Inainte de a uita / Pactul Ribbentrop-Molotov

Scris de Stiri de Timisoara | Publicat in 27.10.2013 14:59 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina

Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut şi ca Pactul Stalin-Hitler, a fost un tratat de neagresiune incheiat intre Uniunea Sovietica şi Germania nazista, semnat la Moscova, la 23 august 1939, de ministrul de externe sovietic Viaceslav Molotov şi ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop, in prezenţa lui Stalin, informeaza Wikipedia.
Scopul declarat al acestui pact era, din punctul de vedere oficial al Germaniei, ca cel de-al Treilea Reich sa-şi asigure flancul estic in perspectiva iminentei invadari a Poloniei, petrecuta, de altfel, cu o saptamana mai tarziu, la 1 septembrie 1939.
Pe de alta parte, Uniunea Sovietica voia sa caştige timp, sa previna temporar o invazie germana, intrucat Armata Roşie avea prea puţini ofiţeri superiori, dupa executarea multora dintre ei din ordinul lui Stalin, in frunte cu mareşalul Tuhacevski, sub pretextul unui complot imaginar.
In realitate, ambele ţari agresoare voiau sa se asigure, cel puţin oficial, ca vor avea spatele „acoperit” in procesul expansionist de imparţire in doua a ceea ce ramasese neocupat şi/sau neimparţit din Europa. Cruzimea şi cinismul celor doi dictatori, Hitler şi Stalin, s-au repercutat timp indelungat, prelungind cel de-al Doilea Razboi Mondial cu Razboiul Rece şi cu scindarea Europei in doua prin Cortina de fier intre anii 1945-1989.

Momentul semnarii este descris de istoricul Paul Johnson astfel:
„Macelarii Europei, ameţiţi de bautura, işi jucau rolurile, imbraţişandu-se cu tandreţe şi clatinandu-se pe picioare. In intregime, ei se infaţişau ca un grup de gangsteri rivali, care avusesera şi inainte de imparţit ceva, şi acum puteau sa o ia de la capat, fiind profesionişti ai aceloraşi afaceri.”

Semnarea Pactului şi aplicarea lui a avut grave repercusiuni asupra lumii.
A inceput Al Doilea Razboi Mondial, cu un tribut de sange nemaiintalnit in istorie, cu distrugeri irecuperabile ale unor valori universale, cu suferinţe inimaginabile, cu parjolirea unor intinse teritorii din Europa, Asia şi Africa, cu desfiinţarea unor state şi uciderea in masa a unor populaţii nevinovate.
Hitler şi-a dorit razboiul pentru obţinerea aşa-zisului spaţiu vital („Lebensraum”), a supremaţiei in Europa şi dincolo de hotarele acestui continent.
Stalin l-a vrut şi el pentru declanşarea utopicei revoluţii comuniste mondiale, asemanator acelui spaţiu vital german.
Deosebirile ideologice n-au constituit un obstacol in calea apropierii celor doua regimuri politice, deşi anterior incheierii pactului, URSS şi Germania nazista se criticasera reciproc cu vehemenţa.
Intre cei doi dictatori – Stalin şi Hitler – a existat o stranie fascinaţie reciproca, deşi, la nivelul propagandei, regimurile lor s-au criticat cu inverşunare.
Daca insa regimul lui Hitler se manifesta direct faţa de obiectivele sale, Stalin avea asociata Internaţionala a III-a Comunista.
Internaţionala, deşi obedienta faţa de Partidul Comunist al Uniunii Sovietice şi de guvernul de la Kremlin, era portiţa prin care incerca sa-şi ascunda reala sa politica externa.
Stalin afirma mereu ca politica guvernului este una şi cea a Internaţionalei este alta, cand, in realitate, intre cele doua organisme nu era nici o deosebire privind intenţia declanşarii revoluţiei comuniste mondiale.
Regimurile instaurate in Rusia sovietica şi in Germania naţional-socialista erau, in general, antidemocratice, dictatoriale şi totodata erau in particular, ostile regimurilor democratice din Occident.
O motivaţie a apropierii dintre cele doua regimuri totalitare este insuşi Tratatul de pace de la Versailles, atat Germania fascista, cat şi Rusia sovietica considerandu-se victime ale tratatului.
Consecinţele Pactului Molotov-Ribbentrop (sau Ribbentrop-Molotov) au fost practic continuate de Pactul Churchill-Roosevelt-Stalin, care a propus la sfarşitul celui de-al doilea razboi mondial, in 1945, o noua diviziune a sferelor de influenţa in Europa, vestul urmand a se afla sub influenţa Statelor Unite ale Americii, iar estul sub influenţa a Uniunii Sovietice.
Adesea se susţine ca, daca acest pact nu ar fi existat, cel de-al doilea razboi ar fi fost terminat mult mai curand sau poate chiar nici nu ar fi avut loc.

