SECRETELE MUNTELUI SFANT al DACILOR. VIDEO+FOTO

Scris de Gabriela Stegarescu | Publicat in 19.02.2017 13:47 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina

In Muntii Sureanului sau Muntii Orastiei, cum mai sunt cunoscuti, sunt concentrate cele mai multe si  importante monumente ramase de la daci.
Satele si cetatile dacilor, rasfirate la poalele inaltimilor semete sau pe culmile dealurilor, uimesc  prin asezarea chibzuita, prin varietatea, bogatia si monumentalitatea lor, ingemanate cu frumusetea  peisajului montan.

Reşedinţa regilor daci a fost transferata la Sarmizegetusa dupa moartea lui Burebista, probabil de  marele preot Deceneu.

Alegerea acestui loc a fost fie motive de ordin strategic, aflandu-se intr-un loc greu accesibil şi  existenţa aici a "muntelui sfant", Cogaiononul.
Impunatoarea capitala a dacilor cuprindea in aria sa cetatea, zona sacra si o intinsa asezare civila.  Zidurile cetaţii, ridicate in tehnica obisnuita – "murus Dacicus", inconjurau un mamelon, respectand  configuratia terenului.
Dupa cucerire, romanii reamenajaza cetatea, demontand zidul de pe latura sudica şi marindu-i suprafata.  Deoarece piatra din zidul demontat a fost insuficienta, militarii romani au folosit piatra provenita  din construcţiile dacice distruse, lespezi şi blocuri din drumul pavat, segmente de canale, tamburi de  coloane de calcar şi andezit.

La 100 m est de cetate, pe doua terase, se gaseste zona sacra, la care duce un drum pavat cu lespezi de  calcar ce se termina intr-o piateta.

Drumul avea borduri din blocuri de calcar pe fiecare parte, ce susţineau talpa şi stalpii de lemn pe  care se sprijinea acoperişul din şindrila.
In spatiul numit "zona sacra", aflat pe doua terase, au fost construite temple de tip rectangular si  circular, in numar de 11, din care 9 au plan rectangular, unele fiind construite din piatra de calcar,  altele din piatra de andezit.
Au fost ridicate in perioade de timp diferite, intre domnia lui Burebista şi inceputul sec. II d. Chr.  In prima faza au fost construite temple cu plan patrulater şi coloane de lemn puse pe tamburi de  calcar, iar in perioada ultimului rege, tamburii şi coloanele au fost din andezit.
Unele monumente au avut mai multe faze de construcţie.

Pe terasa a XI-a intalnim un edificiu constituit din trei incaperi concentrice, numit sanctuarul mare  circular.

La exterior se afla un cerc format din blocuri de andezit, iar lipit de acesta, in interior, un al  doilea cerc, din stalpi de andezit, grupaţi, şase inguşti plus unul lat.
Incaperea intermediara avea peretele din stalpi de lemn şi lipitura de lut, amestecata cu paie şi  pleava, intrerupt de patru praguri de piatra.
Incaperea centrala, tot din stalpi de lemn, avea forma unei potcoave, şi doua intrari.
Construcţia avea un acoperiş de forma conica.

Pe aceeaşi terasa, in apropierea sanctuarului mare circular, se afla un monument din calcar şi andezit,  asemanator unui disc de dimensiuni considerabile, avand rol de altar.
Consta dintr-un suport dublu din blocuri de calcar, primele aşezate la intalnirea discului central cu  capetele de andezit, celelalte la extremitatea razelor de andezit.
In cele 10 raze, aproape de marginea lor exterioara, se afla scobituri dreptunghiulare, iar in cateva  din ele s-au descoperit resturile unor piese de marmura, cioplite in forma literei T.
In una din raze, spre sanctuarul mare circular, exista un orificiu, pe unde se scurgea lichidul de pe  disc intr-un lighean cu cioc şi, din el, in canalul de drenaj.
Tot pe marginea exterioara a altarului se afla o raza lunga din blocuri de calcar, orientata spre nord.  Altarul, pe langa implicaţiile sale de cult, are şi semnificaţii de ordin astronomic.

Asezarea civila, aflata la est si vest de zona sacra şi cetate, se intindea pe zeci de terase,  constituind cea mai mare locuire dacica compacta cunoscuta.

Aici se aflau grupuri de locuinte, ateliere mestesugaresti, depozite, hambare, instalatii de captare si  distribuire a apei potabile.
Intr-una din locuinte a fost descoperit celebrul vas ceramic cu stampila "DECEBALUS PER SCORILO".
Cele mai preţioase locuinţe erau grupate, constituind un fel de cartier aristocraric al Sarmizegetusei.

Calitatea de capitala politica şi cultural-religioasa a regatului dac nu putea decat sa influenţeze  favorabil prosperitatea economica, fiind cel mai important centru meşteşugaresc din Dacia.

Sarmizegetusa a fost cea mai impunatoare aşezare de pe teritoriul Daciei in ultima parte a existenţei  acesteia.

Cucerirea Sarmizegetusei şi sinuciderea regelui Decebal au consfinţit victoria romana dupa doua  razboaie lungi şi grele care au curmat dezvoltarea civilizatiei dacilor.
Dupa biruinta asupra dacilor, romanii au cantonat in cetate o garnizoana formata din detasamentele  legiunii a IV – a Flavia Felix.



Sursa: Raport de monitorizare a Cetaţilor Dacice din Munţii Oraştiei, 2012 / Directia Judeteana pentru Cultura si Patrimoniul National Hunedoara / Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva / www.cetati-dacice.ro
VIDEO Cetatea dacica de la Sarmizegetusa Regia, jud. Hunedoara. Copyright: Institutul Naţional al  Patrimoniului [inp.org.ro]. Realizator: Tudor Panduru
Harta rutiera de acces - Amanunte - Album de Fotografii - Tur virtual - Tur virtual comentat

 
 
 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.