Mihail KOGALNICEANU, 200 de ani de la NASTERE: Ramane ceva statornic, raman faptele mari, care sunt nepieritoare...

Scris de Gabriela Stegarescu | Publicat in 06.09.2017 07:08 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina

Acum 200 de ani, la 6 septembrie, se naştea Mihail Kogalniceanu, lider al culturii şi istoriei Romaniei Moderne.

Romfilatelia ii dedica marelui carturar o emisiune de marci poştale cu titlul Mihail Kogalniceanu, 200 de ani de la naştere, recunoscand şi readucand in atenţia publicului rolul de necontestat al unuia dintre fauritorii Romaniei Moderne.
Romfilatelia va introduce in circulaţie emisiunea aniversara Mihail Kogalniceanu, 200 de ani de la naştere, miercuri, 6 septembrie 2017, fiind disponibila in magazinele Romfilatelia din Bucuresti, Bacau, Brasov, Cluj-Napoca, Iasi, Timisoara, precum si in magazinul online de pe romfilatelia.ro.

Timbrul cu valoarea nominala de 4,50 lei asociaza grafic ziarul Steaua Dunarii, principalul organ de presa al mişcarii unioniste, alaturi de portretul celui care avea sa ii fie pe langa fondator şi redactor, Mihail Kogalniceanu.

Un al doilea portret al marelui om Kogalniceanu, ce se afla in patrimoniul Muzeului Municipiului Bucureşti, este reprezentat pe timbrul cu valoare de 8 lei.

Personalitate de prim rang a secolului al XIX-lea, Mihail Kogalniceanu este unul dintre fauritorii Romaniei Moderne.
Biografia sa se confunda cu insasi istoria acestui secol.

Opera politica si diplomatica a lui Kogalniceanu poate fi ordonata prin cronologia momentelor esentiale in care s-a desfasurat: fruntas al miscarii pasoptiste, purtator de cuvant al generatiei miscarii, elaborator de program de actiune pentru realizarea idealurilor epocii sale.
Kogalniceanu reprezinta un personaj de baza al propagandei unioniste si principal infaptuitor (alaturi de Al. I. Cuza) al actului Unirii de la 1859.

In martie 1840, Mihail Kogalniceanu a deschis o editura si o tipografie proprie care au avut un rol important in dezvoltarea culturii si literaturii nationale.
Aici a tiparit mai toate publicatiile periodice fondate de el printre care si Dacia Literara.
La cele mentionate trebuie adaugata caracterizarea lui George Calinescu, cel care socoteste ca „darul cel mai de pret al lui Kogalniceanu este spiritul critic, in forma constructiva, ardent, fara sarcasm steril”.

La 10 noiembrie 1852, s-a casatorit cu Ecaterina Jora (1827-1907), la Iasi.
Tot in acest an a publicat Letopisetul Tarii Moldovei in trei volume.
Trei ani mai tarziu, a fondat, tot la Iasi, ziarul Steaua Dunarii.

Dupa alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Principatelor Unite, Kogalniceanu este ales membru in Comisia Centrala, care avea obligatia elaborarii unei legi comune pentru cele doua Principate (1859 – 1860).
In perioada 1860 – 1861, Kogalniceanu este seful Guvernului din Moldova.
El tine in Parlament celebrul sau discurs Despre improprietarirea taranilor.
Militeaza neobosit pentru formarea unui singur guvern si alegerea unei singure capitale pentru statul care va purta, incepand cu anul 1862, numele de Romania.
Incepand cu anul 1863, Kogalniceanu detine importante functii in conducerea statului: prim - ministru, ministru de interne si ministru de externe.
In Adunarea Deputatilor din 9 mai 1877, Kogalniceanu proclama Independenta de Stat a Romaniei.

Ales la 29 mai 1868, membru al Societatii Academice (Academia Romana), Kogalniceanu tine ultimul sau discurs in acest inalt for, cu ocazia implinirii a 25 de ani de existenta.

El s-a afirmat ca un stralucit diplomat al infaptuirii si recunoasterii Independentei de Stat din 1877, ramanand un lider al culturii si istoriei Romaniei Moderne.
Geniu creator, Kogalniceanu imbina armonios cultura cu politica, fapt care l-a determinat pe marele Nicolae Iorga sa il socoteasca „cel mai mare conducator cultural si politic din epoca moderna”.

 
 
 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.