Cum i s-a INTERZIS lui BRANCUSI sa moara ACASA, in ROMANIA, chiar de... ROMANI! Era BURGHEZ si DECADENT!...

Scris de Gabriela Stegarescu | Publicat in 19.02.2018 09:10 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina

Chiar daca romanii se bat cu pumnii in piept cu cine şi ce reprezinta Constantin Brancuşi, marele artist face parte dintr-o lista trista a poporului roman cu valorile umane pe care nu le-a apreciat şi nu le-a respectat cat timp au fost in viaţa.

Nascut la 19 februarie 1876, in Hobiţa Gorjului, Constantin Brancuşi s-a stins din viaţa la Paris, la 16 martie 1957, departe de ţara natala, ţara in care şi-ar fi dorit sa-şi traiasca ultimele clipe ale vieţii.
La inceputul anului 1957, Brancuşi il cheama pe arhiepiscopul Teofil, preot la biserica ortodoxa, se spovedeşte şi se impartaşeşte, apoi ii marturiseşte ca moare „cu inima trista pentru ca nu ma pot intoarce in ţara mea”.
La 16 martie 1957, Constantin Brancuşi se stinge din viaţa la ora 2 dimineaţa, iar la 19 martie este inmormantat la cimitirul Montparnasse din Paris.

Constantin Brancuşi i-a facut Statului roman oferta de a-i lasa moşternire 200 de lucrari şi atelierul sau din Paris, Impasse Ronsin nr. 10, spune Wikipedia.
La 7 martie 1951, intr-o şedinţa prezidata de Mihail Sadoveanu, Secţiunea de Ştiinţa Limbii, Literatura şi Arte a Academiei Romane a luat in discuţie aceasta propunere.
La şedinţa au participat George Calinescu, Iorgu Iordan, Camil Petrescu, Alexandru Rosetti, Al. Toma, George Oprescu, Jean Alexandru Steriadi, Victor Eftimiu, Geo Bogza, Alexandru Graur, Ion Jalea, Dumitru S. Panaitescu-Perpessicius şi Krikor H. Zambaccian.
Academicienii şi intelectualii romani au respins oferta lui Brancuşi, considerandu-l pe sculptor un reprezentant al burgheziei decadente şi astfel atelierul lui Brancuşi a revenit statului francez.

In 1914, Brancuşi a deschis prima expoziţie in Statele Unite ale Americii, la Photo Secession Gallery din New York City, care a provocat o enorma senzaţie.
Colecţionarul american John Quin i-a cumparat mai multe sculpturi, asigurandu-i o existenţa materiala prielnica creaţiei artistice.
In acelaşi an 1914, ministrul de interne al Romaniei a respins proiectul monumentului lui Spiru Haret comandat cu un an inainte.
Brancuşi va pastra lucrarea in atelier şi o va intitula Fantana lui Narcis.

Muzeul Naţional de Arta Moderna din Paris (Centre Pompidou) are un numar important de lucrari ale lui Brancuşi, lasate prin testament moştenire Romaniei, dar acceptate cu bucurie de Franţa, impreuna cu tot ce se afla in atelierul sau, dupa refuzul guvernului comunist al Romaniei anilor 1950 de a accepta lucrarile lui Brancuşi dupa moartea sculptorului.

In Romania, in epoca realismului socialist, Brancuşi a fost contestat ca unul din reprezentanţii formalismului burghez cosmopolit.
Totuşi, in decembrie 1956, la Muzeul de Arta al Republicii din Bucureşti s-a deschis prima expoziţie personala Brancuşi din Europa.
Abia in 1964, Brancuşi a fost „redescoperit” in Romania ca un geniu naţional şi, in consecinţa, ansamblul monumental de la Targu-Jiu cu Coloana (recunoştinţei) fara sfarşit, Masa tacerii şi Poarta sarutului a putut fi amenajat şi ingrijit, dupa ce fusese lasat in paragina un sfert de veac şi fusese foarte aproape de a fi fost daramat…

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.