Consiliul Fiscal / Politica fiscal-bugetara in anul 2011

Scris de Gabriela Stegarescu | Publicat in 13.05.2012 11:02 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina

Raportul anual pe 2011 / III. Politica fiscal-bugetară în anul 2011

III.1 Evaluarea obiectivelor, ţintelor şi indicatorilor bugetari
Conform articolului 48, alineatul 2, din legea Responsabilităţii fiscal-bugetare 69/2010, Raportul anual al Consiliului fiscal trebuie să conţină “o analiză cu privire la derularea politicii fiscal-bugetare din anul precedent faţă de cea aprobată prin strategia fiscal-bugetară şi bugetul anual” şi să includă:
a) evaluarea tendinţelor macroeconomice şi bugetare cuprinse în strategia fiscal-bugetară şi în bugetul anual din anul bugetar care face obiectul raportului;
b) evaluarea obiectivelor, ţintelor şi indicatorilor stabiliţi prin strategia fiscal-bugetară şi prin bugetul anual din anul bugetar care face obiectul raportului;
c) evaluarea performanţei Guvernului şi a modului cum au fost respectate principiile şi regulile prevăzute de prezenta lege în anul bugetar precedent;
d) opiniile şi recomandările Consiliului fiscal în vederea îmbunătăţirii politicii fiscal-bugetare în anul bugetar curent, în conformitate cu principiile şi regulile prevăzute de prezenta lege.
Din perspectiva regulilor politicii fiscal-bugetare, plafoanele nominale în care trebuiau să se încadreze în 2011 soldul bugetului general consolidat, cheltuielile totale ale acestuia (exclusiv veniturile din fonduri europene post-aderare, fonduri pre-aderare şi asistenţa financiară a altor donatori), precum şi cheltuielile de personal au fost stabilite prin legea 275/2010 (a se vedea tabelul 2 de mai jos). Deficitul bugetar la finele anului 2011 s-a încadrat în ţinta nominală asumată, în pofida depăşirii plafonului de cheltuieli totale, în contextul implementării, cu prilejul celor două rectificări bugetare aprobate, a două scheme de stingere ”în lanţ” a obligaţiilor restante faţă de buget ale unor companii de stat, autorităţi locale şi ministere (cu impact simetric pe venituri şi cheltuieli, însumând 2,5 mld. lei4), dar şi a unui plus discreţionar de cheltuieli de 1.610 mil. lei, acoperit prin încasări suplimentare localizate la nivelul veniturilor fiscale şi al contribuţiilor sociale5. În contrast, nivelul cheltuielilor de personal la finele anului a fost semnificativ inferior plafonului nominal. În contextul unui PIB nominal semnificativ mai ridicat decât cel avut în vedere la construcţia bugetului, nivelul deficitului exprimat ca procent în PIB s-a situat la un nivel de 4,1 la sută.

Prima rectificare bugetară, aprobată în august 2011, consemna o revizuire ascendentă semnificativă a veniturilor bugetare (+1.830 mil. lei, exclusiv impactul primei scheme de compensare a obligaţiilor restante faţă de buget anterior menţionate), în principal pe seama evoluţiilor anticipate ale încasărilor din accize (+1.645,3 mil. lei), venituri nefiscale (+574 mil. lei) şi donaţii (+ 364,2 mil. lei), însoţite de o majorare cu aceeaşi sumă a cheltuielilor totale, regăsită în mare parte la capitolele ”bunuri şi servicii” (+699 mil. lei) şi cheltuieli de capital (+481,2 mil. lei). Cu prilejul celei de-a doua rectificări, aprobate în noiembrie 2011, veniturile bugetare estimate (înlăturând influenţa schemelor de compensare) au fost revizuite descendent cu aproximativ 1,2 miliarde lei; în vederea respectării obiectivului de deficit cheltuielile totale au fost diminuate corespunzător, reducerile importante fiind localizate la nivelul cheltuielilor cu „alte transferuri” (-996 milioane lei), asistenţă socială (-346 milioane lei), cheltuieli de capital (-315 milioane lei) şi cheltuieli de personal (-244 milioane lei), ceea ce a permis o majorare substanţială a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile (+655 milioane lei) în vederea stingerii unor obligaţii restante.
Comparativ cu ultima rectificare bugetară, rezultatele execuţiei financiare la finele anului relevă nerealizarea în bună măsură a veniturilor aferente asistenţei financiare din partea UE şi a altor donatori (-2,3 mld. lei), în condiţiile în care absorbţia fondurilor post-aderare a fost cu 1,7 mld. lei inferioară ţintei din cauza întârzierii rambursărilor aferente a două programe operaţionale, iar veniturile aferente capitolului ”donaţii” s-au situat cu 0,6 mld. lei sub estimări. La nivelul veniturilor fiscale, performanţa la finele anului a fost inferioară celei estimate cu circa 0,3 mld. lei, în exclusivitate datorită nematerializării încasărilor prognozate din accize (-0,6 mld. lei), compensată parţial de venituri suplimentare din TVA (+0,3 mld. lei). O supraperformanţă semnificativă a fost însă consemnată la nivelul încasărilor din contribuţii sociale, care au depăşit estimările cu aproximativ 1,1 mld. lei.
Chiar dacă impactul net al evoluţiilor de mai sus s-a materializat într-un minus de 0,8 miliarde lei la nivelul veniturilor totale comparativ cu estimările aferente celei de-a doua rectificări, economiile substanţiale consemnate la unele capitole de cheltuieli curente – în speţă la nivelul capitolului ”alte transferuri” (-2,8 mld. lei), la cel al cheltuielilor de personal (-1,8 mld. lei, pe fondul unei reduceri mai rapide decât era anticipat a numărului de personal) şi la nivelul cheltuielilor cu dobânzile (-0,6 mld. lei), au permis încadrarea în ţinta nominală de deficit, concomitent cu alocări suplimentare destinate cheltuielilor de capital (2,3 mld. lei), cheltuielilor cu bunuri şi servicii (+1,7 mld. lei) şi cofinanţării proiectelor cu finanţare din fonduri post-aderare (+1,6 mld. lei). Cheltuielile mai mari aferente capitolelor mai sus menţionate cuprind şi sume destinate stingerii arieratelor unor companii de stat (de ex. Electrificare CFR SA) şi a celor din sectorul de sănătate, dar corespund şi unor cheltuieli suplimentare la nivelul autorităţilor locale şi a instituţiilor autofinanţate. Cu toate acestea, suplimentarea alocărilor la nivelul cheltuielilor cu bunuri şi servicii consemnate cu prilejul ambelor rectificări bugetare, împreună cu depăşirea nivelurilor estimate în execuţia finală (+3,1 mld. lei comparativ cu alocarea iniţială), relevă probabil o tendinţă semnificativă de externalizare a anumitor servicii în contextul disponibilizărilor din sectorul public.
Evoluţia principalelor agregate bugetare pe parcursul anului 2011 este prezentată în Tabelul 3.

