu ocazia celei de-a doua rectificări bugetare. Ratarea ţintei poate fi motivată parţial şi de faptul că, din iunie până în decembrie, Comisia Europeană a blocat plăţile pe o axă din Programul Operaţional Regional, după ce a constatat nereguli în achiziţiile publice26.
Din păcate, până acum, performanţa României în termeni de absorbţie a fondurilor UE este foarte slabă. România trebuie să aibă ca prioritate zero creşterea urgentă şi substanţială a absorbţiei fondurilor UE.

 
 
 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.