Consiliul Fiscal / Impozite directe

Scris de Gabriela Stegarescu | Publicat in 20.05.2012 10:22 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina

Raportul anual pe 2011 / III.2.2. Impozite directe
Încasările din impozitul pe profit, afectate în foarte mică măsură de schemele de compensare implementate (+7,5 mil. RON), au avansat marginal comparativ cu anul anterior (+1,8% ), depăşind totuşi estimările din bugetul iniţial cu circa 400 mil. lei.Evoluţia modestă a încasărilor reflectă impactul eliminării impozitului forfetar de la începutul anului. Nivelul nominal al veniturilor din impozitul pe profit rămâne semnificativ sub cel înregistrat în perioada pre-criză. Acestă evoluţie este aparentă şi la nivelul indicelui de eficienţă a colectării, care a înregistrat o reducere semnificativă în perioada 2008-2011 (în linie cu evoluţiile din NMS 10), graficul 8 sugerând o legătură directă între gradul de eficienţă a colectării şi poziţia ciclică a economiei. Odată cu reluarea creşterii economice în anul 2011, indicatorul de eficienţă pare să fi consemnat o relativă stabilizare – net de impactul măsurilor discreţionare, indicatorul ar fi evoluat în concordanţă cu baza macroeconomică relevantă (surplusul brut de exploatare).
Graficul 8: Evoluţia cotei implicite de impozitare şi a indicelui de eficienţă a colectării aferente impozitului pe profit în România

Comparativ cu celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est11, la nivelul anului 2011, România se situa pe poziţia a cincea în cadrul eşantionului (aceeaşi poziţie ca în 2010), cu un grad de eficienţă a impozitării de 22% şi o rată implicită de impozitare de 3,6% (calculată ca raport între impozite directe plătite de întreprinderi şi excedentul brut din exploatare din conturile naţionale, ca aproximare pentru baza de impozitare propriu-zisă). Evoluţia indicatorului de eficienţă pentru România în perioada 2009-2011 este probabil şi rezultatul întârzierii cu un an a reluării creşterii economice comparativ cu celelalte state din regiune.
Cota standard de impozit pe profit 

* calculată ca raport între "impozite directe plătite de întreprinderi" (cod ESA D.5R (S11+S12)) şi “gross operating surplus and gross mixed income" (cod ESA B2G_B3G).
** calculat ca raport între rata de impozitare implicită şi cota legală


Graficul 9: Evoluţia cotei implicite de impozitare şi a indicelui de eficienţă a colectării aferente impozitului pe venit în România

Veniturile din impozite pe venit şi salarii au avut o evoluţie peste aşteptări, depăşind atât programul iniţial, cât şi estimările aferente celei de-a doua rectificări bugetare (cu circa 700 de milioane de lei, respectiv 340 mil. lei). Dinamica capitolului reflectă creşterea cu 4,9% a salariului mediu la nivelul economiei şi îmbunătăţirea situaţiei pe piaţa muncii, creşterea uşoară a ratei implicite de taxare comparativ cu anul anterior fiind probabil atribuibilă, într-o anumită măsură, impactului recalculării pensiilor militarilor şi ale pensionarilor din categoriile I şi II de muncă cu stagii de contribuţie anterioare anului 2001 (pensia medie a acestora se situa deasupra pragului neimpozabil de 1.000 lei, ceea ce implică reflectarea plusului de venituri în impozitul pe venit de plată).
Comparativ cu celelalte ţări din regiune, România îşi păstra poziţia a treia în cadrul eşantionului12, cu un grad de eficienţă a impozitării de 79% şi o rată implicită de impozitare de 12,6% (calculată ca raport între impozite directe plătite de populaţie13 şi salariile brute din conturile naţionale – inclusiv cele din economia neobservată, din care s-au dedus contribuţiile la asigurările sociale de plătit de către angajaţi).
Cota legală de impozit pe venit* (%)

* În cazul ţărilor cu sistem de impozitare progresiv (Ungaria - până în 2011, Polonia, Slovenia), cifra raportată reprezintă media cotelor de impozitare (HU,PL - cu sistem de taxare cu două cote de impozitare) ori cota centrală (în cazul Sloveniei - sistem de impozitare cu trei cote)
** calculată ca raport între impozitele directe plătite de gospodării şi o bază de calcul a impozitului pe venit definită ca salarii brute din conturile naţionale, din care s-au dedus contribuţiile sociale plătite de angajaţi. Pentru Republica Cehă şi Ungaria, baza de impozitare utilizată este "remunerarea angajaţilor", care include contribuţiile plătite de angajator, având în vedere utilizarea "super-grossing" în determinarea impozitului pe venit datorat.
*** calculat ca raport între rata de impozitare implicită şi cota legală
Graficul 10: Impozit pe profit 2011 (mld lei)

Graficul 11: Impozit pe venit şi salarii (mld lei)


11 - Polonia nu este inclusă în clasamentul aferent anului 2011 datorită indisponibilităţii datelor privind nivelul excedentului brut de exploatare din conturile naţionale.
12 - Nu sunt disponibile încă date privind salariile brute din conturile naţionale pentru 2011 în cazul Poloniei.
13 - Include şi alte forme de impozit plătite de populaţie (spre exemplu impozitul pe câştigurile din capital, venituri din dobânzi şi pensii), nu numai pe veniturile salariale. Din păcate, nu există date detaliate la zi disponibile pe tipuri de impozite plătite de populaţie pentru a putea lua în calcul doar impozitele pe veniturile salariale. Aceasta este şi explicaţia pentru care este posibil ca valoarea indicelui de eficienţă să fie supraunitar (a se vedea cazul Bulgariei din 2009).

 
 
 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.