Continutul pactului Ribbentrop-Molotov (Ribbentrop-Stalin)

Guvernul Reich-ului German si Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (nota redactiei: U.R.S.S.), orientate spre imbunatatirea pacii dintre Germania si U.R.S.S., si pornind de la Acordul de Neutralitate semnat in Aprilie 1926 intre Germania si U.R.S.S., au elaborat prezentul Acord:
Articolul I. Ambele Importante Parti Contractante se obliga reciproc a evita orice forme de violenta, orice actiune violenta, si orice atac una asupra celeilalte, atat individual cat si in alianta cu alte Puteri.
Articolul II. In cazul in care una dintre cele doua Importante Parti Contractante devine parte beligeranta cu o a treia Putere, cealalta Importanta Parte Contractanta trebuie sa se abtina de la oricare forme de ajutor pentru aceasta a treia Putere.
Articolul III. Guvernele celor doua Importante Parti Contractante trebuie pe viitor sa mentina contactul reciproc in scopul consultarii pentru schimbul de informatii pe subiecte ce afecteaza interesele lor comune.
Articolul IV. In cazul in care disputele si conflictele intre Importantele Parti Contractante vor creste, acestea vor participa in orice grupari de Puteri, care direct sau indirect tintesc cealalta parte.
Articolul V. In cazul aparitiei disputelor sau conflictelor intre Importantele Parti Contractante asupra subiectelor de un fel sau altul, ambele parti vor aplana aceste dispute sau conflicte exclusiv in cadrul unor schimburi de opinii prietenesti sau, daca este necesar, prin crearea comisiilor de arbitraj.
Articolul VI. Prezentul acord este elaborat petru o perioada de zece ani, cu conditia ca, ulterior una din Importantele Parti Contractante nu-l va denunta cu un an inainte de expirarea perioadei de valabilitate, validitatea prezentului Acord automat se prelungeste cu inca cinci ani.
Articolul VII. Prezentul Acord va fi ratificat in cel mai scurt timp posibil. Ratificarea va fi facuta la Berlin. Acordul va intra in viguare din momentul semnarii.

Protocolul Aditional Secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, versiunea in germana

Articolul I. In eventualitatea unor rearanjamente politice si teritoriale in regiunile ce apartin Statelor Baltice (Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania), hotarul de nord al Lituaniei va reprezenta hotarul sferelor de influenta ale Germaniei si U.R.S.S. In aceasta privinta interesul pentru Lituania in regiunea Vilna este recunoscut de ambele parti.
Articolul II. In eventualitatea unor rearanjamente politice si teritoriale in regiunile ce apartin Poloniei, sferele de influenta ale Germaniei si ale U.R.S.S. vor fi limitate conform liniei raurilor Narev, Vistula si San.
Chestiunea privind modul in care interesele ambelor parti fac dorita pastrarea statului independent Polon si cum acest stat trebuie demarcat poate fi determinat doar in cursul viitoarelor discutii politice.
In orice caz, ambele Guverne vor rezolva aceasta intrebare printr-un acord prietenesc.
Articolul III. Privitor la Sud-estul Europei, atentia este atrasa de catre partea Sovietica privitor la interesul acesteia in Basarabia. Partea Germana declara dezinteresul politic total in aceasta regiune.
Articolul IV. Prezentul Protocol trebuie tratat de ambele parti ca unul strict secret.

Moscova, 23 August 1939.
Pentru Guvernul Reich-ului German, V. Ribbentrop
Plenipotentiarul Guvernului U.S.S.R., V. Molotov

 
 
 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.