Istoria monedei: Primele monede batute pe actualul teritoriu al Romaniei

Scris de Stiri de Timisoara | Publicat in 19.06.2016 10:14 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina

Schimbul direct al unui bun contra altuia (trocul) constituie primul reper pentru o istorie a monedei.

In regiunile vest-pontice, primele necesitati monetare au fost asigurate de emisiunile de monede-

varfuri de sageti turnate in tipare bivalve (insemne premonetare) efectuate de cetatile grecesti si

raspandite in hinterlandul lor.

Fenomenul nu preceda insa momentul de generalizare a monedei in lumea greaca, fiind datat de la

mijlocul sec. VI a. Chr. pana in primele decenii ale sec. V a. Chr. (descoperiri in Dobrogea la

Jurilovca, Enisala, Visina, Nuntasi si Constanta).

Descoperirile din Dobrogea si nordul Bulgariei confirma faptul ca aceste obiecte urmau o norma

ponderala, constituindu-se, in fapt, in lingouri turnate special in scopuri monetare.

Monedele cetatilor vest-pontice

Primele monede batute pe actualul teritoriu al Romaniei sunt emisiunile oraselor grecesti vest-pontice care apar la aproximativ doua secole dupa aparitia primelor monede in Asia Mica.

Histria este primul oras unde este documentata emisiunea de moneda proprie: cele mai vechi monede au fost batute in jurul anului 480/475 a. Chr.

Este vorba despre monede de argint turnate care au pe avers simbolul orasului (vulturul pe delfin spre stanga) si legenda I?TPI incadrate intr-un patrat incus iar pe revers doua capete umane alaturate si inversate.

Ulterior, aproximativ intre 450-350 a. Chr., Histria a batut si monede din bronz care sunt incadrate in doua tipuri: primul, cu o roata cu patru spite pe avers si cu legenda I?T pe revers iar al doilea cu reprezentarea zeului fluvial Istros pe avers si emblema cetatii pe revers.

Alte emisiuni din bronz mai tarzii care pot fi datate pana in sec. I a. Chr. ii ireprezinta pe avers pe zeii Helios, Demetra, Hermes si Apollo.

Ultimele emisiuni din perioada autonoma a orasului, datate pana spre jumatatea sec. I p. Chr., o reprezinta pe zeita Athena pe avers si un caduceu cu legenda I?TPI pe revers.

Al doilea oras pontic care a batut moneda

Al doilea oras pontic care a batut moneda este Callatis ale carui prime emisiuni sunt drahmele de argint, batute dupa sistemul ponderal eginetic folosit in orase ca Heraclea Pontica, Bysantion si Sinope.

Iconografia monedelor din argint callatiene este evident influentata de emisiunile lui Alexandru cel Mare: pe avers, Herakles imberb cu blana leului din Nemea pe cap iar pe revers tolba cu arc, maciuca si spicul de grau, cu legenda KA??A, KA??ATI, KA??ATIA.

Perioada de emisiune a acestor monede pare sa fi fost scurta, mai exact, redusa la domnia lui Alexandru cel Mare si pana in 313 a. Chr., anul asediului cetatii de catre Lysimach.

Datate de la sfarsitul sec. III a. Chr. pana spre mijlocul sec. I a. Chr. (in momentul interventiei lui Burebista in Dobrogea?), monedele din bronz callatiene cunosc o evolutie iconografica mult mai diversificata decat cele din argint.

Pe avers sunt reprezentati Dionysos, Demetra, Herakles, Athena, Hermes si Artemis iar pe revers atribute specifice divinitatilor de pe avers si membri ai cortegiilor acestora, precum si legenda orasului si/sau numele divinitatii de pe avers, contramarci, nume de magistrati.

Tomis bate moneda din a doua jumatate a sec. III a. Chr.

Exceptand staterii de tip Alexandru cel Mare si Lysimach, acest oras bate numai moneda din bronz.

Emisiunile tomitane prezinta o mare varietate iconografica: primele monede il reprezinta pe Apollo pe avers si trepiedul impreuna cu legenda TOMI pe revers, eventual cu aplicarea de contramarci (capul lui Helios sau monograma pe avers iar pe revers nume de magistrati abreviate).

Alte tipuri tomitane din epoca autonoma reprezinta capul lui Zeus pe avers si acvila si doua protome de cai pe revers sau un spic, capul lui Hermes pe avers si caduceul (kerykeion) pe revers, capetele Dioscurilor alaturate pe avers iar pe revers doi cai la trap.

Adesea pe revers se intalneste numele orasului impreuna cu o mare varietate de sigle si abrevieri de magistrati monetari.

Toate cele trei orase au batut moneda de tip Filip II si Alexandru cel Mare.

Este vorba de stateri si tetradrahme ale caror reprezentari si legende sunt identice cu originalele.

Diferite sunt doar siglele care exprima atelierele de emisiune.

Circulatia monedelor oraselor pontice depaseste cu mult hinterlandul acestora

Moneda histriana circula pe spatii intinse, cea din argint fiind documentata din abundenta in toata Dobrogea si sudul Moldovei, in nordul Marii Negre si, mai rar, in Campia Munteniei, nord-estul Bulgariei si nordul Marii Negre.

Monedele din bronz histriene sunt descoperite, in general, in aria directa de influenta a Histriei (in Dobrogea) dar exista si descoperiri in sudul Moldovei, Oltenia si sud-vestul Transilvaniei.

Mult mai putin circula monedele Tomisului si Callatisului, fiind documentate in toata Dobrogea, sudul Moldovei si Campia Munteana.

Alaturi de monedele celor trei cetati vest-pontice amintite mai sus, in regiunile extracarpatice si, mai putin, cele intracarpatice, au circulat, inca din prima jumatate a sec. V, cele emise de alte orase grecesti din bazinul Marii Negre, al Marii Marmara si nordul Marii Egee. Foarte importante sunt emisiunile oraselor Olbia, Tyras si Cyzic pentru sec. V-IV a. Chr. si cele de la Odessos, Messembria, Panticapeum si Maroneia pentru sec. III-I a. Chr.(sursa: Banca Naţionala a Romaniei)

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.