Inainte de a uita / 28 iunie 1940

Scris de Gabriela Stegarescu | Publicat in 27.06.2013 19:45 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina

Basarabia este denumirea dată de Imperiul Rus în 1812 teritoriului voievodatului Moldovei dintre Prut şi Nistru anexat prin Tratatul de la Bucureşti din 1812, odată cu raiaua Hotinului şi cu Basarabia istorică (în limba turcă Bugeac) cedate de Imperiul Otoman după semnarea tratatului de pace de la Bucureşti din anul 1812 în urma încheierii războiului ruso-turc (1806-1812).
Suprafaţa Basarabiei este de 44.422 km², dintre care 33.843 km² aparţin Republicii Moldova, iar 10 579 km² aparţin Ucrainei.
Iniţial numele Basarabia a fost dat Ţării Româneşti, datorită dinastiei întemeietoare a acestui voievodat, familia Basarabilor.
Aceştia, în luptele lor împotriva Tătarilor între 1328 şi 1342, au luat în stăpânire stepa cuprinsă între Carpaţii Vrancei - Dunăre - Marea Neagră şi o linie mergând de la confluenţa Trotuşului cu Siretul la capul Codăeşti (la sud de Cetatea Albă, nu departe de gura Nistrului).
Ulterior, acest teritoriu a fost cedat în secolul al XIV-lea de Alexandru Basarab voievodatului Moldova, în cadrul căruia i-a rămas numele de Basarabia.
În 1484, Turcii cuceresc malurile Dunării şi Mării Negre cu cetăţile-porturi Chilia şi Cetatea Albă, iar în 1538 cuceresc Tighina şi restul teritoriului de acum încolo numit de ei Bugeac, dar de restul Europei şi de români Basarabia. Aceasta a fost Basarabia istorică până în 1812.
În 1713, Turcii iau în stăpânire şi cetatea Hotinului cu ţinutul dimprejur, dar acest ţinut nu făcea încă parte din Basarabia atunci, numele acesta limitându-se încă la ceea ce se numeşte în prezent Bugeac.
Abia în 1812, când Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut şi Nistru, pe care l-a alăturat ţinutului Hotin şi Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, a fost acest ansamblu numit Basarabia, cu prilejul transformării sale într-o gubernie împărţită în zece ţinuturi (Hotin, Soroca, Bălţi, Orhei, Lăpuşna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia şi Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chişinău.
Teritoriul Basarabiei astfel extins spre nord până la Hotin coincide parţial cu teritoriul Republicii Moldova, în timp ce partea de sud (Bugeac) şi cea de nord (cea mai mare parte a fostului judeţ Hotin) intră în prezent în componenţa Ucrainei.
Consecutiv războiului din Crimeea, pierdut de Imperiul Rus, între 1856 şi 1878 judeţele Cahul, Bolgrad şi Ismail au reintrat timp de 22 de ani în componenţa Moldovei, respectiv din 1859 a României.
Lovitura de stat din octombrie 1917, când partidul bolşevic a preluat totalitatea puterii în Rusia, mulţumită înţelegerii dintre comunişti şi germani, a dus la armistiţiul apoi pacea de la Brest-Litovsk, prin care Lenin le ceda germanilor ţările baltice, Bielorusia şi Ucraina.
În acest context, liderii din Sfatul Ţării nu mai puteau conta, pentru a garanta pacea civilă şi recoltele în Basarabia, decât pe armata română, care, rămasă singură pe frontul de est după retragerea Ruşilor, fusese şi ea nevoită în cele din urmă să accepte armistiţiul cu germanii la 9 decembrie 1917.
Aflată în retragere prin Basarabia, armata rusă a început să jefuiască, să violeze şi să omoare populaţia civilă băştinaşă, fruntaşii basarabeni fiind asasinaţi de către organizaţiile comuniste.
În aceste condiţii, la 22 decembrie 1917, Sfatul Ţării a cerut guvernului român aflat la Iaşi să trimită armata să restabilească ordinea.
Trupele aliate, conduse de generalii Broşteanu (român) şi Berthelot (francez) au trecut Prutul în ziua de 10 ianuarie 1918 reuşind eliberarea Chişinăului de jefuitori la 9-16 ianuarie 1918 pentru ca în câteva zile să elibereze complet Basarabia.
La 24 ianuarie 1918, Sfatul Ţării proclamă independenţa ţării, denumită Republica Democratică Moldovenească pentru a pune capăt denumirii ruseşti legată de gubernia Basarabiei, şi a sublinia identitatea cu Moldova românească.
Dar în lunile ce urmează, pe lângă atacurile bolşevice venite din teritoriul de peste Nistru controlat de germani, apar şi pretenţii teritoriale din partea Ucrainei, şi ea proclamată independentă.