În ceea ce priveşte deficitul bugetului general consolidat conform ESA 95, clarificarea tratamentului statistic al obligaţiilor salariale ale statului faţă de anumite categorii de salariaţi din sectorul bugetar apărute în urma unor sentinţe judecătoreşti definitive6 a determinat depăşirea plafonului de 5% din PIB asumat în contextul Memorandumului Tehnic de Înţelegere cu UE (nivelul efectiv al deficitului bugetului general consolidat conform metodologiei ESA95 a fost de 5,2% din PIB la finele lui 2011), având în vedere faptul că acesta a implicat înregistrarea unei cheltuieli suplimentare de circa 6,3 mld. lei (1,1% din PIB) la nivelul anului 2011. La nivelul execuţiei bugetare cash, în urma deciziei Parlamentului, sumele corespunzătoare vor fi achitate eşalonat în internalul 2012-2016 (5% în 2012, 10% în 2013, 25% în 2014, 25% în 2015 şi 35% în 2016). Având în vedere că o parte semnificativă din cheltuielile suplimentare efectuate la finele anului au fost destinate stingerii unor obligaţii restante, ecartul istoric de 0,5% din PIB între cifrele de deficit ESA95 şi cash s-a îngustat semnificativ7, astfel încât, excluzând impactul cheltuielii temporare mai sus menţionate, deficitul BGC conform ESA95 exprimat ca pondere în PIB a fost aproape identic cu cel cash (4.1% din PIB), nivelul efectiv fiind astfel inferior celui aferent programului de convergenţă 2011-2014 şi proiecţiei de toamnă a Comisiei Europene (-4,9% din PIB - proiecţiile nu încorporau cheltuiala temporară suplimentară mai sus menţionată).

3) Diferenţele dintre prognoza CNP şi nivelul efectiv raportat se datorează şi metodologiei diferite: în timp ce prognoza CNP utilizează drept referinţă balanţa forţei de muncă, cifrele efective sunt cele din buletinul lunar INS a căror bază de raportare nu include decât agenţii economici cu mai mult de 5 angajaţi.
4) Veniturile suplimentare aferente implementării celor două scheme de compensare se regăsesc în principal la nivelul TVA (1.709 mil. lei) şi contribuţiilor sociale (+726 mil. lei), sume semnificativ inferioare revenind accizelor (71,7 mil. lei) şi impozitului pe profit (+7,5 mil. lei). Contrapartida acestora la nivelul cheltuielilor se regăseşte la nivelul categoriilor ”alte transferuri” (+1.062,3 mil. lei), ”subvenţii” (823,4 mil. lei), ”asistenţă socială” (+236,6 mil. lei), ”cheltuieli de capital” (+238,1 mil. lei) şi ”alte cheltuieli”.
5) Depăşirea plafonului de cheltuieli statuat de Legea 275/2010, decisă în contextul primei rectificări, s-a realizat prin derogare de la prevederile art. 6 alin. c) şi art. 16 al Legii responsabilităţii fiscale. În opinia Consiliului Fiscal, cu toate că majorarea de cheltuieli era justificată parţial de stingerea arieratelor, suspendarea temporară a prevederilor legii responsabilităţii fiscal-bugetare a creat un precedent regretabil, care poate genera în viitor şi alte derapaje de la principiile unei politici fiscal-bugetare responsabile şi predictibile.
6) Sumele respective corespund revendicărilor anumitor categorii de funcţionari publici ce au solicitat sporuri aferente altor categorii de funcţionari publici (cea mai numeroasă categorie), acţiunilor intentate de profesorii cărora la finele lui 2008 le-au fost majorate salariile cu 50% prin decizia Parlamentului fără ca majorările respective să le fi fost efectiv acordate (a doua cea mai numeroasă categorie), precum şi unor salariaţi bugetari ce au contestat în instanţă diminuarea salarială de la mijlocul lui 2010 (cea mai puţin numeroasă categorie).
7) În contabilitatea bazată pe angajamente (engl. accrual), arieratele sunt alocate în trecut, corespunzător momentului în care obligaţiile de plată au apărut. Plata lor efectivă majorează deficitul cash, fără ca acest lucru să afecteze deficitul conform ESA95.

 
 
 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.