La final de mandat

Scris de Alex Neagoe | Publicat in 31.05.2012 09:03 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina

*Consilierii municipali din Timişoara şi consilierii judeţeni din Timiş *Evaluare şi autoevaluare – mandatul 2008-2012 *Responsabilitatea şi responsabilizarea aleşilor locali *Gradul de satisfacţie al cetăţeanului alegător *Probleme de democraţie la nivel local

Raport realizat în cadrul proiectului „La final de mandat”, realizat de Asociaţia Pro Democraţia Timişoara şi LADO Timiş, cu sprijinul Grupului pentru Integritate în Administraţia Publică Locală şi al Departamentului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale - UVT.

Concluzii cu privire la relaţia dintre aleşi şi alegători

Datele care stau la baza prezentei analize finale sunt reprezentate, pe de o parte, de aspectele cantitative şi calitative prezentate deja în capitolele anterioare ale acestei lucrări şi, pe de altă parte, de informaţiile colectate de către operatorii care au interacţionat cu aleşii locali – în demersul lor de intervievare şi chestionare.
De asemenea, ne-am orientat în formularea de concluzii şi pe observaţiile empirice şi opiniile subiective ale operatorilor de teren, realizate în acelaşi context de „vânare” şi abordare a aleşilor locali.

• Relaţia consiliilor locale (municipal şi judeţean) cu comunitatea este foarte scăzută pe componenta sa cantitativă. O treime din chiar aleşii municipali şi un sfert din aleşii judeţeni estimează că cetăţenii nu au o imagine formată asupra instituţiilor pe care le reprezintă.
45% dintre cetăţeni nu cunosc numele niciunui consilier, iar 70-80% dintre aceştia nu s-au aflat niciodată în dialog cu vreun ales local.
Din punct de vedere calitativ peste 30% dintre cetăţeni caracterizează relaţia dintre consilieri şi cetăţeni ca fiind inexistentă şi un alt procent de 30% o consideră ca fiind proastă sau foarte proastă. Asta în timp ce consilierii cred în proporţie de 100% că relaţia lor cu cetăţenii este bună sau foarte bună.

• Părerea aleşilor despre propria activitate este semnificativ mai bună decât cea a cetăţenilor. Niciun consilier nu si-a caracterizat activitatea propriei instituţii ca fiind proasta sau foarte proastă, în timp ce aproximativ 30% dintre cetăţeni o considera totuşi a fi astfel.
• Observăm un nivel mic de responsabilitate al aleşilor locali faţă de cetăţean, reflectat de practica defectuoasă privind raportarea anuală obligatorie a activităţii consilierilor şi prin slaba participare a acestora la evenimente de consultare a cetăţenilor – audieri şi dezbateri publice, aspect care de asemenea este prevăzut ca o cerinţă legală:

Articolul 51 din Legea Administraţiei Publice Locale (215/2001):
„(3) Consilierii locali sunt obligaţi ca, în îndeplinirea mandatului, să organizeze periodic întâlniri cu cetăţenii şi să acorde audienţe.”

• Există o slabă mediatizare a programului de audienţă a aleşilor locali – atât municipali cât şi judeţeni (această concluzie se referă la întreg corpul de consilieri, deoarece operatorii de teren au colectat informaţii şi asupra consilierilor care au refuzat întâlnirea sau care nu au putut fi contactaţi).
Marea majoritate nu au program propriu de audienţe. Pentru o parte dintre cei care au, acest program nu este unul fix, ci flexibil „la cerere” sau „în funcţie de nevoi”. În toate situaţiile, mediatizarea oportunităţii cetăţeanului de a dialoga cu aleşii este redusă, pasivă şi neproactivă.
Consilierii se bazează în general pe ideea că cetăţenii interesaţi îi pot găsi prin intermediul secretariatelor sediilor de partid sau a registraturilor instituţiilor în care activează, urmând apoi a programa în mod special o întrevedere cu aceştia.
Notă: este necesar a face o diferenţă între programul de audienţă pe chestiuni administrative punctuale a membrilor executivului CLT şi CJT (primar, viceprimari, preşedinte şi vicepreşedinţi de consiliu judeţean), program care există, şi dialogul politic pe care l-ar putea avea consilierii cu cetăţenii în vederea identificării nevoilor verbalizate sau nu ale acestora.

