Cum functioneaza Uniunea Europeana? / Parlamentul

Scris de Gabriela Stegarescu | Publicat in 23.06.2012 09:31 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina

Parlamentul îndeplineşte trei funcţii principale.

1. Adoptă legile europene – în colaborare cu Consiliul, în multe domenii de politici publice. Faptul că PE este ales prin vot direct de către cetăţenii UE reprezintă o garanţie a legitimităţii democratice a legislaţiei europene.
2. Parlamentul exercită controlul democratic asupra celorlalte instituţii UE, în special asupra Comisiei. Parlamentul deţine puterea de a aproba sau de a respinge comisarii nominalizaţi şi are dreptul de a cere întregii Comisii să demisioneze.
3. Controlul finanţelor publice. Împreună cu Consiliul, Parlamentul deţine autoritatea asupra bugetului UE şi poate influenţa cheltuielile UE. Parlamentul adoptă sau respinge întregul proiect de buget.
Aceste trei funcţii sunt detaliate în continuare.
1. Adoptarea legilor europene
Procedura obişnuită de adoptare (adică de aprobare) a legislaţiei UE este „codecizia” (a se vedea în paginile anterioare: „Procesul decizional în cadrul UE”). Această procedură acordă putere de decizie egală Parlamentului European şi Consiliului şi se aplică pentru legislaţia dintr-o gamă largă de domenii.
În anumite domenii (spre exemplu agricultura, politica economică, vizele şi imigrarea), hotărârile revin exclusiv Consiliului, dar acesta are obligaţia de a consulta Parlamentul. De asemenea, avizul conform al Parlamentului este obligatoriu pentru anumite decizii importante, ca de exemplu aderarea unor noi state la UE.
De asemenea, Parlamentul impulsionează adoptarea unor legi noi examinând programul de lucru anual al Comisiei, stabilind ce legi noi se impun şi solicitând Comisiei să prezinte propuneri.
2. Controlul democratic
Parlamentul exercită controlul democratic asupra celorlalte instituţii ale UE în diferite moduri.
La începutul mandatului unei noi Comisii, membrii acesteia sunt desemnaţi de guvernele statelor membre UE, dar nu pot fi numiţi fără aprobarea Parlamentului. Parlamentul intervievează fiecare membru în parte, inclusiv potenţialul preşedinte al Comisiei, şi votează aprobarea Comisiei ca un întreg.
Pe durata întregului mandat, Comisia răspunde politic în faţa Parlamentului, care poate prezenta o „moţiune de cenzură” prin care să solicite demisia în masă a Comisiei.
La un nivel mai general, Parlamentul exercită controlul prin examinarea periodică a rapoartelor trimise de către Comisie (raportul general anual, rapoarte privind punerea în aplicare a bugetului etc.). În plus, MPE transmit întrebări Comisiei în mod periodic, iar comisarii au obligaţia legală de a răspunde la aceste întrebări.
De asemenea, Parlamentul supraveghează activitatea Consiliului: MPE transmit întrebări Consiliului în mod periodic, iar Preşedintele Consiliului participă la sesiunile plenare ale PE şi ia parte la dezbaterile importante.
Parlamentul poate extinde controlul democratic prin examinarea cererilor trimise de cetăţeni şi înfiinţarea unor comitete de investigare.
În final, Parlamentul contribuie la fiecare reuniune la nivel înalt a UE (reuniunile Consiliului European). La deschiderea fiecărei reuniuni la nivel înalt, preşedintele Parlamentului este invitat să prezinte punctele de vedere ale Parlamentului, precum şi preocupările acestei instituţii cu privire la problemele curente şi subiectele de discuţie de pe agenda Consiliului European.
3. Controlul finanţelor publice
Parlamentul şi Consiliul stabilesc împreună bugetul anual al UE. Parlamentul dezbate proiectul de buget în două lecturi succesive, dar bugetul nu intră în vigoare decât după semnarea de către preşedintele Parlamentului.
Comisia pentru control bugetar a Parlamentului European monitorizează modul în care se cheltuiesc fondurile bugetare. De asemenea, Parlamentul hotărăşte, în fiecare an, dacă aprobă modul în care Comisia Europeană admninistrează bugetul. Acest proces de aprobare are denumirea tehnică de „acordare a descărcării de gestiune”.

Cum este organizată activitatea Parlamentului?

Activitatea Parlamentului se împarte în două etape principale.
• Pregătirile pentru sesiunea plenară. MPE dezbat propunerile Comisiei în cadrul comisiilor specializate în diferite domenii de activitate ale UE şi pe baza unui raport întocmit de unul dintre membrii comisiei parlamentare, denumit „raportor”. Raportul furnizează baza pentru dezbatere şi argumentele pro şi contra cu privire la propunerea în cauză. Aspectele prezentate spre dezbatere sunt discutate şi în cadrul grupurilor politice.
• Sesiunea plenară. În fiecare an, 12 sesiuni plenare a câte patru zile au loc la Strasbourg şi şase sesiuni a câte două zile au loc la Bruxelles. În cadrul acestor sesiuni, Parlamentul examinează propunerile legislative şi votează modificările înainte de a lua o decizie cu privire la întregul text.
Alte subiecte de discuţie de pe agendă pot cuprinde „comunicările” Comisiei prin care aceasta îşi prezintă intenţiile într-un domeniu specific sau întrebările adresate Comisiei sau Consiliului cu privire la situaţia existentă la nivelul UE sau la nivel global.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.