Vasul lui Tito, scos la licitatie

Scris de Claudia Cristescu | Publicat in 30.07.2014 18:38 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina

Primaria orasului-port croat Rijeka (Fiume) a anuntat ca in luna septembrie a acestui an urmeaza sa organizeze licitatia publica in vederea concesionarii pe 30 de ani a legendarei nave-scoala a Marinei de razboi iugoslave, devenita faimoasa ca vas de protocol al liderului socialist Josip Broz Tito.

Investitorul privat care va castiga licitatia ar urma sa utilizeze in scopuri comerciale si turistice (restaurant, hotel plutitor, sala de conferinte) o suprafata de 3500 mp din cei 4000 mp ai vasului, cu obligatia ca 500 mp sa aiba destinatie muzeala.
Declarat bun de patrimoniu cultural printr-un decret din 2006 al Ministerului croat al Culturii, vasul “Galeb” se afla actualmente in proprietatea municipalitatii orasului Rijeka/Fiume care il achizitionase, in baza unei decizii a Tribunalului Comercial din 2009, la pretul derizoriu de 150.000 de dolari pentru a-l salva de la ruina si cu intentia de a-l transforma intr-o nava-muzeu. Desi s-a reusit atragerea de turisti printr-o expozitie temporara de arta activista (“Standstill”) organizata in 2011 la bordul Galeb, Primaria Rijeka nu a putut acoperi costurile de intretinere si restaurare completa a navei care se ridica la cateva milioane de euro, motiv pentru care s-a decis concesionarea sa unui investitor privat.
Investitii esuate

Dupa moartea lui Tito, “Galeb” a navigat pentru ultima data in calitate de nava de protocol in 1989. In timpul razboiului de independenta al Croatiei (1991-1995), vasul ajunge sa fie folosit de fortele federale sarbe pentru instituirea blocadei maritime a coastelor croate, participand in 1992 la evacuarea fortelor federale din Croatia. Odata cu disolutia fostei Yugoslavii, nava este radiata de Marina Federala sarba si cedata guvernului muntenegrean pentru a fi acostata si lasata in stare de abandon in Golful Kotor.

In 1996, guvernul din Muntenegru scoate la licitatie vasul si, patru ani mai tarziu, “Brod Mira” – Nava Pacii, cum era supranumita in vremea Yugoslaviei – putea sa revina la stralucirea de altadata, odata cu achizitionarea sa de catre armatorul grec John Paul Papanicolaou ce intentiona sa o transforme intr-un yacht de lux.  Pentru efectuarea de reparatii, vasul este transferat pe santierul naval Viktor Lenac din Martinšćica pe care fusese restaurat yachtul “Christina O.” a lui Aristoteles Onassis, cumparat de acelasi Papanicolaou. Costul reparatiilor fusese evaluat la 14 milioane de dolari, insa criza economica din 2001 il face pe armatorul grec sa stopeze investitia, lasand vasul Galeb in stare de abandon si cu datorii acumulate de 500.000 euro.

Bananier si vas de razboi

Istoria navei Galeb incepe in 1938 in uzinele Ansaldo din Genova care au proiectat-o ca bananier frigorific destinat transportului de banane dinspre Eritrea si Somalia inspre Europa, dandu-i numele de “Ramb III” (Regia Azienda Monopoli Banane). Cel de-al Doilea Razboi Mondial schimba scopul comercial al vasului intr-unul militar, Marina Italiana utilizandu-l in misiuni de escortare a convoaielor maritime intre Italia si Libia. In 1943, vasul e capturat de germani care ii schimba atat denumirea in “Kiebitz”, cat si destinatia, transformandu-l in puitor de mine (nava militara destinata sa lanseze mine marine). Un an mai tarziu, este tinta unui bombardament american al USAAF si se scufunda in portul Rijeka. Dupa razboi, vasul e recuperat, redenumit “Galeb” (trad. Pescarus) si intra in custodia Marinei yugoslave, initial ca nava-scoala si ulterior, incepand din 1952, ca nava de protocol al lui Tito.

De la splendoare la ruina

Echipajul de 200 persoane l-a insotit pe fondatorul Miscarii de Nealiniere in vizitele diplomatice efectuate in 18 tari de pe trei continente, Europa, Asia, Africa, cu prilejul intalnirilor cu 102 sefi de stat si guvern. Tito a efectuat prima sa vizita diplomatica cu vasul de protocol Galeb in Marea Britanie, pentru a o intalni pe regina Elisabeta II. Ulterior, Galeb a gazduit la bordul sau atat lideri politici (N.Hrusciov, L.Brejnev, Nasser, F.Castro, N.Ceausescu, M.Gaddafi, J.K.Kennedy, Indira Gandhi), cat si staruri hollywoodiene precum Kirk Douglas, Richard Burton, Sophia Loren, Elizabeth Taylor.

Zilele de glorie ale Galeb, cand in saloanele de la bordul sau se elabora programul Miscarii de Nealiniere au apus odata cu dezintegrarea Yugoslaviei. Din luxosul vas de altadata, astazi nu a mai ramas decat valoarea sa simbolica si rugina care-i devoreaza motorul, carena si fatadele. Zoran, fost muzician militar la bordul lui “Galeb” isi aminteste de covoarele persane, mobila din lemn masiv, tacamurile aurite si de cele 130 de cabine luxoase dotate cu aer conditionat ale vasului considerat, la acea vreme, al treilea ca marime din lume.

Rijeka: Torpile, computere si multiculturalism

Rijeka/Fiume este principalul port al Croatiei, cu cel mai mare santier naval, si este situat in golful Kvarner al Marii Adriatice, fiind al treilea oras din Croatia (dupa Zagreb si Split), cu o populatie de cca.130.000 de locuitori. Dimensiunea multiculturala a orasului se reflecta atat in componenta demografica (croati, sarbi italieni) si lingvistica (croata, venetiana – dialectul “fiumano”), cat si in arhitectura urbana, rezultat al succesivelor ocupatii asupra regiunii: romana, habsburgica, ungara, italiana.

Dincolo de atractiile turistice (Turnul cu Ceas, Korzo, Castelul Trsat, Catedrala Sf. Vitus, Biserica Capucina a Fecioarei de la Lourdes, Teatrul National Croat Ivan Zajc, Centrul Astronomic), de numele orasului Rijeka se leaga un muzeu unicat – PEEK&POKE – muzeul computerelor de prima generatie cu peste 2000 de exponate printre care si “Digitron DB800” – primul calculator portabil european - construit de Croatia (pe atunci, parte a Yugoslaviei). Tot ca premiera, in secolul 19, Ivan Lupis, ofiter maritim din Rijeka, a dezvoltat cel dintai model experimental de torpila autopropulsata. Impreuna cu inginerul britanic Robert Whitehead, au pus bazele primei fabrici de torpile din lume, localizata in zona vestica a orasului Rijeka. Productia torpilei “Lupis – Whitehead” a ajuns sa fie exportata in Marea Britanie, Italia, SUA, Rusia, Franta. Din 1919 pana la finele celui de-al Doilea Razboi Mondial, controlul asupra fabricii a fost preluat de industria militara italiana.

GALERIE FOTO Galeb in imagini: de la splendoare la ruina
Sursa foto: Vladimir Tarnovski, Valérie Wolf Gang
http://www.maritimequest.com
http://www.avantgarde-museum.com/en/projects/standstill
http://www.realestatescroatia.com/

 
 
 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.