Pogorarea Sfantului Duh (Cincizecimea, Rusaliile)

Scris de Gabriela Stegarescu | Publicat in 07.06.2014 13:01 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina

Pogorarea Sfantului Duh este, impreuna cu sarbatoarea Paştelui, cea mai veche sarbatoare crestina.
Amplitudinea ei se datoreaza si Mosilor de vara, sarbatoare care precede Duminica Rusaliilor.
Cu aceasta sarbatoare se incheie perioada sarbatorilor pascale.
Suprapunandu-se peste sarbatoarea populara a Rusaliilor, este foarte dificila diferenţierea obiceiurilor şi practicilor creştine de cele precrestine.
De aceea, in cultura şi tradiţia romaneasca, exista trei tipuri de obiceiuri şi practici populare de Rusalii: arhaice, precreştine şi agrare.

Obiceiuri agrare – Incununarea Boului

Conform folcloristului Clemente Constandin, in Ţara Haţegului se desfaşura un obicei estival in cadrul nedeii de Rusalii conform caruia gospodarii impodobeau cel mai frumos animal de munca cu o cununa de flori de camp culese de flacai dimineaţa pe roua şi impletita de batrinii satului.

Pornind din capatul satului, zece barbaţi voinici purtau pe uliţa 10 perechi de boi impodobiţi cu flori intre coarne şi cu clopote de tabla. In fruntea lor mergea boul cel mare, ”mirele”, impodobit cu cununa, flancat de o parte şi de alta de calareţi. In chiotele mulţimii, convoiul strabatea drumul pana la curtea celui mai de seama gospodar.

In curtea acestuia, mirele-bou era invartit de jur-imprejur şi era imbiat sa-şi inmoaie botul intr-o farfurie plina de grau.
Gospodarul arunca apa peste el şi peste mulţime, in timp ce flacaii dadeau glas unor strigaturi, precum: ”Sa creşti grau la noi/ Pana-n coarne la boi/ Sa stai la secerat/ Ca mandra la sarutat”.
Apoi cununa era luata de pe fruntea boului şi aşezata pe peretele dinspre rasarit al grajdului pana anul viitor.
Acest ritual se petrecea in trecut in mai multe sate din Ţara Haţegului, prelungindu-se de-a lungul verii, pana la sfarşitul muncilor agricole.

Obiceiuri precreştine – Cultul Stramoşilor

Conform cultului stramoşilor, exista credinta ca, din Joia Mare pana la Rusalii, spiritele mortilor umbla printre cei vii şi aşteapta sa primeasca de pomana.
De aceea, pentru a le imbuna şi pentru a le determina sa se intoarca in mormant, mormintele sunt curaţate şi impodobite cu flori şi frunze; in unele regiuni se pune usturoi la fiecare cruce de pe morminte.

In Teleorman a ramas obiceiul ca in dimineaţa de Rusalii sa fie culese frunze de nuc, sa fie sfinţite la biserica şi sa se presare de acasa pana la cimitir.

In Muntenia, in stransa legatura cu cinstirea mortilor, in ziua de luni dupa Rusalii, crezandu-se ca sufletele acestora au ostenit se mai pastreaza obiceiul spalatului copiilor pe picioare.
In acest obicei, exista o legatura intre mila crestina fata de suferinta fizica, cinstirea mortilor prin milostenie si smerenia invaţata de la Iisus.

Femeile pregatesc un pasat de porumb (boabe de porumb rasnite mare si fierte in lapte) pe care il pun in strachini de lut impodobite cu flori si fructe si le impart pentru pomenirea mortilor.
Alaturi de strachini se impart si oale de lut, in care se pune apa rece si proaspata de la fantana.

In satele din Teleorman se impart strachini cu orez cu lapte, grau cu lapte sau colarez.
Unele dintre ramurile de tei folosite la Rusalii sunt pastrate peste vara pentru a putea fi folosite in practicile de alungare a furtunilor si a grindinii. Alta data, preotul si satenii ieseau in camp, in ziua a doua de Rusalii, pentru a sfinti apa si a stropi campul, crezandu-se ca, astfel, nu va bate grindina.
 
Duminica Mare a asimilat si elemente specifice renovarii timpului.
Acum se deschidea sezonul culegerii plantelor de leac ce se considerau a fi contaminate, pana la aceasta data, de catre Rusalii.

Obiceiuri arhaice – Rusaliile (Rusalcelor)

In tradiţia populara, Rusaliile sunt niste fiinte fantastice, malefice, asemanatoare ielelor, care umbla prin vazduh incepand cu ziua de Strat de Rusalii (miercuri, a 25-a zi dupa Pasti) si provoaca mult rau oamenilor: ii pocesc, ii schimonosesc si ii innebunesc pe toti cei care nu le respecta zilele.
Tot credinta populara spunea ca cel caruia i-au fost luate mintile pentru ca a privit la dansul Ielelor, poate fi vindecat numai de „calusari" pentru ca ei aveau puterea de a vindeca si de a alunga aceste spirite.

De aceea, femeile nu lucrau nimic in toate miercurile care se derulau de la Stratul de Rusalii pana la Duminica Mare.
Pentru a apara gospodaria de invazia acestor spirite, in sambata şi duminica Rusaliilor oamenii obisnuiesc si astazi, in virtutea traditiei, sa arboreze la porti, in foisoare, pe ganguri sau la intrarile in case, ramuri verzi de tei sau de nuc.

Tradiţii şi obiceiuri identificate şi promovate in cadrul campaniei de comunicare online ”Cultura şi tainele painii”, derulate de Russenart Communications şi Gold Maya.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.