• Se observă tentaţia aleşilor de a considera slaba participare civică a comunităţii drept o problemă ce este imputabilă în primul rând cetaţeanului şi societăţii civile, fără să se întrebe dacă nu cumva soluţiile pot fi constituite şi de rezolvarea unor probleme ce ţin de practica instituţiilor pe care chiar ei le reprezintă şi conduc.

• Există un grad mare de eterogenitate în rândul consilierilor în ceea ce priveşte deschiderea lor spre dialog. Evaluările realizate de operatorii de teren variază de la „accesibilitate redusă” şi „comportament reţinut” în carul întrevederii directe, până la „grad ridicat de accesibilitate” şi „comportament foarte deschis”. Pe lângă situaţiile argumentate obiectiv referitoare la imposibilitatea de a stabili întrevederi, au existat şi cazuri în care – după ce au fost informaţi cu privire la conţinutul întrevederii – consilierii au refuzat dialogul argumentând că „nu am timp pentru aşa ceva”. Considerăm următoarele două citate din rapoartele individuale sau de grupă a operatorilor ca fiind edificatoare pentru natura experienţei pe care au avut-o în cadrul acestui demers de relaţionare cu aleşii locali:

(1) Încercările noastre de a lua legătura cu aceştia prin apeluri telefonice, la care ni se spunea să revenim într-o altă zi, după care nu ni se mai raspundea şi vizita la sediul partidului din care domnii/doamna consilier provin, au rămas fară ecou.
Oare ce să semnifice acest lucru? Să fie oare adevărat că dânşii sunt într-atât de ocupaţi încât nu se pot dezlipi de ceea ce fac nici măcar pentru câteva minute, sau pur şi simplu nu pot şi nici nu vor să îşi evalueze activitatea pentru că nu au vreo realizare vizibilă şi durabilă pentru cetăţeni? După telefoane date în mod inutil, căutări fără un rezultat palpabil ne întrebăm dacă într-adevăr consilierii locali şi cei judeţeni reprezintă interesele cetăţenilor sau îşi apără sub acest pretext propriile interese?!
Astfel ne explicăm şi cum din chestionarele cetăţenilor reiese că după alegeri aproape nici un consilier nu mai păstrează legătura cu cetăţenii.
(2) Cu toate că am mai avut ocazia să mai discut şi înainte cu politicieni, experienţa avută în cadrul acestui proiect este ceva nou pentru mine, deoarece în acele situatii nu a trebuit să-i caut si să mă descurc singură la fel cum a fost acum. Căutarea domnilor respectivi s-a dovedit a fi un lucru dificil, fapt ce a fost total opusul asteptărilor mele. De ce anume dificil? Pentru că este foarte greu să dai de dumnealor. În primul rând foarte putini au avut un program de audientă, un orar stabilit anume pentru întâlnirea cu publicul.
Si iată domnii respectivi fără orar de audientă cu cetătenii, se plâng la un moment dat în cadrul interviului cu dumnealor că nu sunt multumiti de cetăteni, că cetătenii din zilele noastre nu sunt activi si nu participă la sedintele care sunt deschise pentru toată lumea. Cetătenii într-adevar nu prea mai participă la sedinte, dar poate că întrebările care necesită un raspuns sunt următoarele: De ce nu mai participă cetătenii la sedinte? si De ce au devenit inactivi?

