Instanţele de judecată "ocrotesc" dreptul de acces la informaţii

Scris de Viorel Dogaru | Publicat in 26.10.2011 20:13 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina

Constituţia României şi Legea 544/2001 garantează accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţii de interes public, ca unul dintre principiile fundamentale ale relaţiilor dintre persoane şi autorităţile publice. Dincolo de dreptul individual de acces la informaţii, legea recunoaşte importanţa pe care mass-media o are în concretizarea dreptului cetăţenilor de a avea acces la orice informaţie de interes public.

Transparency International Romania (TI-România) celebrează în anul 2011 Ziua internaţională a Dreptului de a Şti prin publicarea unui studiu având ca tema transparenţa instanţelor din Romania. Studiul pune în lumină măsura în care judecătoriile, tribunalele şi curţile de apel, chemate să ocrotească dreptul cetăţeanului de a şti, atunci când acesta este îngrădit de celelalte puteri ale statului, răspund la solicitările de informaţii care vizează aspecte ce ţin de administrarea actului de justiţie sau de funcţionarea instanţelor, respectiv măsura în care instanţele însele respectă dispoziţiile a Legii nr. 544/2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public. În prima jumătate a anului 2011, TI-România a transmis tuturor instanţelor din ţară o baterie de opt cereri de informaţii, conţinând un total de 47 de întrebări privind diferite informaţii cu caracter public relevante pentru perioada 2008-2010, din următoarele arii tematice: ajutor public judiciar; buget; compartimentele instanţelor; distribuirea aleatorie a dosarelor; magistraţi şi grefieri: număr şi organizare; regulament şi organizare; sesizări şi sancţiuni; statistica judiciară. Toate cererile au fost transmise prin fax fiecărei instanţe, însoţite de solicitarea de a transmite răspunsul în format electronic. Prelucrarea răspunsurilor s-a făcut din punct de vedere statistic, atât la nivelul tuturor instanţelor, cât şi pe grade de jurisdicţie şi geografic, pentru fiecare curte de apel, prin raportare la numărul total de 47 întrebări adresate fiecărei instanţe. Studiul urmăreşte să pună în evidenţă dacă instanţele au răspuns sau nu la solicitările formulate şi dacă acestea sunt pertinente/relevante pentru întrebările adresate, fără a prezenta o analiză a informaţiilor furnizate. Totodată studiul evidenţiază distinct răspunsurile care fac trimitere la informaţiile disponibile pe site, precum şi pe cele care reprezintă doar un răspuns parţial. Secţiunea finală a acestui Studiu prezintă câteva elemente calitative derivate din răspunsurile primite, punând în evidenţă modul în care unele instanţe înţeleg să interpreteze şi să aplice legea. Selecţie de non-răspunsuri Prezenta secţiune conţine extrase din răspunsurile primite de la instanţele judecătoreşti. Acestea au fost selectate pentru a ilustra modul în care sunt înţelese şi aplicate dispoziţiile legale, precum şi pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la principalele probleme întâmpinate în accesarea DREPTULUI DE A ŞTI, iar nu pentru a constitui un clasament cu privire la calitatea răspunsurilor primite. Judecătoria Marghita “Nu putem indica datele de contact ale acestora [coordonatorii de departamente] fiind date cu caracter personal.” Tribunalul Prahova “Referitor la numărul total de astfel de cazuri [in care distribuirea dosarelor s-a repartizat manual], nu deţinem o asemenea evidenta.” Judecătoria Odorheiu Secuiesc “Nu va putem furniza numărul cererilor formulate in cursul anului 2010 având in vedere ca justiţiabilul solicita completului care soluţionează cauza acordarea ajutorului public judiciar, ceea ce ar implica răsfoirea a 4.922 de dosare înregistrate in anul 2010.” Judecătoria Filiaşi “In măsura in care veţi solicita comunicarea unei astfel de hotărâri, va învederam ca avem toata solicitudinea de a da curs cererii dvs.” – răspuns la cererea unei copii a regulamentului de constituire a completelor de judecata Judecătoria Giurgiu “Va comunicam ca nu va putem furniza aceasta informaţie deoarece nu se tine o evidenta a cererilor de ajutor public judiciar si nici a încheierilor pronunţate in soluţionarea acestora.” Judecătoria Gherla “Conform DEX online, LOCATIE, locaţii, s. f. 1. Închiriere. ۰ Chirie plătita pentru anumite lucruri luate in folosinţa temporara. Presupunem ca doriţi sa ştiţi daca încăperile instanţei sunt proprietate publica sau sunt închiriate. Precizam ca imobilele folosite de instanţa sunt in întregime proprietatea Statului Roman.