Inainte de a uita / Henri Coanda

Scris de Gabriela Stegarescu | Publicat in 07.06.2014 14:42 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina

Henri Coanda s-a nascut la 7 iunie 1886,  la Bucureşti, fiind al doilea copil al unei familii numeroase.
Tatal lui a fost generalul Constantin Coanda, fost profesor de matematica la Şcoala naţionala de poduri şi şosele din Bucureşti şi fost prim-ministru al Romaniei pentru o scurta perioada de timp in 1918.
Mama, Aida Danet, a fost fiica medicului francez Gustave Danet, originar din Bretania.

Inca din copilarie viitorul inginer şi fizician era fascinat de miracolul vantului, dupa işi va şi aminti mai tarziu.
Henri Coanda a fost mai intai elev al Şcolii Petrache Poenaru din Bucureşti, apoi al Liceului Sf. Sava 1896 unde a urmat primele 3 clase, dupa care, la 13 ani, a fost trimis de tatal sau, care voia sa-l indrume spre cariera militara, la Liceul Militar din Iaşi 1899.
Termina liceul in 1903 primind gradul de sergent major şi işi continua studiile la Şcoala de ofiţeri de artilerie, geniu şi marina din Bucureşti.

Detaşat la un regiment de artilerie de camp din Germania 1904, este trimis la Technische Hochschule (Universitatea Technica) din Berlin-Charlottenburg.
Pasionat de probleme tehnice şi mai ales de tehnica aviaticii, in 1905 Coanda construieşte un avion-racheta pentru armata romana.
Intre 1907-1908 a urmat de asemenea cursuri universitare in Belgia, la Liège, şi la Institutul tehnic Montefiore.
In 1908 se intoarce in ţara şi e incadrat ofiţer activ in Regimentul 2 de artilerie.
Datorita firii sale şi spiritului inventiv care nu se impacau cu disciplina militara, el a cerut şi obţinut aprobarea de a parasi armata, dupa care, profitand de libertatea recaştigata, a intreprins o lunga calatorie cu automobilul pe ruta Isfahan - Teheran - Tibet.
La intoarcere pleaca in Franţa şi se inscrie la Şcoala superioara de aeronautica şi construcţii, nou infiinţata la Paris 1909, al carei absolvent devine in anul urmator 1910, ca şef al primei promoţii de ingineri aeronautici.

###

Cu sprijinul inginerului Gustave Eiffel şi savantului Paul Painlevé, care l-au ajutat sa obţina aprobarile necesare, Henri Coanda a efectuat experimentele aerodinamice prealabile şi a construit in atelierul de carosaj al lui Joachim Caproni primul avion cu propulsie reactiva de fapt un avion cu reacţie, fara elice, numit convenţional Coanda-1910 pe care l-a prezentat la al doilea Salon internaţional aeronautic de la Paris 1910.
In timpul unei incercari de zbor din decembrie 1910, pe aeroportul Issy-les-Moulineaux de langa Paris, aparatul pilotat de Henri Coanda a scapat de sub control din cauza lipsei lui de experienţa, s-a lovit de un zid de la marginea terenului de decolare şi a luat foc.
Din fericire, Coanda a fost proiectat din avion inaintea impactului, alegandu-se doar cu spaima şi cateva contuzii minore pe faţa şi pe maini.
Pentru o perioada de timp, Coanda a abandonat experimentele datorita lipsei de interes din partea publicului şi savanţilor vremii.
Intre 1911-1914, Henri Coanda a lucrat ca director tehnic la Uzinele de aviaţie din Bristol, Anglia şi a construit avioane cu elice de mare performanţa, de concepţie proprie.
In urmatorii ani se intoarce in Franţa, unde a construit un avion de recunoaştere 1916 foarte apreciat in epoca, prima sanie-automobil propulsata de un motor cu reacţie, primul tren aerodinamic din lume şi altele. In 1934, obţine un brevet de invenţie francez pentru Procedeu şi dispozitiv pentru devierea unui curent de fluid ce patrunde intr-un alt fluid, care se refera la fenomenul numit astazi Efectul Coanda", constand in devierea unui jet de fluid care curge de-a lungul unui perete convex, fenomen observat prima oara de el in 1910, cu prilejul probarii motorului cu care era echipat avionul sau cu reacţie.
Aceasta descoperire l-a condus la importante cercetari aplicative privind hipersustentaţia aerodinelor, realizarea unor atenuatoare de sunet şi altele.

Henri Coanda revine definitiv in ţara in 1969 ca director al Institutului de creaţie ştiinţifica şi tehnica (INCREST), iar in anul urmator, 1970, devine membru al Academiei Romane.
Henri Coanda moare la Bucureşti, pe data de 25 noiembrie 1972, la varsta de 86 de ani.

Invenţii şi descoperiri

# Dispozitiv pentru marirea portanţei pe profilul de aripa al aparatului cu reacţie realizat in 1910.
# Dispozitiv pentru masuratori de portanţa şi rezistenta la deplasarea in aer a diferitelor tipuri de suprafete portante (profile de aripa) cu posibilitatea inregistrarii valorilor pe diagrame pentru posibilitatea comparaţiei si stabilirii profilului ideal.
Dispozitivul era montat pe un vagon in faţa unei locomotive, iar experimentele se desfaşurau in mişcare, la o viteza de 90 km/h, pe linia Paris-Saint Quentin.
Ulterior, a putut face aceste determinari folosind un tunel de vant cu fum, şi o camera fotografica speciala, de concepţie proprie.
Datorita acestor experimente a stabilit un profil de aripa funcţional pentru viitoarele sale aparate de zbor.
# 1911: In Reims, Henri Coanda prezinta un aparat de zbor cu doua motoare cuplate ce acţionau o singura elice.
# 1911-1914: In calitatea sa de director tehnic al Uzinelor Bristol, Henri Coanda proiecteaza mai multe aparate de zbor "clasice" (cu elice) cunoscute sub numele de Bristol-Coanda.
In 1912, unul dintre ele caştiga premiul intai la Concursul internaţional al aviaţiei militare din Anglia.
# 1914-1918: Henri Coanda lucreaza la "Saint-Chamond" şi "SIA-Delaunay-Belleville" din Saint Denis.
In aceasta perioada proiecteaza trei tipuri de aeronave, dintre care cel mai cunoscut este Coanda-1916, cu doua elici apropiate de coada aparatului.
Coanda-1916 este asemanator cu avionul de transport Caravelle, la proiectarea caruia de fapt a şi participat.
# Invenţia unui nou material de construcţie, beton-lemnul, folosit pentru decoraţiuni (de exemplu la Palatul culturii din Iaşi, ridicat in 1926, decorat in totalitate cu materialul lui H. Coanda)
# 1926: In Romania, Henri Coanda pune la punct un dispozitiv de detecţie a lichidelor in sol. E folosit in prospectarea petrolifera.
In Golful Persic, inventatorul roman construieşte un rezervor din beton subacvatic pentru depozitarea petrolului.
# "Efectul Coanda". Primele observaţii le face cu ocazia studierii primului avion cu reacţie din lume, Coanda 1910.
Dupa ce avionul decola, Henri Coanda observa ca flacarile şi gazul incandescent ieşite din reactoare tindeau a ramane pe langa fuzelaj.
Abia dupa peste 20 de ani de studii ale lui şi altor savanţi, inginerul roman a formulat principiul din spatele aşa-numitului efect Coanda, numit astfel de profesorul Albert Metral.(Wikipedia)

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.