Sfatul Ţării începe atunci să manifeste intenţii de unire cu România, care sunt exprimate şi prin "moţiuni de unire votate de diferite judeţe (Soroca, Bălţi)".
Până la urmă, unirea cu România a fost hotărâtă de Sfatul Ţării la 27 martie 1918 prin 86 de voturi, contra 36 (pentru menţinerea independenţei) şi 3 abţineri.
Hotărârea Sfatului Ţării din 27 martie 1918 era socotită de autorităţile sovietice ca fiind o înscenare imperialistă.
În 1924, sovieticii înfinţează în Podolia ucraineană o republică autonomă moldovenească de 8.000 km² pe care Ian Sodrabs, zis Laţis, un comisar al lui Stalin, o declarase prefigurare a unei viitoare Românii socialiste, şi în care limba era scrisă în slove latine şi declarată română.
Dar, din 28 februarie 1938, această formaţie politică devine baza unei viitoare anexări numai a Basarabiei, limba fiind de acum încolo declarată moldovenească, diferită de limba română, şi scrisă cu slove chirilice.
Ca urmare a protocolului adiţional secret, compromis între expansionismul nazist şi cel stalinist, al pactului Hitler-Stalin din 1939 şi a prăbuşirii Aliaţilor apuseni în iunie 1939, un ultimatum este transmis României de către Uniunea Sovietică la data de 28 iunie 1940: României i se dau doar 48 de ore pentru a evacua Basarabia şi nordul Bucovinei, în caz contrar URSS va declara război.
România cedează şi după 40 de ore, trupele sovietice şi ale NKVD-ului intră în teritoriile cerute şi suplimentar în Ţinutul Herţei care nu era menţionat în ultimatum. În timpul retragerii pripite şi haotice a administraţiei şi armatei române din aceste teritorii, populaţia civilă a fost supusă la jafuri, torturi şi asasinate din partea comandourilor comuniste şi a trupelor NKVDiste.
Alte acţiuni împotriva reprezentanţilor oficiali ai Statului Român în retragere au fost comise de unităţi militare sovietice şi de comuniştii locali.
Locuitorii ţinutului, născuţi în limitele sale, devin cetăţeni sovietici.
Cei născuţi în restul României sunt expulzaţi, dat numai cu hainele de pe ei, iar refugiaţii de orice origini, care fugiseră din URSS şi trăiau în Basarabia sub ocrotirea comitetului Nansen, sunt deportaţi în Siberia, precum şi localnicii care fuseseră slujbaşi ai statului român.
O lună după ce Basarabia a fost anexată în 1940 de sovietici, guvernul sovietic a dezmembrat-o în trei părţi.
Partea centrală a fost denumită Republica Sovietică Socialistă Moldovenească şi era formată din 30.000 km² basarabeni, plus 4.100 km² de teritoriu de pe malul stâng al Nistrului. Sudul Basarabiei (de la Marea Neagră) şi partea de nord a acesteia, împreună cu nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, teritorii ce însumau 14.400 km², precum şi restul de 4.000 km² din fosta republică autonomă înfiinţată peste Nistru în 1924, au fost atribuite Ucrainei.
Regimul sovietic a însemnat distrugerea sistemului economic şi a identităţii naţionale româneşti în Basarabia, dar a persecutat şi alte naţionalităţi, îndeosebi ruşii "albi" (antibolşevici).
Minoritatea germană, conform pactului Hitler-Stalin, este expulzată spre Germania nazistă. Conform dispoziţiilor date de Stalin, toţi ţăranii proprietari de pământ, socotiţi "chiaburi" (kulaci) şi toţi proprietarii de comerţuri particulare, printre care zeci de mii de băştinaşi (în principal români, dar şi ucraineni, ruşi ne-comunişti, evrei, armeni, greci) au fost deportaţi în Siberia.
La 14 iulie în acelaşi an, la ordinul lui Beria familiile oamenilor deportaţi au fost dezmembrate şi deportate, bărbaţii fiind trimişi în lagăre diferite de cele unde au fost trimise femeile şi copii lor.
Astfel bărbaţii au fost deportaţi în lagăre cum ar fi Kozeliscenski (500 bărbaţi), Futilovski (300 bărbaţi), iar restul familiilor lor alcătuite din femei şi copii în lagărele din Karaganda şi Aktiubinsk (11.000 de persoane).
Aceste deportări s-au repetat şi în 1941 (înainte de începerea ofensivei ordonate de Antonescu), fiind deportaţi în regiunea Omsk, 6.000 de basarabeni, în timp ce în regiunea Kirovsk au fost trimişi 10.000 de basarabeni.(sursa: wikipedia)

 
 
 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.