Ierusalimul neamului romanesc FOTO

Scris de Gabriela Stegarescu | Publicat in 04.07.2016 11:51 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina

2016 marcheaza aniversarea unuia dintre cele mai cunoscute şi vizitate aşezaminte monahale din Romania – Manastirea Putna, prima şi cea mai importanta ctitorie a Sfantului Voievod Ştefan cel Mare, cea care strajuieşte ţinutul legendar al Bucovinei de peste cinci veacuri.

Marcand şi din punct de vedere filatelic implinirea a 550 de ani de la punerea pietrei de temelie a Sfintei Manastiri Putna, Romfilatelia ofera ca dar de preţ colecţionarilor şi nu numai o emisiune speciala de marci poştale, care poate fi considerata metaforic un „bilet” la spectacolul istoriei şi al celor care au faurit-o pentru noi, urmaşii.

Intitulata sugestiv Sfanta Manastire Putna, 550 de ani, emisiunea de timbre este dedicata celei pe care marele poet Mihai Eminescu a numit-o „Ierusalimul neamului romanesc”, acel loc unde istoria, cultura şi spiritualitatea naţionala se impletesc armonios de sute de ani şi unde vizitatorii gasesc un luminiş duhovnicesc cu impresionante comori de arta bisericeasca.
Elementele filatelice ale emisiunii aniversare pot fi achiziţionate incepand de marţi, 5 iulie a.c., din magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacau, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara.

„Ştefan-Voda cel Bun, cand s-au apucat sa faca Manastirea Putna, au tras cu arcul dintr-un varfu de munte ce este langa manastire. Şi unde au agiunsu sageata, acolo au facut prestolul in oltariul”, insemna cronicarul Ion Neculce pentru posteritate, dezvaluind cum s-a ales locul unde, la data de
10 iulie 1466, s-a pus piatra de temelie a manastirii, pe o veche vatra sihastreasca.

De numele voievodului sunt legate legendele a peste 40 de manastiri, fiind cel mai mare ctitor de locaşuri sfinte din Moldova şi un straşnic aparator al creştinataţii, fapt pentru care a fost numit „Atletul lui Hristos” şi a fost canonizat de catre Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane in anul 1992.

Ştefan cel Mare este adesea omagiat şi in filatelia romaneasca, unde este portretizat fie de sine statator, fie prin prisma numeroaselor sale realizari. Amintim in acest sens emisiunea de marci poştale Binecredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfant, din anul 2004, care a marcat implinirea a cinci secole de la trecerea la cele veşnice a voievodului.

Emisiunea aniversara de timbre Sfanta Manastire Putna, 550 de ani se alatura astfel proiectelor de care numele voievodului este strans legat. Cu doua hramuri, cel istoric – Adormirea Maicii Domnului şi cel de-al doilea primit in 2010 – hramul Sfantului Voievod Ştefan cel Mare, praznuit pe 2 iulie, Manastirea Putna este un loc atat de incarcat de istorie şi conştiinţa naţionala, incat niciunul dintre
 vizitatorii care ii trec pragul nu paraseşte aşezamantul fara a trece pe la mormantului ctitorului acestuia, Sfantul Voievod Ştefan cel Mare.

Deşi manastirea a avut la inceput destinaţia de necropola a familiei voievodale, dupa trecerea la cele veşnice a Sfantului Ştefan cel Mare, mormantul sau de la Putna a devenit un loc de inchinare a tuturor romanilor, unde o candela de argint sta aprinsa de veacuri, raspandind lumina dragostei de Dumnezeu şi a dragostei de ţara.

Timbrul cu valoarea nominala de 3 lei prezinta o compoziţie grafica ce consta in alaturarea unei icoane pictate in atelierele Putnei, care il infaţişeaza pe Ştefan cel Mare ţinand in mana macheta manastirii, şi a unei gravuri acvafórte, din anul 1927, aparţinand lui Antoine Kaindl.
Cea de-a doua marca poştala, avand valoarea nominala de 15 lei, ilustreaza o imagine din prezent a Manastirii Putna, mai exact Biserica manastirii, cea care adaposteşte astazi trei morminte voievodale: Ştefan cel Mare, fiul sau, Bogdan al III-lea şi nepotul sau, Ştefan cel Tanar - Ştefaniţa Voda.

Timbrul coliţei emisiunii, cu valoarea nominala de 12 lei, ilustreaza Mormantul Sfantului Ştefan
cel Mare alaturi de imaginea unei acuarele cu Manastirea Putna in secolul al XVIII-lea, care intregeşte manşeta coliţei dantelate.
Totodata, pe vinietele minicolilor sunt reproduse un tablou anonim, sec. XVIII, infaţişand Manastirea Putna dupa refacerea mitropolitului Iacob Putneanul, cel de-al doilea ctitor al aşezamantului, şi respectiv, o cromolitografie dupa acuarela de Franz Xavier Knapp, 1870.

Emisiunea este completata de un plic prima zi şi un set de 2 carţi maxime, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre, minicoala de 5 timbre + 1 vinieta, coliţa dantelata şi blocul special „serie completa” (in album filatelic).
Produsul special al emisiunii este albumul filatelic, realizat intr-un tiraj limitat de 245 de exemplare şi echipat cu blocul special de 3 timbre (timbrele seriei şi timbrul din coliţa) şi plicul prima zi a emisiunii avand ştampila „prima zi” aplicata in clar in folio aur. Ambele produse sunt numerotate de la 001 la 245.
Ştampila prima zi a emisiunii se gaseşte in incinta Oficiului Poştal Putna, aflat in str. Principala,
nr. 144, Sat Putna, Comuna Putna, judeţul Suceava.

 
 
 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.