Inainte de a uita / Conventia de la Paris

Scris de Gabriela Stegarescu | Publicat in 24.01.2014 08:20 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina

Convenţia de la Paris din 7 /19 august 1858 a fost actul care a pus bazele unirii Principatelor Dunarene, in conformitate cu hotararile Congresului de la Paris din 1856.
Datorita unor imprejurari interne şi externe nefavorabile, Revoluţia de la 1848 din Principatele Romane nu a reuşit sa transpuna in viaţa politica şi de stat ideile şi principiile constituţionale stipulate in programele lor.
Tarile Romane au fost nevoite sa accepte hotararile marilor puteri europene, concretizate sub forma Convenţiei de la Paris din 1858.
Astfel, printr-un act internaţional, prin care s-a luat numai parţial in considerare voinţa poporului roman manifestata prin revoluţiile Divanurilor ad-hoc, s-au stabilit norme fundamentale referitoare la situaţia politico-juridica a Principatelor şi reorganizarea lor.
Pe baza Convenţiei de la Paris, care reprezinta de fapt o Constituţie venita din afara, se transpunea pentru prima data in practica noastra constituţionala principiul separaţiei puterilor, ele urmand sa fie exercitate, in fiecare Principat, de catre domn şi Adunarea electiva, ambele lucrand şi cu participarea unui organ comun, Comisia centrala de la Focşani.

Prevederile principale

Articolul 1 prevedea unirea parţiala a principatelor Moldovei şi Valahiei sub denumirea „Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei”, care ramaneau sub suzeranitatea „Maiestaţii Sale Sultanul”.
Articolul 2 garanta autonomia Principatelor.
Articolul 3 prevedea alegerea unor domni (hospodari) separaţi in cele doua principate.
Articolele 4, 5 şi 6 explicau modalitatea de exercitare a puterii executive de catre hospodar şi cooperarea lor cu adunarile elective separate şi cu Comisia Centrala de la Focşani.
Articolul 8 stabilea valoarea tributului datorat Porţii şi anume 1.500.000 de piaştri pentru Moldova şi 2.500.000 de piaştri pentru Valahia.
Articolele 10 - 14 stipulau modalitatea de alegere a hospodarilor şi drepturile şi obligaţiile lor.
Articolul 27 stabilea formarea unei „Comisii centrale” la Focşani, formata din cate 8 membri pentru fiecare Principat.
Articolul 38 stabilea infiinţarea unei Inalte Curţi de Justiţie şi Casaţie, comuna ambelor Principate, cu sediul la Focşani.
Articolele 42 – 44 stabileau formarea unei miliţii (armate)comune, al carei comandant urma sa fie numit alternativ de catre domnitorii celor doua Principate.(wikipedia)

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.