Topul celor mai frumoase melodii ale Reginei cantecului romanesc

Scris de Alex Neagoe | Publicat in 24.09.2015 20:47 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina

Interpreta romana de muzica populara, usoara, lautareasca, romante si teatru de revista, a fost supranumita Pasarea maiastra, de Nicolae Iorga, si Regina cantecului romanesc.

S-a nascut in mahalaua Caramidarilor din Bucuresti (zona Palatul Copiilor – Parcul Tineretului), la 25 septembrie 1913, fiind al treilea copil al Anei Munteanu, originara din comuna Carta, judetul Sibiu (Tara Fagarasului) si al florarului Ion Coanda Tanase (1877-1958), din satul Mierea-Birnici, jud. Dolj (azi Mierea, com. Cruset, jud. Gorj), de pe valea Amaradiei.

In vara anului 1937, Maria Tanase imprima primele cantece populare la casa de discuri „Columbia”, primele doua fiind Cine iubeste si lasa si M-am jurat de mii de ori.
Data de 20 februarie 1938 reprezinta debutul radiofonic al artistei. Acompaniata de taraful Ion Matache din Arges, a prezentat „pe viu” un program de cantece romanesti la emisiunea „Ora satului”: M-am jurat de mii de ori, Sapte saptamani din post, Ce-i mai dulce ca alvita, Cine iubeste si lasa, Geaba ma mai duc acasa, Marie si Marioara, Tiganeasca, Cand o fi la moartea mea.


Pe 17 august 1938 canta la incheierea cursurilor de vara ale Universitatii populare de la Valenii de Munte (Prahova), unde istoricul Nicolae Iorga o supranumeste Pasarea maiastra.
In septembrie lanseaza cu mare succes cantecele Mi-am pus busuioc in par (cantec in stil popular) si Habar n-ai tu (ambele avand muzica compusa de Ion Vasilescu).
Pe 16 aprilie 1939 pleaca la Expozitia Universala de la New York (New York World’s Fair) amenajata in cartierul Flushing Meadows.
Inaugurarea oficiala a pavilioanelor a avut loc la 5 mai 1939.  Canta impreuna cu orchestra lui Grigoras Dinicu si cu naistul Fanica Luca la Casa romaneasca.

Spre sfarsitul anului 1940, Garda de Fier ii interzice sa mai apara in public si, din ordinul Ministerului Propagandei, au fost distruse toate discurile de patefon existente cu Maria Tanase in discoteca Radio-ului, precum si matritele acestora de la casa de discuri Columbia, sub pretextul ca distorsionau folclorul romanesc autentic.
In martie 1941 intreprinde un turneu artistic in Turcia, la Istanbul, unde este desemnata cetatean de onoare de presedintele Turciei.

Lanseaza cu mare succes cantecele Dragi mi-s cantecele mele (aranjament revuistic de Henry Malineanu) si Aseara vantul batea (cantec popular din Ardeal) la Concertul popoarelor organizat cu prilejul celui de-al IV-lea Festival Mondial al Tineretului si Studentilor pentru Pace si Prietenie din vara anului 1953, desfasurat in Bucuresti.


In 1958 imprima la Electrecord patru cantece populare romanesti traduse si adaptate in franceza de Nicole Sachelarie, cumnata artistei: Doïna de Dolj, La malédiction d’amour (Cine iubeste si lasa), Danse montagnarde (Uhai, bade), Tiens, tiens, tiens et na (Iac-asa).

In luna aprilie a anului 1954, Departamentul Artelor din Ministerul Culturii a propus decorarea sa cu Ordinul Muncii cls. a III-a.
In anul 1955 a fost distinsa cu Premiul de Stat, iar in anul 1957 a primit titlul suprem de Artist emerit.

La inceputul anilor '40, Maria Tanase a fost agenta de legatura si influenta a Serviciului Special de Informatii (SSI) condus de Eugen Cristescu.
Se casatoreste cu juristul Clery Sachelarie (Clearch Raul Victor Pappadopulo-Sachelarie) in decembrie 1950.
In primavara anului 1963, fiind intr-un turneu la Hunedoara cu Taraful Gorjului, afla ca este bolnava de cancer la plamani.
Intrerupe turneul, rugand-o pe Mia Braia sa o inlocuiasca. Pe 2 mai ajunge acasa, in Bucuresti.
Se stinge din viata la Spitalul Fundeni, pe 22 iunie 1963, la ora 14:10.

 
 
 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.