EL a fost COMANDANT MILITAR UNIC al TIMISOAREI. Pe unde a fost, TERORISTII l-au urmat! Si tot EL i-a CONDAMNAT si EXECUTAT pe sotii CEAUSESCU...

Scris de Gabriela Stegarescu | Publicat in 19.06.2017 08:53 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina

Victor Atanasie Stanculescu a murit la 19 iunie 2016, intr-un azil de batrani, la varsta de 88 de ani.

Nascut la 10 mai 1928, in oraşul Tecuci, In anul 1952, a fost repartizat in funcţia de şef de Stat Major al Artileriei Corpul 38 Armata din Timişoara (1952-1955).
La 22 decembrie 1954, şi-a depus candidatura de membru PMR, intr-o cerere transmisa Organizaţiei de baza a UM 04348 Timişoara, motivand necesitatea admiterii sale in partid: „astazi, cand reacţiunea internaţionala cauta prin toate mijloacele sa atace ţarile socialismului, cred ca voi putea duce cu mai multa tarie lupta pentru intarirea capacitaţii de aparare a ţarii noastre“.

35 de ani mai tarziu, la 17 decembrie 1989, avand funcţia de ministru adjunct al apararii naţionale, a fost trimis de Vasile Milea la Timişoara pentru a reprima revoluţia.

Nocolae Ceauşescu a fost foarte mulţumit de activitatea lui, intrucat l-a numit comandant militar unic al Timişoarei.
Intors la Bucureşti, in noaptea de 21-22 decembrie, s-a deplasat la Spitalul Militar din Bucureşti, unde l-a rugat discret pe comandantul spitalului, un bun prieten de-al lui, sa-i puna un picior in ghips, pentru a se sustrage in acest fel de implicarea pe mai departe in reprimarea revoluţiei.
Totuşi, s-a prezentat la Comitetul Central al PCR, la chemarea lui Nicolae Ceauşescu, şi a fost numit ministru al apararii naţionale in locul lui Vasile Milea, care s-a sinucis in jurul orei 9.30 dimineaţa, pe 22 decembrie.

Dupa fuga soţilor Ceauşescu din cladirea Comietului Central, la 22 decembrie 1989, generalul Victor Stanculescu a trecut de partea Revoluţiei.

Şi a transmis telefonic, la ora 13:30, Ordinul nr. 38 care prevedea ca unitaţile militare de pe intreg teritoriul ţarii sa se retraga in cazarmi.
De asemenea, el a preluat conducerea Armatei Romane, scoţand-o de sub ordinele comandantului suprem al forţelor armate care ramasese Nicolae Ceauşescu.
Generalul Victor Stanculescu a devenit membru in Consiliul Frontului Salvarii Naţionale şi a avut unul din principalele roluri in organizarea procesului soţilor Ceauşescu şi in executarea lor la 25 decembrie 1989, participand la proces ca delegat al FSN, alaturi de Gelu Voican-Voiculescu şi Virgil Magureanu.
Victor Stanculescu a dat ordinul de impuşcare a soţilor Nicolae şi Elena CEAUŞESCU.
Prin Decretul preşedintelui Consiliului Frontului Salvarii Naţionale, Ion Iliescu, din 28 decembrie 1989, Victor Stanculescu a fost inaintat in gradul de general-colonel, cu 3 stele.

La 28 decembrie 1989, prin Decretul CFSN nr. 8/1989, a fost numit in funcţia de ministru al economiei naţionale, conducand un minister nou format prin reorganizarea Comitetului de Stat al Planificarii.

La data de 16 februarie 1990, este eliberat din funcţia de ministru al economiei naţionale, fiind numit in funcţia de ministru al apararii naţionale, unde l-a inlocuit pe generalul Nicolae Militaru.
A indeplinit aceasta funcţie pana la 30 aprilie 1991, cand a avut loc o remaniere a guvernului condus de Petre Roman.
La 13 mai 1991, Victor Stanculescu a fost inaintat in gradul de general de armata (cu 4 stele) şi trecut in rezerva.

In anul 1990, o comisie guvernamentala de ancheta a evenimentelor din 1989 condusa de timişoreanul Viorel Oancea a propus trimiterea lui in judecata pentru participare la reprimarea revoluţiei.
Acest lucru s-a intamplat abia in 1997.

In anul 1999, a fost condamnat de Curtea Suprema la 15 ani inchisoare pentru omor deosebit de grav savarşit prin reprimarea revoluţiei din Timişoara, hotarare confirmata in 2000, in urma recursului.

Ca urmare a recursului in anulare promovat de procurorul general Tanase Joiţa, aceste hotarari judecatoreşti au fost casate in 2004, dar dupa rejudecare, au fost reconfirmate in 2007.
In octombrie 2008, Curtea Suprema a respins recursul generalului Stanculescu la decizia din 2007, acesta ispaşindu-şi in inchisoare sentinţa pronunţata in 1999.
Prin aceeaşi hotarare, a fost degradat militar, urmand a fi scos din evidenţele militare.

Potrivit motivarii sentinţei data publicitaţii in 5 decembrie 2007, Victor Athanasie Stanculescu a facut parte din comandamentul care a condus acţiunea de reprimare a manifestaţiilor de la Timişoara şi a exercitat cu „vadit exces de zel” atribuţiile ce i-au revenit in cadrul acelui comandament.

Aceasta a dus şi la numirea sa de catre Nicolae Ceauşescu, in seara de 20 decembrie 1989, in funcţia de comandant militar unic al municipiului Timişoara.

Magistraţii ICCJ au susţinut ca Victor Stanculescu, ca şi alţi comandanţi militari de atunci, nu era obligat sa puna in executare ordinul lui Nicolae Ceauşescu, de deschidere a focului impotriva revoluţionarilor, fiind vorba de un ordin „ilegal şi neconstituţional”, potrivit motivarii deciziei din 15 octombrie 2008.
Judecatorii Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) susţin, in motivare, ca, potrivit regulamentelor militare, comandanţii poarta intreaga raspundere a legalitaţii ordinelor date sau transmise, ceea ce nu inlatura caracterul penal al faptei, aşa cum au invocat foştii generali, pe motiv ca nu ar fi facut altceva decat sa execute „ordinul dat de comandantul suprem”, adica ordinul dat de Nicolae Ceauşescu.

A fost casatorit cu Elena Stanculescu şi au avut impreuna o fiica, nascuta in 1954.

La data de 21 decembrie 2003, soţia sa, in varsta de 68 ani, s-a sinucis aruncandu-se de la etajul doi al imobilului in care locuiau, in timp ce generalul era acasa şi dormea.
In bilet, ea işi justifica gestul prin anii de mizerie in care a trait prin tararea soţului ei prin tribunale, in loc ca acesta sa fie considerat erou.

„Opt ani de mizerie umana. Motorola? Timişoara? Cine dintre cei de azi ar fi fost acolo unde sunt. Toţi sunt eroi. Ce faceaţi daca nu era Stanculescu? Scarba, ura şi dezgust. Ajunge. Nu se poate mai mult. Sa fiţi blestemaţi”...

La 20 mai 2014, dupa ispaşirea a cinci ani din cei 15 ani de inchisoare la care a fost condamnat, Victor Stanculescu a fost eliberat condiţionat.
In 24 martie 2015, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a respins plangerea lui Victor Stanculescu şi a coinculpatului sau din proces, Mihai Chiţac, cu privire la pretinsele nereguli din procesul prin care au fost condamnaţi.(sursa: Wikipedia)

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.