Moneda din argint dedicata Sfintilor Imparati Constantin si Elena

Scris de Gabriela Stegarescu | Publicat in 18.05.2013 12:45 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina

Banca Naţională a României va pune în circulaţie, în scop numismatic, începând cu data de 20 mai 2013, o monedă din argint dedicată Anului omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena.
Caracteristicile monedei sunt următoarele: Valoare nominală: 10 lei, Metal: argint, Titlu: 999‰, Formă: rotundă, Diametru: 37 mm, Greutate: 31,103 g, Calitate: proof, Cant: zimţat.
Aversul monedei redă imaginea Catedralei Patriarhale din Bucureşti, cu hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, stema României, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „10 LEI” şi anul de emisiune „2013”.
Reversul monedei prezintă imaginea unei picturi murale din interiorul Catedralei Patriarhale din Bucureşti, reprezentând pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, inscripţiile „ANUL OMAGIAL AL SFINTILOR IMPARATI”, „Constantin si Elena” şi „Mediolanum 313”, respectiv numele localităţii şi anul în care s-a dat Edictul de toleranţă religioasă.
Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză.
Broşurile includ certificatul de autenticitate, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.
Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 500 monede.
Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare, este de 360,00 lei/buc.
Monedele din argint dedicate Anului omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena au putere circulatorie pe teritoriul României.
Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.
***
Catedrala Patriarhală este o biserică din Bucureşti, situată pe Dealul Patriarhiei, ctitorită de voievodul Constantin Şerban şi soţia acestuia, Bălaşa, între anii 1654-1658. Biserica, purtând hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, a fost sfinţită de Mihnea al III-lea în anul 1658, iar la scurt timp a fost transformată în Mitropolie.
După primul război mondial Mitropolia a fost transformată în Patriarhie (în 1925).

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.