Depresia majora este a patra boala ca raspandire pe glob

Scris de Gabriela Stegarescu | Publicat in 27.05.2014 13:41 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina

La nivel global, depresia reprezinta una dintre cele mai frecvente cauze ce afecteaza starea de sanatate, cu impact asupra functionalitaţii pacientului, scaderea productivitaţii şi a capacitaţii de lucru, izolare şi chiar pierderea dorinţei de a trai.
In prezent, depresia majora este a patra boala ca raspandire pe glob, reprezentand una dintre problemele grave de sanatate.
Conform estimarilor Organizaţiei Mondiale a Sanataţii, in anul 2020 depresia va fi a doua cauza de dizabilitate, imediat dupa afecţiunile cardiovasculare.

Modificarea accentuata a structurii demografice in primele decenii ale secolului XXI, precum si aparitia unor uriase modificari in modul de viata contemporan, in principal legate de retelele de comunicare si utilizarea noilor tehnologii, au dus la o accelerata crestere a prevalentei tulburarilor depresive.
Lucrarea prof. dr. Florin TUDOSE, in cadrul conferinţei “Impactul sindromului depresiv asupra pacientului şi asupra societaţii”, a facut referire la modificarile pe care prezenta depresiei le induce in patologia somatica si consecintele acestei schimbari, atat sub raportul diagnosticului propriu-zis cat si tratamentului costurilor atitudinii medicale.

Prevalenta tulburarii afective la pacientii cu afectiuni medicale este de 2 ori mai mare decat in populatia generala, prezenţa unei boli fiind un factor de risc in sine pentru depresie.
Tipuri de medicatie care pot provoca depresie: analgezice, antihipertensive, antineoplastice, tuberculostatice, antibiotice, corticosteroizi, digitalice, sedative, interferon.
Principalele afectiuni medicale asociate cu depresia: cardiopatie ischemica, diabet zaharat, accident vascular cerebral, obezitate, cancer, HIV, durere cronica, demenţa, Parkinson, hepatita.  

Pana la 25% dintre reactiile adverse la medicamente sunt cauzate de interactiunile medicamentoase, de aceea cele cu relevanta clinica trebuie cunoscute si intelese.
De la antidepresivele vechi de peste o jumatate de secol, la clasele cele mai recent intrate in uz (altfel spus, de la prima la a treia generatie), toate medicamentele antidepresive au potentialul de a interactiona cu alte medicamente, cu posibilitatea de a declansa efecte adverse grave.

Sistemul de sanatate mintala in Romania

Confirm precizarilor aduse de prof. dr. Iuliana DOBRESCU, in 2013, Romania avea 39 spitale de psihiatrie (acuţi şi cronici), 75 secţii de psihiatrie in spitale generale, 20 centre de zi pentru adulţi şi 14 pentru copii; centre de sanatate mintala (42 pentru adulti, 29 pentru copii, 6 pentru adulti si copii), 4 spitale de psihiatrie de inalta securitate, peste 150 cabinete de psihiatrie.
Paşii urmatori in strategia de sanatate mintala pentru romani ar trebui sa fie intervenţia multidisciplinara, dezinstitutionalizarea graduala a pacienţilor cronici şi accentul pe activitatea de prevenţie (screening, educaţie pentru sanatatea mintala).

Depresia la varstnic

Conform prof. dr. Luiza SPIRU, depresia este cea mai frecventa problema de sanatate mintala la varstnic.
Este asociata cu afectiuni psihiatrice (dementa) si alte tipuri de polipatologie geriatrica, precum si efecte ale medicatiei prescrise, rata depresiei fiind deosebit de ridicata in spitale si institutii de ingrijire si cazare. Manifestarile clinice ale depresiei la varstnic presupun dificultati de concentrare, dificultati in procesul decizional, scaderea motivatiei, tulburari de memorie.

La varstnic, simptomele tipice de depresie pot fi mascate de cele ale altor boli, pot coexista alterari de functionalitate fizica, pot reprezenta efecte adverse ale unor medicaţii.
Pacienţii au o procupare excesiva pentru sanatate şi acuza simptome fizice, anxietate, scaderea memoriei.
Forma prevalenta de depresie la varstnic este cea exogena care raspunde greu la antidepresive, iar cea endogena are mare incidenţa de suicid.
Unele antidepresive au toxicitate crescuta la varstnic, tratamentul trebuie iniţiat la doze scazute şi trebuie urmat cel puţin 6 luni.
La aceşti pacienţi este nevoie de consult psihiatric şi geriatric pentru diagnosticul si managementul cazului.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.