Stii cine a fost Elena Caragiani-Stoinescu?

Scris de Gabriela Stegarescu | Publicat in 20.07.2012 09:00 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina

Banca Naţională a României va pune în circulaţie, în scop numismatic, începând cu data de 23 iulie 2012, o monedă din argint dedicată aniversării a 125 de ani de la naşterea Elenei Caragiani-Stoinescu.

Caracteristicile monedei sunt următoarele: Valoare nominală: 10 lei, Metal: argint, Titlu: 999‰, Formă: rotundă, Diametru: 37 mm, Greutate: 31,103 g, Calitate: proof, Cant: zimţat.
Aversul redă o compoziţie care sugerează zborul şi călătoriile, inscripţia „ROMANIA”, valoarea nominală „10 LEI”, stema României şi anul de emisiune „2012”.
Reversul prezintă portretul Elenei Caragiani-Stoinescu, anii între care a trăit aceasta ,,1887” şi ,,1929”, imaginea parţială a unui avion Blériot şi inscripţia în arc de cerc „ELENA CARAGIANI-STOINESCU”.
Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză.
Broşurile includ certificatul de autenticitate, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.
Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 500 monede.
Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare, este de 340,00 lei/buc.
Monedele din argint dedicate aniversării a 125 de ani de la naşterea Elenei Caragiani-Stoinescu au putere circulatorie pe teritoriul României.
Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.
ELENA CARAGIANI-STOINESCU, fiica medicului de origine macedoneană Alexandru Caragiani şi a Zeniei Radovici, şi-a susţinut lucrarea de licenţă în Ştiinţe Juridice, în 1913. Îndrăgostită de pilotaj, a început să se intereseze de zbor la cei specializaţi în domeniu, cum ar fi cumnatul său, locotenentul Andrei Popovici. Primul zbor are loc în 1912, împreună cu profesorul său de echitaţie, Mircea Zorileanu, posesor al unui brevet de pilotaj eliberat în Franţa. Se înscrie în „Liga Aeriană”, şcoala de pilotaj condusă de prinţul George Valentin Bibescu, fiind singura femeie cursant, fapt care a stârnit indignare. Lecţiile de pilotaj le-a luat cu Constantin Fotescu, căpitanul Nicu Capşa şi Mircea Zorileanu pe avioane de tip „Farman”, „Wright” sau „Santos Dumont”, speciale pentru antrenament. La terminarea cursurilor, cererile pentru obţinerea brevetului de pilot civil adresate ministerelor Învăţământului şi Apărării i-au fost respinse de către Spiru Haret şi generalul Crăiniceanu, fapt care o determină să plece în Franţa. Se înscrie la Şcoala Civilă de Aviaţie din Mourmelon le Grand, în Champ de Chalon, condusă de Roger Sommer, dă toate examenele şi primeşte, la vârsta de 27 de ani, Brevetul Internaţional de Pilot Aviator, cu nr. 1591, eliberat în 22 ianuarie 1914 de Federaţia Aeronautică Internaţională.
Refuzată cu ostentaţie în ţară, s-a angajat, mai întâi ca reporter al unui important cotidian francez, mergând în Caraibe, Mexic sau America de Sud, apoi corespondent de război pentru un trust de presă mexican. După intrarea României în război, în 1916, Elena Caragiani-Stoenescu a solicitat, pe rând, să participe, în calitate de pilot, la apărarea ţării, sau să transporte răniţi în spitale, să aprovizioneze cu medicamente sau materiale punctele sanitare de pe front cu avionul, dar este refuzată. Înscrisă în Crucea Roşie ca infirmieră, participă alături de Maria Ventura la îngrijirea răniţilor români, într-un spital de campanie din Bucureşti şi, după retragerea armatelor şi instituţiilor româneşti în Moldova, organizează, împreună cu sora ei, un punct sanitar la casa părintească de la Tecuci. După încheierea războiului s-a căsătorit cu avocatul Virgil Stoenescu, împreună cu care s-a stabilit la Paris. A profesat ziaristica în Franţa, Mexic, S.U.A., ţări din Africa sau Asia, repartizându-i-se în special evenimente aeriene. Bolnavă grav de ftizie, a revenit în ţară. A fost înmormântată la Cimitirul Bellu. (Enciclopedia României - Marcu, George, Dicţionarul personalităţilor feminine din România, Editura Meronia, Bucureşti, 2009)

 
 
 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.