MISTERELE TIMISOAREI. Obiecte neobisnuite: GHIULEAUA, COPACUL de FIER, TUNURILE TURCESTI, GRIFONUL de FIER FORJAT si CASA cu AXA de FIER...

Scris de Gabriela Stegarescu | Publicat in 23.07.2017 08:50 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina

Iata cinci obiecte neobisnuite, fiecare in parte cu povestea lui mai mult sau mai putin cunoscuta, care mai pot fi vazute in Timişoara şi care vorbesc de istoria orasului.

Ghiuleaua

In peretele Centrului de Cultura si Arta, fosta Manastire a Franciscanilor, se afla incastrat in zidarie un proiectil dintre cele trase din zona cartierului Fabric asupra cetatii, de catre artileria asediatorilor din armata maghiara, in anul 1849.

Mai este o ghiulea si la Casa Parohiei protestante din Piaţa Ionel I.C. Bratianu.

Copacul de Fier

Asociaţia Calfelor din Timisoara a fost renumita pentru pomul breslelor, care a fost plasat, in anul 1828, la coltul cladirii aflate la intersectia strazilor Grisellini cu Proclamatia de la Timisoara.

Pomul breslelor era un trunchi de copac imbracat in tabla de fier, fixat in perete cu o bara de fier incuiata cu un lacat care nu avea locas pentru cheie.
Calfele aflate in vizita la Timisoara veneau pregatite cu un cui cu un cap mare gravat cu initiala numelui lor, batandu-l in trunchiul copacului.
I se mai spune si Copacul de Fier.

Tunurile turceşti

Intrarea principala de la Casa cu Atlanti este strajuita de doua tunuri turceşti ingropate cu gura in jos.

Numele Casei cu Atlanţi, aflata la ieşirea din Piaţa Libertaţii spre strada pietonala Alba Iulia, vine de la atlanţii reprezentaţi pe coloanele care alcatuiesc faţada cladirii.
A fost construita in 1812 de catre Toma Naum Makri, un bogat comerciant timisorean de origine aromana.

Grifonul de fier forjat

Grifonul de fier forjat se afla pe faţada Muzeului de Arta, cunoscut şi ca Palatul Baroc.

Palatul Baroc a adapostit, de-a lungul timpului, Oficiul Minier, Casieria Militara, sediul Comitatului Timiş, conducerea Voivodinei sarbeşti şi Banatul timişan, Prefectura judeţului Timiş-Torontal, comandamentul trupelor sovietice si sediul Institutului Agronomic.
Avand intenţia de a apropia imaginea Palatului Baroc de specificul neorenaşterii franceze, in spiritul careia arhitectul Jakob-Jacques Klein (1855-1928, arhitect şi constructor originar din Cernauţi) a conceput o ”purificare stilistica”, executata in anii 1885-1886.
Proiectul a inclus o bogata decoraţie de feronerie concretizata prin cele doua portdrapele din exterior, realizate sub forma de grifoni si care flancheaza colţurile dinspre Piaţa Unirii ale cladirii.

Casa cu axa de fier

Legendele urbane spun ca axul casei situate in Piata Ionel C. Bratianu nr.1 ar fi osia de la trasura cu care Prinţul Eugeniu de Savoya a intrat in cetate pentru prima data dupa capitularea turcilor, la data de 18 octombrie 1716.

Axul are 2,5 m lungime si este asemanator cu osia unui car.
In anul 1950, putea fi vazuta o tablita ce avea inscriptionat textul „Casa cu axa de fier din secolul al XVIII-lea”.

 
 
 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.