• Analizând răspunsurile aleşilor locali la întrebările interviului observăm, în cazul atât a consilierilor municipali cât şi al celor judeţeni, un subiect comun şi o tendinţă comună.
Subiectul: transparenţa şi nevoia de îmbunătăţire a relaţiei cu cetăţeanul;
Tendinţa: aceea de a vedea lipsa apetenţei pentru participare şi implicare ca fiind o problema a cetăţeanului nu şi a liderului politic.

Percepţia asupra mandatului aleşilor locali 2008-2012

Pentru documentarea acestei percepţii s-au realizat două categorii de chestionări de opinie: una adresată celor a căror activitate face obiectul evaluării (consilierii municipali şi judeţeni) şi alta adresată cetăţenilor.
În cadrul acestui demers au fost chestionaţi 15 (din 25) consilieri ai Consiliului Local Timişoara, 20 (din 37) consilieri ai Consiliului Judeţean Timiş, precum şi un număr de 224 de cetăţeni majori cu domiciliu permanent în Timişoara.
Pentru prezenta analiză statistică raportările procentuale au ca reper numărul de consilieri respondenţi, nu numărul lor total existent.
În continuare vă oferim analize comparative şi corelative între răspunsurile oferite de diferitele categorii de respondenţi la aceeaşi întrebare şi a celor oferite de o aceeaşi categorie de respondenţi la întrebări diferite.

Secţiunea I – percepţia asupra activităţii instituţiilor


M1 Cum caracterizaţi activitatea dumneavoastră de consilier municipal?
M2 Cum caracterizaţi activitatea consiliului municipal în ansamblul său?
M4 Cum consideraţi că este perceptia cetăţenilor asupra rezultatelor activităţii instituţiei pe care o reprezentaţi?

Consilierii municipali caracterizează în termeni semnificativ mai laudativi propria activitate decât pe cea a Consiliului Local luat în ansamblul sau.
Consilierii anticipează că percepţia cetăţenilor asupra activităţii Consiliului Local este semnificativ mai proastă decât propria lor evaluare a acesteia.
În acelaşi timp, o treime dintre consilierii municipali consideră că cetăţenii nu au o imagine formată asupra activităţii Consiliului Local.


J1 Cum caracterizaţi activitatea dumneavoastră de consilier judeţean?
J2 Cum caracterizaţi activitatea consiliului judeţean în ansamblul sau?
J4 Cum considerati ca este perceptia cetăţenilor asupra rezultatelor activităţii instituţiei pe care o reprezentaţi?

Consilierii judeţeni îşi evaluează prestaţia individuală la acelaşi nivel cu evaluarea pe care o fac asupra consiliului în ansamblul său.
Consilierii anticipează că percepţia cetăţenilor asupra activităţii Consiliului Judeţean este usor, dar nesemnificativ, mai scăzută decât propria lor evaluare asupra acesteia.
În acelaşi timp, un sfert dintre consilierii judeţeni consideră că cetăţeni nu au o imagine formată asupra activităţii Consiliului Judeţean.


M1 Cum caracterizaţi activitatea dumneavoastră de consilier municipal?
J1 Cum caracterizaţi activitatea dumneavoastră de consilier judeţean?


Niciunul dintre consilieri nu şi-a caracterizat propria activitate ca fiind proastă sau foarte proastă.
20% dintre consilieri şi-au caracterizat activitatea ca fiind acceptabilă.
80% dintre consilieri sunt multumiţi de prestaţia lor, calificandu-şi propria activitate drept bună sau foarte bună.


M2 Cum caracterizaţi activitatea consiliului municipal în ansamblul său?
J2 Cum caracterizaţi activitatea consiliului judeţean în ansamblul sau?


Nici consilierii municipali şi nici cei judeţeni nu au caracterizat activitatea instituţiei din care fac parte ca fiind proastă sau foarte proastă.
În general, consilierii judeţeni sunt semnificativ mai mulţumiţi de activitatea instituţiei lor decât cei municipali.


Consilierii locali poziţionează activitatea CLT şi CJT la aproximativ acelaşi nivel, cu observaţia că în ceea ce priveşte evaluarea CJT şi-au permis în mai mare măsură aprecieri de extrema.



