Moneda de aur cu Bogdan Petriceicu Hasdeu

Scris de Gabriela Stegarescu | Publicat in 12.07.2013 16:15 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina

Banca Naţională a României va pune în circulaţie, în scop numismatic, începând cu data de 15 iulie 2013, o monedă din aur dedicată aniversării a 175 de ani de la naşterea lui Bogdan Petriceicu Hasdeu.
Aversul prezintă imaginea Muzeului Memorial „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Câmpina, inscripţia „Romania“, valoarea nominală „100 Lei“, stema României şi anul de emisiune „2013”.
Reversul prezintă portretul lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, un detaliu al blazonului de la intrarea în Muzeul Memorial din Câmpina şi, în arc de cerc, inscripţia „Bogdan Petriceicu Hasdeu” şi anii între care a trăit „1838-1907”.
Monedele, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză.
Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.
Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 250 de exemplare.
Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din aur, inclusiv broşura de prezentare, este de 1.490 lei/buc.
Moneda din aur dedicată aniversării a 175 de ani de la naşterea lui Bogdan Petriceicu Hasdeu are putere circulatorie pe teritoriul României.
Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a monedei din aur din emisiunea numismatică dedicată aniversării a 175 de ani de la naşterea lui Bogdan Petriceicu Hasdeu se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.
***
Bogdan Petriceicu Hasdeu, născut Tadeu Hîjdeu, (n. 26 februarie 1838, Cristineşti, Hotin, actualmente în Ucraina - d. 25 august 1907, Câmpina) s-a născut la Hotin, în Basarabia ocupată de Imperiul Rus, şi a studiat la universitatea din Harkov, după terminarea studiilor slujind ca ofiţer în armata rusă.
La 1856, când sudul Basarabiei a revenit la Moldova, a trecut în acest ţinut pentru a scăpa de împilarea şi deznaţionalizarea forţată practicată de administraţia de ocupaţie.
Ruşii i-au cerut extrădarea. La refuzul autorităţilor române, i-au anulat dreptul de moştenire pe care-l avea asupra unor moşii ale familiei rămase în partea rusească a Basarabiei. Mai târziu însă i s-a recunoscut acest drept pe cale judiciară.
La 1857 a fost numit membru al tribunalului din Cahul. După şapte luni a demisionat.
În 1858, s-a mutat la Iaşi, ca profesor de liceu şi bibliotecar al universităţii.
Între 17 mai 1876 şi 1 aprilie 1900 a fost director al Arhivelor Statului din Bucureşti, fiind primul conducător al Arhivelor Statului a început să publice cópii după acte din arhivele străine privitoare la români.
În 1877, a fost ales membru al Academiei Române ca un omagiu al întregii sale opere de până atunci, dar şi ca recunoaştere a spiritului său enciclopedist.
Din 1878 a fost profesor de filologie comparată la Universitatea din Bucureşti.
Hasdeu a cochetat şi cu politica. Partizan al lui Kogălniceanu, a susţinut lovitura de stat din 2 mai 1864 a lui Alexandru Ioan Cuza. Ulterior, a susţinut dinastia străină, de Hohenzollern, apoi, pe aceeaşi linie a ideilor de factură paneuropeană, a devenit membru al Partidului Liberal, ajungând deputat liberal în parlamentul României.
După moartea singurei sale fiice, Iulia, în 1888, a devenit mistic şi fervent practicant al spiritismului, scop în care a construit Castelul Iulia Hasdeu de la Câmpina.
A murit la 25 august 1907 la Câmpina, lăsând în urmă o operă vastă şi perenă.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.