Samedru incuie vara, desfrunzeste codrul si aduce zapada pe pamant

Scris de Gabriela Stegarescu | Publicat in 23.10.2014 17:43 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina

Sarbatoarea Sfantului Dumitru va avea loc duminica, 26 octombrie, insa majoritatea obiceiurilor (Focul lui Samedru, colacii dati de pomana si coliva lui Samedru etc.) au loc sambata pe 25 octombrie sau in noaptea dinspre 25 spre 26 octombrie.
Sambata de Samedru este considerata, in traditia populara, o Sambata a mortilor, in care se dau ofrande pentru bunastarea mortilor: colacii de Samedru (in forma de cruce), fructe, coliva, bautura etc.

Socotit zeu in Panteonul romanesc, Sanmedru este patron al iernii pastorale, sarbatorit la 26 octombrie, reprezentand moartea vegetaţiei venirea iernii şi a frigului.
A fost asimilat de popor ca Sf. Mare Mucenic Dimitrie, Izvoditorul de mir şi facatorul de minuni.

Moartea sfantului la sfarşitul lui octombrie a fost inţeleasa in mentalitatea ţaraneasca drept moartea naturii şi astfel anul se imparte in doua parţi simetrice: anotimpul vara (cu miezul timpului la Sf. Ilie – 20 iulie) şi iarna (cu miezul timpului la Sampetru de iarna – 16 noiembrie).
Pe langa faptul ca „incuie vara”, Samedru desfrunzeşte codrul şi aduce zapada pe pamant, patroneaza invoielile facute cu jumatate de an in urma la Sangiorz; astfel, depaşeşte cadrul unei mici sarbatori de toamna, devenind un reper agrar şi pastoral al anului ţaranesc.

Obiceiuri şi credinţe de Samedru

# In satele din ţara Haţegului, proprietarii de cai tund coamele cailor tretini (pana la 3 ani) ca sa aiba par frumos
# in ţinutul Padurenilor se obişnuia ca sa se faca o cruce pe zidul acareturilor cu un taciune ramas de la focurile de Sf. Dumitru, impotriva spiritelor rele.
# In Bucovina, persoanele care vor semana usturoiul dupa Samedru vor avea parte anul viitor doar de paguba.
# In regiunea Olteniei, oamenii cred ca doar daca vei respecta toate tradiţiile acestei sarbatori vei fi intr-adevar protejat de necazuri şi primejdii.
# In unele sate batranele cred ca-i primejdie sa se pieptene pe par de Samedru
# La sarbatoarea lui Samedru se credea ca morţii ieşeau din pamant, din morminte şi se faceau moroi, varcolaci şi strigoi
# iarna grea este prevestita la Samedru de abundenţa nucilor şi a gutuilor, dar şi de numarul mare al harciogilor;
# cum e ziua de Samedru aşa va fi toata iarna: de-i vreme aspra, va fi lunga iarna; de va fi vreme buna, toata toamna va fi lunga şi frumoasa.
# o alta previziune a iernii se realiza de catre ciobani:  cand vor sa afle daca iarna va fi geroasa işi aştern cojocul in mijlocul oilor şi se uita sa vada ce fel de oaie se va culca pe cojoc: oaia de-i neagra, iarna-i buna, de-i alba, va fi geroasa.

Focul de Samedru

In ajunul sarbatorii, in noaptea de 25 octombrie se tine “Focul lui Samedru”, moment in care oamenii obişnuiesc sa aprinda focuri in curţi sau pe dealuri, peste care copiii sar pentru a fi sanatoşi iar tinerii ca sa se casatoreasca.
Femeile mai inaintate in varsta, in special cele din mediul rural, obisnuiesc sa imparta covrigi, nuci, mere, paine, struguri si prune uscate tuturor celor care sar peste foc.
Samedru devine astfel o sarbatoare plenara a intregii comunitaţi, avand in prim plan, un moment definitoriu – Focul lui Samedru – ca un scenariu al morţii şi renaşterii naturii la cumpana intre 25 şi 26 octombrie. Caracterul funerar al focului, intr-o veghe ritualica specifica, se pare ca are radacini in timpul arhaic ca un cult al stramoşilor pentru caştigarea bunavoinţei in asigurarea unui an viitor fertil şi bogat in recolte.  
Acest cult al stramoşilor este concretizat in pomenile de Samedru, cand se dadeau ofrande de sufletul morţilor, fiind una dintre sambetele morţilor cand se faceau slujbe la biserica pentru toţi morţii, se aprindeau „lumini” la morminte şi se dadea pomana celor prezenţi la ceremonie: colaci, ţuica, fructe.
Dincolo de complexitatea şi sacralitatea focului Sarbatoarea lui Samedru era şi o importanta data in calendarul pastoral, unde era numita şi Ziua Soroacelor cand activitaţile social-economice primeau o finalizare a vechilor inţelegeri, targuri şi soroace.

Tradiţii şi obiceiuri identificate şi promovate in cadrul campaniei de comunicare online ”Cultura şi tainele painii”, derulate de Russenart Communications şi Gold Maya.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.