Consilierii judeţeni au o părere semnificativ mai bună despre activitatea propriei instituţii decât despre cea a consiliului municipal, dar fără a o considera proastă nici pe cea din urmă.



C1 Cum caracterizaţi activitatea Consiliului Local Timişoara?
C2 Cum caracterizaţi activitatea Primăriei Municipiului Timişoara?
C3 Cum caracterizaţi activitatea Consiliului Judeţean Timiş?


Activitatea Primariei Municipiului Timişoara este evaluată de către cetăţeni uşor mai pozitiv decât cea a Consiliului Local.
Consiliul Judeţean Timiş si Consiliul Local Timişoara au primit aprecieri relativ egale din partea cetăţenilor, puţin mai joase pentru CJT.


Peste 27% dintre cetăţeni consideră activitatea CLT ca fiind proastă sau foarte proastă, în timp ce niciunul dintre consilierii municipali sau judeţeni nu a caracterizat-o astfel.



Aproape 30% dintre cetăţeni evalueaza activitatea CJT ca fiind proastă sau foarte proastă, iar consilierii judeţeni au o părere semnificativ mai bună despre activitatea instituţiei lor decât percepţia colegilor din CLT sau, şi mai evident, decât percepţia cetăţenilor.
Secţiunea II – relaţia dintre consilii şi propriul executiv



Consilierii judeţeni sunt semnificativ mai mulţumiţi de relaţia cu executivul instituţiei decât consilierii municipali.
20% dintre membrii consiliului municipal evaluează relaţia acestuia cu Primăria ca fiind proastă sau foarte proastă, pe când niciunul dintre consilierii judeţeni nu consideră acest lucru în raport cu propriul executiv.


Secţiunea III – relaţia dintre aleşi şi cetăţean


Consilierii municipali au o părare mult mai bună despre propria relaţie cu cetăţeanul faţă de cea a instituţiei cu cetăţeanul.

 


Consilierii judeţeni au o părare sensibil mai bună despre propria relaţie cu cetăţeanul faţă de cea a instituţiei cu cetăţeanul.


C6 Cum caracterizaţi relaţia dintre aleşii municipali si cetăţeni?
C7 Cum caracterizaţi relaţia dintre aleşii judeţeni si cetăţeni?

Aproximativ 63% dintre cetăţeni caracterizează relaţia dintre aleşii din administraţia publică locală şi judeţeană ca fiind proastă, foarte proastă sau ca lipsind cu desavârşire.
Recordul negativ este înregistrat de CJT cu un procent de 38% dintre cetăţeni care acuză lipsa relaţiei cu această instituţie.


Se observă o prapastie majora între gradul de multumire al aleşilor municipali şi cel al cetăţenilor cu privire la relaţia dintre ei.


Se observă o prapastie majora între gradul de multumire al aleşilor judeţeni şi cel al cetăţenilor cu privire la relaţia dintre ei.


Gradul de cunoaştere de către cetăţeni a membrilor Consiliului Municipal şi Consiliului Judeţean este acelaşi şi foarte redus.
Aproximativ 45% dintre respondenţi nu au fost în măsură să ofere nici un nume de consilier şi doar aproximativ 45% dintre respondenţi au putut menţiona numele a între 1 si 3 consilieri.



Raportarea aleşilor locali în faţa cetăţenilor

Practica raportării anuale de către consilieri, cu privire la activitatea lor desfăşurată în virtutea statutului lor de aleşi, este o obligaţie legală:
Articolul 51 din Legea Administraţiei Publice Locale (215/2001):
„(4) Fiecare consilier local, precum şi viceprimarul sunt obligaţi să prezinte un raport anual de activitate, care va fi făcut public prin grija secretarului.”
Articolul 44 din Legea privind Statutul Aleşilor Locali (393/2004):
„(1) In urma indeplinirii unor misiuni oficiale, aleşii locali sunt obligati sa prezinte, la prima sedinta ordinara de consiliu, un raport privind deplasarile efectuate. In cazul primarului, viceprimarului si consilierilor locali, termenul maxim de depunere a raportului este de 30 de zile, iar in cazul consilierilor judeteni este de 45 de zile de la data incheierii misiunii.
(2) In cazul nerespectarii prevederilor alin. (1), aleşii locali vor suporta cheltuielile deplasarii.”

