Tren cu MUNCITORI ROMANI care au fugit din ROMANIA, de sub jugul boierilor, ca sa vina in RAIUL SOVIETIC!...

Scris de Gabriela Stegarescu | Publicat in 12.06.2017 19:03 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina

Sute de mii de persoane au fost deportate de ruşii sovietici pana in 1953. 
Au existat trei valuri de deportari ale populaţiei din Basarabia şi Bucovina de Nord.

De obicei, o echipa formata din doi-trei militari inarmaţi şi un lucrator al securitaţii batea la geamul casei, in plina noapte, luand prin surprindere gospodarii.
Intr-un sfert de ora sa fiţi gata!, acesta era ordinul care li se dadea oamenilor cuprinşi in spaima de cele intamplate, neinţelegand unde merg şi de ce.
Deseori, printre cei care veneau sa ridice oamenii se gasea şi binevoitorul sau binefacatorul care a denunţat familia şi, astfel, ajuta NKVD-ul sa depisteze elementele periculoase.
Deportaţilor le era permis sa ia cate 10 kg de fiecare persoana, numai ca, de multe ori, tot ce era mai de preţ sau mai util in bagajele celor deportaţi le imparţeau intre ei cei care i-au ridicat in miez de noapte.
Indata, erau urcaţi in camioane sau chiar – in unele sate – in caruţe, fiind duşi pana la gara de trenuri.
In staţiile de cale ferata, membrii fiecarei familii erau separaţi in felul urmator: capii de familii intr-o parte, tinerii peste 18 ani in alta parte, iar femeile cu copii mici şi batranii – aparte.
A urmat imbarcarea in vagoanele de marfa, cate 70-100 persoane, fara apa şi hrana.
Pe vagoane scria: Tren cu muncitori romani care au fugit din Romania, de sub jugul boierilor, ca sa vina in raiul sovietic. Ieşiţi-le in cale cu flori! sau Emigranţi voluntari.

Toate bunurile – casele, utilajul ţaranilor deportaţi – au fost transmise colhozurilor, iar o parte din ele au fost furate, vandute de catre organele financiare ale raioanelor respective. Multe din aceste edificii au fost oferite ofiţerilor care erau aici in NKVD, nomenclaturii etc. Mulţi dintre gospodarii deportaţi nu au mai revenit in patrie, au fost impuşcaţi pe drum, au murit de foame, de boli, de durere sufleteasca, de munca peste puterile lor.

12-13 iunie 1941. Primul val de deportari

La 7 iunie 1941, NKVD al RSS Moldoveneasca a cerut 1315 vagoane pentru transportul deportaţilor.
Listele cu deportaţi au fost facute de NKVD pe baza de delaţiuni, ţinandu-se cont de pregatirea şi activitatea capului familiei, de averea sa şi de faptul ca a colaborat cu administraţia romaneasca.
Operaţiunea de deportare a inceput in noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 (ora 2.30) şi a cuprins teritoriile anexate de URSS de la Romania in iunie 1940.

Urmau sa fie ridicate 32.423 persoane, dintre care 6.250 sa fie arestate, iar restul 26.173 de persoane – deportate, inclusiv 5.033 persoane arestate şi 14.542 persoane deportate din RSS Moldoveneasca.
In Basarabia, 90 vagoane au pornit din staţia Taraclia, 44 vagoane – din staţia Basarabeasca, 44 vagoane – din staţia Cauşeni, 48 vagoane – din staţia Tighina, 187 vagoane – din staţia Chişinau, 48 vagoane – din staţia Ungheni, 83 vagoane – din staţia Ocniţa, 133 vagoane – din staţia Balţi, 73 vagoane – din staţia Floreşti, 40 vagoane – din staţia Rabniţa, 38 vagoane – din staţia Bolgrad, 103 vagoane – din staţia Arţiz, 340 vagoane – din staţia Cernauţi.

Dintr-un raport fragmentar al GULAG-ului din lunile septembrie-octombrie 1941 s-a aflat ca, in toamna acelui an, deportaţii din RSSM au fost amplasaţi in RSS Kazaha (9.954 persoane), RASS Komi (352), regiunile Omsk (6.085), Novosibirsk (5.787) şi Krasnoiarsk (470).
In Kazahstan, deportaţii din RSSM se aflau in regiunile Aktiubinsk (6.195 persoane), Kizil-Ordinsk (1.024) şi Kazahstanul de Sud (2.735), iar in regiunea Omsk erau dispersaţi in 41 de raioane.
Numarul celor deportaţi se ridica la peste 22.000 de persoane.
Dupa alte surse, numarul deportaţilor ar fi fost de 24.360 sau chiar de 30.000 de persoane.

5-6 iulie 1949. Al doilea val de deportari 

Evenimentul a fost catalogat ulterior drept „cea mai mare deportare a populaţiei basarabene”.
Operaţiunea IUG a inceput in noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, la orele 2 de dimineaţa şi a durat pana la ora 8 seara a zilei de 7 iulie.
Din totalul de 12 860 de familii incluse iniţial in liste, n-au fost ridicate 1 567 familii, iar acest lucru s-a intamplat din cauze diferite: 274 familii intrasera intre timp in colhoz; 240 – au prezentat, chiar in timpul operaţiunii de stramutare, dovezi documentare care atestau ca unii membri ai familiei faceau armata; 35 familii aveau ordine şi medalii sovietice; 508 – işi schimbasera domiciliul, iar 105 familii reuşisera sa se ascunda.

Conform datelor oficiale, in ziua de 6 iulie 1949, au fost deportate in Siberia 11.293 de familii din Moldova sau peste 35 mii de oameni.
Sursele neoficiale afirma ca aceste cifre nu reflecta intreaga proporţie a dramei moldovenilor, deoarece numarul victimelor deportarilor a fost calculat reieşind din 3 membri ai familiilor.
Se ştie, insa, ca au fost ridicate familii cu 7-8 şi chiar 14 copii.
Dupa alte surse, cele 11.293 de familii reprezentau 35.796 persoane, din care 9.864 barbaţi, 14.033 femei şi 11.889 copii. 7620 de familii au fost considerate chiaburi, iar celelalte acuzate de colaborare cu fasciştii, de apartenenţa la partidele burgheze romaneşti sau la secte religioase ilegale.

31 martie – 1 aprilie 1951. Al treilea val de deportari

Ultima deportare in masa a populaţiei basarabene a avut loc in noaptea de 31 martie spre 1 aprilie 1951 şi a vizat, de aceasta data, elementele religioase considerate un pericol potenţial la adresa regimului comunist stalinist.
Acţiunea a inceput la ora 04,00 şi s-a incheiat la ora 20,00 in aceeaşi zi.
Au fost arestate şi deportate in Siberia (reg.Kurgan) 723 de familii, respectiv, 2.617 persoane (808 barbaţi, 967 femei şi 842 copii), in special acuzate de apartenenţa la organizaţia religioasa Martorii lui Iehova.
La aceasta operaţiune au participat 546 de lucratori operativi ai Securitaţii, 1.127 ofiţeri şi soldaţi din Ministerul Securitaţii, 275 ofiţeri şi soldaţi de miliţie şi 750 de persoane din cadrul organelor sovietice de partid din Moldova.

La recensamantul din 1989, in RSS Kazaha nu s-a inregistrat nici un roman.
Peste un deceniu, in independenta Republica Kazahstan s-au declarat 596 romani şi 19.458 moldoveni, din totalul de 15 milioane de locuitori…(sursa: Wikipedia)

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.