Consiliul Fiscal / TVA si accize

Scris de Gabriela Stegarescu | Publicat in 18.05.2012 17:13 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina

Raportul anual pe 2011 / III.2.1. TVA şi accize
Estimate în construcţia iniţială a bugetului la un nivel de 46,2 miliarde lei, veniturile din TVA s-au situat la finele anului la un nivel de 47,9 mld lei, diferenţa fiind explicată în totalitate de impactul schemelor de compensare ”în lanţ” aprobate cu prilejul rectificărilor bugetare din august şi noiembrie 2011 (1,71 mld. lei).Comparativ cu 2010, încasările din TVA au crescut cu 6,9 miliarde RON (17,75%), având în vedere impactul propagat al majorării cotei standard de TVA de la jumătatea anului 2010, a revenirii treptate a consumului gospodăriilor populaţiei şi a creşterii preţurilor.
Evaluând eficienţa colectării impozitelor prin intermediul raportului dintre rata implicită de impozitare (definit ca raport între veniturile efectiv colectate pentru un anumit tip de impozit şi baza macroeconomică de impozitare corespunzătoare) şi rata legală de impozitare, gradul de eficienţă al taxării pentru TVA a scăzut substanţial în România comparativ cu perioada anterioară crizei economice, fenomen însă comun la nivelul grupului noilor state membre UE din Europa Centrală şi de Est (NMS 10).
Execuţia bugetară la finele lui 2011 sugerează o uşoară pierdere de eficienţă comparativ cu anul anterior (grad de eficienţă de 54% comparativ cu 56%, calculat net de impactul schemelor de compensare), acest lucru putând însă fi explicabil prin structura creşterii bazei macreconomice considerate (consumul final al gospodăriilor populaţiei şi al IFSLSG9). La nivelul acesteia, o contribuţie importantă revine, în contextul şocului favorabil de ofertă din agricultură, componentei ”autoconsum şi piaţă ţărănească”, care nu este susceptibilă a genera venituri din impozitare. Izolând impactul acestei componente, eficienţa colectării ar fi rămas la nivelul din anul anterior. Un coeficient de eficienţă a colectării nemodificat indică practic faptul că veniturile au variat în linie cu baza macroeconomică relevantă, ajustată pentru impactul majorării de cotei standard de TVA din 2010, şi sugerează lipsa unui surplus extraordinar de venituri (engl. revenue windfalls) - din reducerea evaziunii fiscale, de exemplu.
Graficul 5 : Evoluţia cotei implicite de impozitare şi a indicelui de eficienţă a colectării aferente TVA în România

Gradul de eficienţă al taxării în cazul TVA, de 54%, este semnificativ inferior celui înregistrat în Estonia (82%), Slovenia (72%) şi Bulgaria (71%) la nivelul anului 2011. România a colectat în 2011 8,1% din PIB din venituri din TVA (execuţie ESA95, exclusiv impactul schemei de compensare a arieratelor), faţă de 8,2% din PIB în Slovenia, 8,4% în Estonia şi 8,6% în Bulgaria, în condiţiile în care cota standard de TVA în aceste ţări era de 20% (comparativ cu un nivel de 24% în România). La nivelul anului 2011, o eficienţă mai redusă a taxării conform definiţiei de mai sus era observabilă doar în Letonia. Trebuie însă precizat că diferenţele la nivelul indicelui de eficienţă a taxării reflectă şi diferenţele structurale dintre economii, având în vedere că procentul mai ridicat al populaţiei din mediul rural din România se reflectă într-o pondere mai ridicată a componentei autoconsum (netaxabilă). De altfel, Aizenmann J. şi Y. Jinjarak (2005)10, examinând un panel de 44 de ţări în perioada 1970-1999, conchid că eficienţa colectării TVA este invers proporţională cu ponderea în PIB a agriculturii, şi direct proporţională cu gradul de urbanizare şi gradul de deschidere al economiei (engl. trade openness) – indicatorii aferenţi României fiind nefavorabili în cazul celor trei variabile.

* Acolo unde cotele standard au fost modificate pe parcursul anului au fost raportate mediile ponderate ale cotelor standard
** calculată ca raport între "venituri din TVA" (cod ESA D211R) şi “households and NPISH final consumption expenditure" (cod ESA P31_S14_S15). În cazul României, veniturile aferente anului 2011 exclud veniturile suplimentare obţinute ca urmare a implementării schemei de compensare în lanţ a arieratelor (+1709 mil. RON)
*** calculat ca raport între rata de taxare implicită şi cota legală standard
Veniturile colectate din accize au însumat 19,1 mld. lei (3,3% din PIB), din care 71,7 mil. lei reprezintă impactul schemelor de compensare. Excluzând influenţa acestora, plusul de venituri comparativ cu anul anterior este de 1,7 mld. RON (echivalentul unei creşteri nominale de 10%), reflectând majorări ale nivelului accizei aferente anumitor produse (motorină, benzină fară plumb, produse intermediare şi ţigarete) şi introducea de noi accize. Deşi încasările din accize au fost mai mari cu 0,6 mld. RON faţă de nivelul programat în bugetul iniţial, impactul eforturilor de reducere a evaziunii fiscale din cursul anului 2011 a fost inferior celui estimat pe fondul unei recrudescenţe a fenomenului spre finele anului, veniturile colectate fiind mai mici cu 0,56 mld. RON comparativ cu estimarea din a doua rectificare bugetară.

Graficul 6: TVA 2011 (mld lei) Graficul 7: Accize 2011 (mld lei)

9 - Instituţii fără scop lucrativ aflate în serviciul gospodăriilor populaţiei
10 - Aizenmann J., Jinjarak Y, ”The Collection Efficiency of the Value Added Tax: Theory and International Evidence”, National Bureau of Economic Reasearch Working Paper no. 11539, August 2005

 
 
 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.