Cu toate acestea, în realitate avem de a face cu o practică defectuoasă manifestată în următoarele fenomene:
- neîntocmirea şi nedepunerea de rapoarte de activitate de către foarte mulţi dintre consilierii locali (în special în comunităţile mici);
- întocmirea de către consilieri a rapoartelor doar în urma resimţirii unei presiuni externe, cu ocaziile în care diverse organizaţii neguvernamentale se mai interesează de respectarea legalităţii în acest domeniu;
- realizarea de raportări strict formale, cu unic scop de a avea un document înregistrat la secretariatul consiliului, pentru a justifica astfel respectarea literei legii.

Niciunul dintre aspectele menţionate anterior nu are de a face cu spiritul acestei obligaţii legale: nevoia de responsabilizare a alesului faţă de alegător şi crearea de oportunităţi pentru cetăţean de a se informa şi, ulterior, implica în fazele incipiente ale procesului decizional public.

Pentru documentarea analizei vă prezentăm două dintre cazurile cu care ne-am întâlnit recent în derularea activităţilor Asociaţiei Pro Democraţia -Club Timişoara: Consiliul Local Pădureni şi Consiliul Local Timişoara.
- În cazul aleşilor locali din comuna Pădureni am putut observa faptul că rapoartele solicitate în decursul anului 2010 pentru primii doi ani de mandat au fost realizate abia după solicitarea noastră, aşadar ele nefiind realizate şi depuse în termenul legal. Principala cauză a fost necunoaşterea legii şi apreciem efortul de mobilizare al doamnelor şi domnilor consilieri de a corecta această stare de fapt şi a produce până la urmă respectivele documente.
- Situaţia aleşilor locali ai municipiului Timişoara este cel mai bine reflectată de răspunsul secretarui Ioan Cojocari la una din cererile de informaţii adresate de Asociaţia Pro Democraţia - Club Timişoara:
„În perioada iunie 2008 – iunie 2011 au fost depuse doar două rapoarte de activitate ale consilierilor municipali pe care vi le anexam în copie xerox.”
Dincolo de problema nedepunerii efective a rapoartelor o avem şi pe aceea a raportării formale, în cazurile unora dintre cei care întocmesc totuşi aceste documente solicitate de lege.
Pentru abordarea şi ameliorarea acestui aspect, Grupul pentru Integritate în Administraţia Publică Locală – GIL Timişoara, prin acţiunea directă a Ligii pentru Apărarea Drepturilor Omului Timiş, a realizat pe lângă Consiliul Judeţean Timiş un demers încununat de succes prin care s-a adoptat un inventar minim de subiecte asupra cărora aleşii judeţeni să raporteze: „Hotărârea CJT privind cuprinsul raportului-cadru prezentat anual de consilierii judeţeni”.

Metodologia şi instrumentele au fost create în cadrul şedinţelor de lucru ale „Grupului pentru Integritate în Administraţia Publică Locală – GIL Timişoara” din care fac parte următoarele organizaţii neguvernamentale: Asociaţia Academia de Advocacy (AAA), Asociaţia Pro Democraţia - Clubul Timişoara (APD), Agenţia pentru Informarea şi Dezvoltarea Organizaţiilor Neguvernamentale (AID-ONG), Centrul Euroregional pentru Democraţie (CED), Confederaţia Întreprinzătorilor Particulari din Judeţul Timiş (CIPT), Federaţia Asociaţiilor de Locatari Timişoara (FALT) şi Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului Timiş (LADO).

 
 
 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.