Cum a ajuns fiul lui Gheorghe Crasmarul din Mosnita presedinte al mesei regale in Budapesta

Scris de Alex Neagoe | Publicat in 21.01.2016 11:06 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina

Avocat, profesor, ziarist şi om politic roman din Banat, unul din membrii fondatori ai Academiei Romane, Vincenţiu Babeş, s-a nascut la 21 ianuarie 1821, la Hodoni, şi a murit la 3 februarie 1907, la Budapesta.

Vincenţiu Babeş a fost fiul lui Gheorghe Craşmarul, ţaran gospodar din Moşniţa, care a murit pe cand baiatul era inca mic.
Bunicul sau, Mitra Babeş, neavand copii, l-a adoptat şi i-a dat numele sau.
Mitra Babeş era un carturar cunoscut şi avea legaturi cu Dimitrie Ţichindeal.
A avut gandul de a-l face preot.
Dupa sfarşirea cursurilor primare, Vincenţiu a vizitat liceul cu predare in limba germana intai in Timişoara, apoi in Szeged, unde a luat bacalaureatul in 1841.
Dupa aceea a urmat cursurile de teologie la Cralovaţ şi la Seminarul din Arad.
Pe cand se apropia de devenirea sa ca preot, Vincenţiu Babeş renunţa la aceasta cale şi se indreapta catre studiul dreptului, pentru care se inscrie la Facultatea de Drept din Budapesta.

In anul 1848, obţinand diploma de avocat, Babeş s-a intors la Arad, unde a funcţionat intai ca profesor şi apoi ca inspector al şcolilor romaneşti.
Tot in acea vreme a fost trimis la Viena cu alţi barbaţi de incredere, in deputaţiune pentru apararea intereselor diecezei Aradului şi ale poporului romanesc de la Mureş şi Criş.
La sfarşitul lui 1849 a fost redactor şi translator al textului romanesc la gazeta oficiala in care erau publicate textele de legi imperiale.
In 1851 a fost numit grefier la una dintre secţiile Curţii de Inalta Casaţie şi Justiţie din Viena.
In anul 1859, a primit rangul de consilier privat, şi 1860 a fost numit Secretar al Curţii.
In anul 1862, a fost transferat la Budapesta in funcţia de judecator la Inalta Curte de Casaţie.
Din 1863-1869 a fost preşedinte al mesei regale in Pesta.
In 1869 a şi deschis un birou de avocatura in oraş.
A ieşit dupa un serviciu de 22 de ani, pe motive politice.

Juristul a luptat in cursul unei perioade de aproape 30 de ani pentru drepturile naţionale ale romanilor din Transilvania, ales de patru ori deputat in parlamentul din Budapesta, in care a aparat cauza naţiunii romane prin numeroase interpelari şi discursuri.
Babeş a primit mandatul in Camera Deputaţilor din Ungaria in circumscripţia Biserica Alba pe 14 noiembrie 1873, votat de majoritatea populaţiei locale romaneşti.

La 23 februarie 1869, a avut loc la Miercurea Sibiului o conferinţa naţionala a fruntaşilor politici ai romanilor transilvaneni, printre ei şi Babeş, la care a fost creat „Partidul Naţional Roman din Transilvania”.
La 22 martie 1869, partidul a fost interzis de autoritaţi, intrucat, potrivit prevederilor legii naţionalitaţilor, singura naţiune existenta in Ungaria era cea maghiara, nici o naţionalitate neavand dreptul sa se constituie intr-un „partid naţional”.
A fost unul dintre fondatorii Partidului naţional roman din Transilvania in decursul memorabilei conferinţe naţionale ţinuta in Sibiu de la 12 pana la 14 mai 1881, al carui preşedinte a fost intre 1891 şi 1892.
Dupa aceea, s-a retras din politica.

Babeş s-a casatorit in anul 1851 la Viena cu Sophia Goldschneider (dupa alţii: Zuckor).
Cei doi au avut noua copii. Cel mai renumit fiu al lor a fost bacteriologul şi morfopatologul roman, membru al Academiei Romane, Victor Babeş (1854-1926).
Primul lor copil a fost chimistul Aurel (n. 1853, Viena), care a semnat mai multe lucrari de specialitate.
Fiul acestuia, Aurel Alexandru (1886-1962), nepotul lui Vincenţiu, a fost şi el un chimist cunoscut care a contribuit in mod important la descoperirea testului pentru detecţia şi prevenirea cancerului cervical şi a altor boli ale aparatului reproducator feminin, care acum se numeşte Papanicolau.
In Romania se vinde sub numele Babeş-Papanicolau.(sursa: wikipedia)

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.