Consiliul Fiscal / Cheltuieli de investitii publice

Scris de Viorel Dogaru | Publicat in 02.06.2012 13:18 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina

Raportul anual pe 2011 / III.3.2. Cheltuieli de investiţii publice
Între componentele cheltuielilor pentru investiţii publice, care includ cheltuielile de capital, proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare, cheltuielile aferente programelor cu finanţare rambursabilă, precum şi alte transferuri de natura investiţiilor, cheltuielile de capital au consemnat o creştere abruptă, depăşind nivelul programat în a doua rectificare bugetară (operată în noiembrie 2011) cu 2,3 mld RON. Acest lucru indică slăbiciuni semnificative în procesul de programare bugetară.
Graficul 23: Cheltuieli de capital 2011 (mld lei)
Graficul 24: Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2011 (mld lei)
Graficul 25: Cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă 2011 (mld lei)
România a avut în perioada 2001-2011 cea mai mare alocare ca procent din veniturile bugetare în ceea ce priveşte cheltuielile de investiţii publice (standarde ESA 95), în comparaţie cu ţările UE27. Cu toate acestea, rezultatele în termeni de îmbunătăţire a calităţii infrastructurii au fost modeste.
Graficul 26: Ponderea cheltuielilor de investiţii publice în veniturile bugetare în ţările UE27 (medie pe perioada 2001-2011)
Deşi România a avut în perioada 2001-2011 cea mai mare cheltuială de investiţii publice în cadrul ţărilor europene ca pondere în PIB, ţări precum Polonia, Ungaria, Bulgaria, Slovacia şi Slovenia, cu cheltuieli de investiţii mai mici, au o calitate a infrastructurii mai bună, ceea ce demonstrează eficienţa scăzută a acestor cheltuieli în cazul României (Graficul 27 ).
Graficul 27: Cheltuielile cu investiţii publice şi calitatea infrastructurii
În pofida recomandărilor anterioare ale Consiliului fiscal privind necesitatea prezentării unei liste de priorităţi investiţionale la nivel naţional, lipsesc în continuare informaţii concrete privind: distribuţia investiţiilor pe politici sectoriale, detalierea proiectelor de investiţii considerate prioritare, precum şi alocările multi-anuale de fonduri pentru acestea. În opinia Consiliului fiscal, formularea transparentă a bugetului de investiţii pornind de la o analiză a portofoliului existent de proiecte şi raţionalizarea acestuia prin identificarea celor prioritare, concomitent cu alocarea pe bază multi-anuală a finanţărilor aferente, este esenţială pentru utilizarea eficientă a resurselor disponibile. În plus, o astfel de abordare ar fi consistentă cu principiul eficienţei definit de Legea responsabilităţii fiscale, conform căruia „politica fiscal-bugetară a Guvernului va avea la bază utilizarea eficientă a resurselor publice limitate, va fi definită pe baza eficienţei economice, iar deciziile de alocare a investiţiilor publice, inclusiv cele finanţate din fonduri nerambursabile primite de la Uniunea Europeană şi alţi donatori, se vor baza inter alia pe evaluarea economică, precum şi pe evaluarea capacităţii de absorbţie”.
În plus, şi noile constrângeri bugetare impuse de pactul fiscal ne obligă la o cheltuire mult mai eficientă a banilor publici. Cu aceleaşi resurse bugetare, limitarea deficitului bugetar ne forţează să obţinem efecte mult mai mari în economie prin cheltuirea banilor publici.

 
 
 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.