“ Tribunalul Tulcea “Nu va putem pune la dispoziţie datele de contact ale persoanelor ce coordonează compartimentele prevăzute pentru ca sunt date cu caracter personal, si nu s-a făcut dovada ca asociaţia solicitanta este operator de date cu caracter personal, iar pe de alta parte nu se justifica un interes sub acest aspect.” Judecătoria Medgidia “Nu exista o evidenta statistica a numărului de cauze care nu au fost repartizate aleatoriu, iar permisiunile de administrare a aplicaţiei ECRIS de gestiune a dosarelor, date personalului instanţei, nu permit generarea unui raport după acest criteriu.” Judecătoria Sebeş “Cererile prin care solicitaţi sa va comunicam: 1. numărul de personal si pregătirea/calificarea acestuia din cadrul fiecărui compartiment – va rugam sa va adresaţi Curţii de Apel Alba Iulia; 2. numărul de abateri disciplinare constatate in cursul anilor 2008-2010 si 3. numărul de sancţiuni cu caracter administrative aplicate întregului personal in cursul anilor 2008-2010 – va rugam sa va adresaţi Consiliului Superior al Magistraturii pentru magistraţi si Curţii de Apel Alba Iulia pentru grefieri.” Judecătoria Craiova “Nu vă putem comunica în copie bugetul instanţei, planul anual de investiţii, valoarea totală a drepturilor salariale plătite magistraţilor şi personalului auxiliar în perioada 2008-2010, având în vedere că aceste informaţii nu au caracter de interes public, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 544/2001. […] În ceea ce priveşte numărul de sesizări cu caracter administrativ, numărul de abateri disciplinare, de sancţiuni cu caracter administrativ aplicate întregului personal în cursul anilor 2008-2010, vă comunicăm că aceste informaţii nu au caracter de interes public, potrivit Legii nr. 544/2001. […] În ceea ce priveşte numărul hotărârilor fiecărui complet de judecată, vă informăm că această informaţie nu are caracter de interes public, potrivit Legii nr. 544/2001. ” Diverse Judecătorii “Nu exista o statistica a numărului de hotărâri pronunţate de fiecare complet in parte, motiv pentru care nu va putem comunica informaţiile solicitate in legătura cu acest aspect.” O primă analiză a studiului arată că peste jumătate din numărul întrebărilor formulate au primit un răspuns pertinent. Rezultatul este departe de a fi îmbucurător, căci situaţia „normală” ar fi fost aceea în care rata de răspuns să se apropie de 100% într-un stat de drept democratic în care legea care ocroteşte accesul la informaţii a intrat în vigoare acum 10 ani. Astfel, lipsa răspunsurilor la aproximativ 30% din întrebări apare ca deosebit de îngrijorătoare, cu atât mai mult cu cât acestea vin din partea instanţelor de judecată care sunt chemate tocmai la a ocroti dreptul de acces la informaţii. Proporţia mare de refuzuri de a furniza informaţii despre elementele administrative ale funcţionării instanţelor denotă şi faptul că personalul însărcinat cu aplicarea Legii nr. 544/2001 nu cunoaşte dispoziţiile legii sau nu le aplică în mod corespunzător. Întrebările cele mai incomode, şi deci cu cea mai mică rată de răspuns, rămân, asemenea concluziilor din toate studiile de acest gen, cele referitoare la aspectele financiare, deşi instanţele judecătoreşti funcţionează tot din banii contribuabililor şi în spaţiul public au existat nenumărate discuţii despre subfinanţarea sistemului. Îngrijorătoare apare şi rata mare de refuzuri de a furniza informaţii referitoare la programul diferitelor compartimente cu publicul sau locaţia acestora în cadrul instanţelor. Acest fapt pune în evidenţă o slabă preocupare pentru asigurarea unui serviciu public de calitate care să răspundă nevoilor justiţiabilului şi care să vină în întâmpinarea nevoilor non-jurisdicţionale ale acestora, în raporturile cu instanţele. Transparency International România atrage atenţia că nivelul de transparenţă al instanţelor judecătoreşti cu privire la acele aspecte care sunt de interes public este nepermis de scăzut şi că perpetuarea acesteia este de natură să atragă creşterea gradului de insatisfacţie şi neîncredere al cetăţenilor faţă de justiţie. Transparency International România apreciază că rezultatele Studiului pun în evidenţă o slabă cunoaştere sau aplicare a dispoziţiilor legale, şi nu o problemă de vid legislativ sau de lipsă de pârghii şi instrumente. În acest context TI-România solicită Consiliului Superior al Magistraturii formularea unei politici publice de creştere generală a gradului de transparenţă a instanţelor, cu atât mai mult cu cât asigurarea transparenţei este un deziderat major al noii Strategii Naţionale Anticorupţie.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.