Generalul din Banat care s-a nascut in Austro-Ungaria si a murit pentru Romania

Scris de Gabriela Stegarescu | Publicat in 16.12.2015 08:33 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina

Ioan Dragalina s-a nascut in Caransebes, pe atunci in Austro-Ungaria, 16 decembrie 1860, ca descendent al unei vechi familii de graniceri din Banat.
Tatal, Alexandru Dragalina, fusese ofiter in armata imperiala austriaca, de unde demisionase in 1859.
Parintii s-au mutat in Romania, unde tatal sau a devenit administrator (staroste) al tinuturilor de granita.
Deoarece mama sa, Marta Lazaroni, voia sa nasca in casa parinteasca, cei doi soti au revenit la Caransebes, unde s-a nascut primul dintre cei patru copii, Ioan.

Ion Dragalina a urmat scoala primara din orasul natal si scoala de cadeti din Timisoara.
Si-a continuat studiile militare la Academia Militara de la Viena (1884), fiind incadrat in armata austro-ungara.
In paralel, a absolvit si Scoala de ingineri geodezi.
In 1886 s-a casatorit cu Elena Giurginca.
Au avut impreuna sase copii: doi baieti (Corneliu - nascut in 1887 si Virgiliu - nascut in 1890) si patru fete (Aurora, Elena, Cornelia si Viorica).
Generalul Ioan Dragalina a fost tatal viitorului general roman Corneliu Dragalina (1887-1949), nascut, de asemenea, la Caransebes si al comandorului de marina Virgil Dragalina.

In 1887, Ioan Dragalina a demisionat din armata austro-ungara, a trecut granita in Romania si a fost incadrat in Armata Romana cu gradul de sublocotenent.
Avanseaza treptat pe scara ierarhica: capitan (1893), maior (1899), locotenent-colonel (1908).
In perioada 1908-1911, lt.col. Ioan Dragalina a fost comandant al Scolii Militare de Infanterie din Bucuresti.
La inceperea Primului Razboi Mondial avea gradul de general de brigada si comanda Comandamentul 3 teritorial.
Pentru meritele dovedite in ridicarea nivelului stiintific al scolii, pentru ordinea si disciplina instituita in invatamantul militar, Ioan Dragalina este decorat cu Ordinul Steaua Romaniei, clasa V-a.

In aprilie 1911, Ioan Dragalina este avansat colonel si numit comandant al Regimentului 34 din Constanta.
In aceasta perioada, a fost decorat cu Ordinul Coroana Romaniei, clasa IV-a.
In anul 1915 este avansat la gradul de general de brigada.
In perioada neutralitatii Romaniei (1914-1916), s-a ocupat cu realizarea de lucrari de fortificatii pe Valea Prahovei.

In anul 1916, inainte ca Romania sa intre in Primul Razboi Mondial de partea Aliatilor, Dragalina a fost numit comandant al Diviziei I de Infanterie, aflata la Drobeta Turnu Severin.
Trupele diviziei acopereau o distanta mare din frontiera de vest a Romaniei, de la izvoarele Argesului pana la Calafat.
Divizia sa a luptat cu curaj, in august 1916, la Orsova si pe valea raului Cerna.
Dupa ce a atacat in dimineata zilei de 15 august 1916 la Portile de Fier, trupele romane aflate sub comanda generalului Dragalina au reusit, la 19 august, sa ocupe culmile muntoase Alion, Ozoina si Dranic, eliberand in zilele urmatoare orasul Orsova.
Ofensiva germano-austro-ungara a fost stopata pana la inceputul lunii octombrie, Divizia I reusind sa-si mentina pozitiile.

Ca urmare a declansarii unei masive ofensive germane si austro-ungare in Valea Jiului (conduse de generalul Paul von Kneussl), in dimineata zilei de 11/24 octombrie 1916, generalul Dragalina primeste ordin sa se deplaseze la Craiova, unde este numit in functia de comandant al Armatei I.
Decide sa duca lupta in munti, stabilind inceperea ofensivei la 14 octombrie.
In ordinul de zi din 11 octombrie 1916, generalul Dragalina face apel la curajul si onoarea de roman a fiecarui soldat:
„Ofiteri si soldati ai Armatei I-a romane, din acest moment am luat comanda armatei si cer imperios la toti, de la General la soldat: in primul rand apararea cu viata a sfantului pamant al tarii noastre, apararea vetrei stramosesti, a ogorului si a cinstei numelui de roman. Cer la toti cea mai deplina ascultare si cea mai stricta executare a ordinelor. Trupa care nu inainteaza, sa moara pe loc.”

In dimineata zilei de 12 octombrie 1916, generalul Dragalina ia o masina, un sofer si doi ofiteri, colonelul Toma Dumitrescu si maiorul Constantin Miltiade, si pleaca personal in Valea Jiului, in recunoastere, pentru a vorbi cu comandantii aflati in primele linii, deoarece legaturile cu unitatile inaintate erau intrerupte.
Ajunge in primele linii si trece podul din apropierea Manastirii Lainici, unde s-a spovedit si s-a impartasit.
La intoarcere, podul este cuprins intr-un schimb de focuri.

Masina trece in viteza pe pod prin ploaia de gloante, dar cateva gloante isi ating tinta.
Generalul este ranit de doua gloante in bratul stang si in omoplat.
Masina reuseste sa ajunga in tabara romana, iar Dragalina este transportat de urgenta la postul sanitar din Gura Sadului, unde este bandajat, iar rana ii este curatata.
Este dus apoi la Targu Jiu si in aceeasi zi la Craiova, unde doctorii constata ca este necesara amputarea bratului.
Marele Cartier General ordona printr-o telegrama ca generalul Dragalina sa fie transportat de urgenta la Spitalul Militar de la Palatul Regal din Bucuresti.
Este urcat in tren, dar din cauza aglomeratiei de pe calea ferata rana i se infecteaza.
Trenul ajunge la Bucuresti abia in seara zilei de 13 octombrie.
I se dezinfecteaza rana, i se scoate glontele din omoplat, iar bratul ii este pus in ghips.
Pe patul de spital, regele Ferdinand I al Romaniei ii confera Ordinul Mihai Viteazul.
La 16 octombrie 1916, ii este amputat bratul stang.
Desi starea sa incepuse sa se imbunatateasca, spre seara se declanseaza septicemia.
Moare in seara zilei de 24 octombrie/9 noiembrie 1916.(wikipedia)

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.