Ucisi de Securitate: Banditii au ars de vii...

Scris de Stiri de Timisoara | Publicat in 14.08.2014 13:35 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Romanesc (IICCMER), in parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca (MNIT), organizeaza incepand cu ziua de 18 august 2014 o acţiune de investigaţii arheologice in satul Tranişu, com. Poieni, jud. Cluj.
Scopul operaţiunii consta in reluarea şi continuarea cercetarilor pentru descoperirea şi deshumarea ramaşiţelor pamanteşti ale lui Toader şi Avisalon Şuşman, ucişi de Securitate in 2 februarie 1958.

Toader şi Avisalon Şuşman s-au nascut in satul Rachiţele, jud. Cluj, fiind doi dintre cei cinci copii pe care i-au avut impreuna Teodor şi Ecaterina Şuşman.
Conform actelor de stare civila, Toader s-a nascut in 1 octombrie 1923, iar Avisalon in 27 aprilie 1928.
Niciunul dintre ei nu a fost casatorit. Familia Şuşman a fost una dintre cele mai instarite din zona Huedinului.
Pana in 1945, Teodor Şuşman deţinuse funcţia de primar al comunei Rachiţele.
Il regasim in aceasta postura in timpul guvernarilor liberale (1922-1928, 1930-1934) şi apoi in toata perioada razboiului (1939-1945). Dupa constituirea structurilor comuniste locale, tocmai aceasta condiţie materiala mai buna, care oferea o anumita independenţa in relaţia cu statul, a devenit sursa problemelor.
Puterea comunista nu avea nevoie de indivizi independenţi şi cu influenţa in comunitate, ci de o masa amorfa şi controlabila. Din aceasta perspectiva, Şuşman era un clasic 'duşman de clasa'.

Primele represalii au constat in inlaturarea sa din funcţia de primar, in 1945, pentru ca apoi sa urmeze alte abuzuri de care nu au fost straini şi caţiva consateni care, din oportunism şi dorinţa de parvenire, au devenit instrumente ale noului regim politic.
Consecinţa acestor acţiuni a dus la radicalizarea atitudinii lui Teodor Şuşman faţa de puterea comunista.
Ceea ce il facea şi mai indezirabil in percepţia autoritaţilor comuniste era, insa, prestigiul şi autoritatea de care se bucura atat in Rachiţele, cat şi in intreaga zona a Huedinului şi nu numai.
Rezolvarea problemei din perspectiva autoritaţilor insemna inlaturarea totala a lui Şuşman din viaţa sociala prin arestare şi incarcerare.
In august 1948, Securitatea a incercat sa il aresteze impreuna cu caţiva apropiaţi, insa mulţi dintre cei vizaţi au reuşit sa fuga şi sa se ascunda.
De atunci se poate vorbi de constituirea unui grup armat de rezistenţa anticomunista, condus de Teodor Şuşman, care in anii urmatori a activat in zona Munţilor Vladeasa din Apuseni.
Grupul a fost alcatuit din mai multe persoane, intre care şi trei dintre copiii lui, Traian (arestat in 16 decembrie 1948), Toader şi Avisalon.
Teodor Şuşman senior a fost ucis de Securitate in 15 decembrie 1951, iar ultimii rezistenţi din cadrul grupului au fost cei doi fii ai sai, Toader şi Avisalon, ucisi la 2 februarie 1958.

In aceasta acţiune, pregatita şi organizata in urma unei indelungate activitaţi informative, au fost implicate cadre operative din Securitatea Regiunii Cluj, precum şi trupe de la Batalionul de Securitate din localitatea Floreşti, situata langa Cluj.
Cei doi fraţi se aflau atunci in satul Tranişu, fiind adapostiţi in gospodaria lui Romul Florea de pe Dealul Mancii.
Conform documentelor Securitaţii, echipa care a acţionat in teren a fost condusa de maiorul Ioan Moraru, acesta fiind atunci locţiitorul operativ al şefului Direcţiei de Securitate a Regiunii Cluj, colonelul Iosif Breban.
Efectivele Securitaţii au fost transportate in teren cu şapte camioane şi autoturisme, acestea fiind lasate la distanţa de sat pentru a se realiza surprinderea obiectivului

