Mosii de vara: Mosii de Rusalii sau Mosii de oale

Scris de Gabriela Stegarescu | Publicat in 07.06.2014 12:00 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina

Moşii de vara reprezinta o sarbatoare precreştina care precede Duminica Rusaliilor şi care face parte din vechiul cult al Moşilor şi stramoşilor.

Conform lui Romulus Vulcanescu (Mitologie romana), poporul roman a pastrat un cult complex (domestic, comunitar, funerar, sarbatoresc şi ludic) acestor moşi şi stramoşi, menţinut prin transmiterea din generaţie in generaţie, pana la inceputul secolului XX.
Intre comunitatea viilor şi a morţilor s-a pastrat o permanent legatura in viaţa poporului roman, prin pomelnice, praznice, pomeni, sambete ale morţilor şi sarbatori funerare.
Conform etnografului şi folcloristului roman, Sim. Fl. Marin, cultul moşilor la romani cuprinde pomeni şi jertfe aduse acelor morţi care s-au identificat cu destinele comunitaţilor.

Cultul moşilor şi stramoşilor cuprindea 19 zile traditionale: Moşii de Craciun, Moşii de iarna, Moşii de paresimi, Moşii de Florii, Moşii de Joia Mari, Moşii de Pasti, Moşii de Sangeorge, Moşii de Ispas, Moşii de Rusalii, Moşii de Rusitori, Moşii de Sanziene, Moşii de San-Petru, Moşii de Santilie, Moşii de Schimbarea la fata, Moşii de Santa Maria, Moşii de Ziua crucii, Moşii de San Medru, Moşii de Martisor, Moşii de Corastra. (Romulus Vulcanescu, Mitologie romana, Editura Academiei, 1985, Bucuresti, p. 326).

Moşii de vara – obiceiuri şi tradiţii

Mosii de vara, tinuti in sambata Rusaliilor, sunt unul dintre cele mai importante momente ale cultului mortilor. Inainte se credea ca sufletele mortilor, dupa ce au parasit mormintele in Joia Mare si au zburat slobode timp de 50 de zile, se intorc in lumea subterana in sambata Rusaliilor. Pentru ca aceasta reintoarcere sa se desfasoare fara incidente, oamenii savarseau rituri de induplecare si de imbunare a spiritelor mortilor: impodobeau gospodariile si mormintele cu ramuri de tei si faceau pomeni fastuoase, practici ce s-au pastrat pana astazi.

Sarbatoarea este ţinuta in special de femei care aduna din timp cele necesare pentru pomenirea mosilor şi de impartit la rude, vecini si saraci.
In prezent, Sarbatoarea Mosilor de vara este increstinata, tradiţiile şi obiceiurile sale fiind combinate cu traditiile de Rusalii iar darurile care sunt destinate mosilor se sfintesc.

Darurile sunt duse la biserica intr-un cos de rachita, cu toarta, pe care se pune un servet cusut cu motive nationale sau un prosop nou, peste care se aseaza cele necesare: o sticla de vin langa coliva, prescura, capetel, lumanari, tamaie. O parte din coliva de pe fiecare platou este taiata (luata) de dascal (de cantaret) si ramane la biserica. In biserica mai raman, pe langa coliva, prescura si capetelul. Fiecare femeie merge cu un pomelnic in fata altarului, dandu-l preotului, cu o suma de bani, spre a citi, in timpul slujbei, acest pomelnic, cu numele mortilor ei. Separat sunt platiti dascalul si clopotarul.

Dupa ce se termina slujba, femeile merg la cimitir, unde preotul si dascalul, unul pe o parte a cimitirului, celalalt pe cealalta, vin la fiecare mormant. Femeile intre timp au aprins lumanarile, la capul celui decedat. Fiecare femeie aprinde lumanari la mormantul mortilor sai, pune flori si tamaiaza.

Fiecare femeie, langa mormantul mortilor sai, da sticla cu vinul sfintit preotului sau dascalului, care, in timp ce se roaga, stropesc cu el mormantul. In timp ce preotul stropeste mormintele cu vin, clopotul bate incontinuu. Fiecare femeie aprinde lumanari la mormantul mortilor sai, pune flori si tamaiaza.

Intrucat ritualul de pomenire are loc mai ales in cimitire, mormintele sunt curaţate si impodobite din timp iar lumanarile ard intreaga perioada in care se desfasoara ceremonialului de pomenire. Impacarea sufletelor morţilor şi intoarcerea lor fara incidente in morminte depinde de bogaţia ofrandelor (pomenilor) şi de respectarea ritualului.

Ajunse acasa, femeile impart la saraci, la vecini si rude cele pregatite in acest scop: colaci, alimente, oua, dulciuri si vasul in care se pun acestea.
Cand se impart oale de pamant sau strachini, la mosii de vara, se leaga de toarta buchetele de flori sau cirese şi sunt umplute cu lapte, vin sau apa. De Mosi nu se consuma deloc bauturi alcoolice.

Cultul stramoşilor, prin pomana colacului ritualic şi a primelor fructe se imbina cu obiceiul culinar al placintei cu poame (cireşe, vişine, capşuni) cand finii veneau la casa naşei şi a moaşei lor, cu prima ofranda a lui Cireşar ca legatura a naşterii cu prima recolta de fructe.

Tradiţii şi obiceiuri identificate şi promovate in cadrul campaniei de comunicare online ”Cultura şi tainele painii”, derulate de Russenart Communications şi Gold Maya.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.