In jurul orei 5,30, gospodaria lui Romul Florea a fost inconjurata şi blocata, in acel moment partizanii aflandu-se in podul grajdului.
Au fost anchetaţi toţi membrii familiei Florea, concomitent fiind efectuata o percheziţie generala a locuinţei şi anexelor gospodareşti.
La 8:30 s-a trecut la o noua verificare a podului grajdului, cand s-a dispus ca tot fanul ce se afla acolo sa fie dat jos.
Echipa ce urma sa execute aceasta operaţiune a fost intampinata cu focuri de arma. A urmat apoi un schimb de focuri de aproximativ doua ore.
In acest timp, o echipa de asalt a incercat in mai multe randuri sa patrunda in grajd, insa de fiecare data fara succes.

Pentru a-i intimida pe fraţii Şuşman, s-a dat foc la o capiţa de fan aflata in spatele grajdului.
Alte incercari de patrundere au fost din nou respinse.
In aceasta situaţie, s-a ordonat incendierea unui colţ al grajdului şi incercarea unei noi patrunderi in interior, respinse şi de aceasta data. Grajdul a fost cuprins in scurt timp de flacari, iar din interior riposta armata a incetat.

Cadavrele lui Toader şi Avisalon Şuşman au fost recuperate a doua zi şi aşezate langa grajdul care arsese in totalitate.
In documentele oficiale se menţioneaza ca identificarea cadavelor s-a facut in prezenţa unui procuror şi ca in urma unei autopsii sumare s-a stabilit ca 'bandiţii au ars de vii'.
Dupa unele marturii, se presupune ca victimele au fost lovite şi de gloanţe.
Cadavrele arse au fost expuse timp de cateva zile langa casa familiei Florea, pe un pat de fan.
Au fost apoi ingropate intr-o groapa comuna, sapata de catre soldaţi intr-o padurice aflata in apropiere.
Nicio autoritate a administraţiei locale nu a eliberat pana in prezent certificate de deces, cei doi fiind consideraţi din punct de vedere legal ca persoane disparute, insa in viaţa.
In cazul in care mormantul va fi descoperit, IICCMER va sesiza Parchetul Militar.

Investigaţiile privitoare la descoperirea locului unde au fost ingropate ramaşiţele pamanteşti ale fraţilor Şuşman au inceput inca din vara anului 2010.
Dupa un indelungat efort şi multe cercetari de teren efectuate in satele de munte din zona Huedinului, care au implicat audierea mai multor persoane, verificarea şi confruntarea diferitelor ipoteze şi teorii privitoare la acest caz, s-a reuşit cu o oarecare aproximaţie stabilirea locului unde se presupunea ca victimele au fost inhumate.
Primele sapaturi arheologice pentru cautarea mormantului comun au avut loc in iulie 2011.
Investigaţiile au fost reluate in 2013 şi au constat in identificarea şi verificarea mai multor persoane in varsta originare din Tranişu sau din alte sate, care mai puteau oferi informaţii despre localizarea mormantului, unele din acestea fiind insoţite in teren pe locurile unde s-au desfaşurat evenimentele.

Foto. Imaginile provin din arhiva familiei Şuşman (poz. 1-3) şi din arhiva CNSAS (poz. 4-8).

# Soţii Teodor şi Ecaterina Şuşman impreuna cu trei dintre copii lor — Toader, Traian şi Avisalon.
# Toader Şuşman.
# Avisalon Şuşman.
# Gospodaria familiei Romul Florea din Tranişu. Casa in partea dreapta, iar in stanga resturile grajdului dupa incendiu. Vedere spre nord.
# Ramaşiţele carbonizate ale grajdului. In partea dreapta se vad cadavrele victimelor. Vedere spre nord.
# Cadavrele arse ale lui Toader (dreapta) şi Avisalon Şuşman (stanga).
# Locul grajdului cu temelia din piatra, care se mai pastreaza parţial şi astazi. Vedere spre sud-est.
# Resturile grajdului şi casa familiei Florea. Vedere spre est.
# Reconstituirea gospodariei familiei Florea de pe Dealul Mancii din Tranişu — casa, grajdul şi sursa aprovizionarii cu apa (izvorul). Vedere spre sud.

 
 
 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.