MASTERPLAN - CONCEPT GENERAL DE DEZVOLTARE URBANA

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 19.02.2012 22:38 | Publicat in GHID UTIL | Tipareste pagina

ETAPA 2/CONCEPT GENERAL DE DEZVOLTARE URBANA (MASTERPLAN) IANUARIE 2012

1. ASPECTE CHEIE ALE DEZVOLTĂRII SI ANALIZA SWOT 
1.1. CARACTERISTICI GENERALE ŞI PRINCIPALELE PROBLEME ALE DEZVOLTĂRI
1.2. ANALIZA SWOT
2. STRATEGIA DE DEZVOLTARE 
2.1. VIZIUNEA ŞI OBIECTIVE DE DEZVOLTAREE
2.2. OBIECTIVE STRATEGICE
3. POLITICI TEMATICE 
3.1. POLITICI TEMATICE
4. PROGRAME SI PROIECTE TEMATICE 
POLITICA 1: DEZVOLTAREA UNEI STRUCTURI ECONOMICE URBANE COMPETITIVE 
PROGRAM 1: PARCURI INDUSTRIALE DE PRODUCŢIE BAZATĂ PE CUNOAŞTERE ŞI INOVARE
PROGRAM 2: PARCURI DE CERCETARE
PROGRAM 3: CENTRE DE AFACERI ŞI SERVICII DE PENTRU AMPLASAREA FIRMELOR INTERNATIONALE
PROGRAM 4: SERVICII ÎN INDUSTRIA DE OSPITALITATE
POLITICA 2: CREŞTEREA PONDERII IMM-URILOR ÎN ECONOMIA LOCALĂ 
PROGRAM 1: INCUBATOARE DE AFACERI
PROGRAM 2: ÎNCURAJAREA INTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII CU PROFIL AXAT PE TURISM, SERVICII ŞI MEŞTEŞUGURI
POLITICA 3: DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE PENTRU O ECONOMIE LOCALA COMPETITIVA 
PROGRAM 1: CAMPUS UNIVERSITAR INTEGRAT ÎN INFRASTRUCTURA ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ A ORAŞULUI
PROGRAM 2: REABILITAREA, MODERNIZAREA, ECHIPAREA INFRASTRUCTURII EDUCAŢIONALE PRE-UNIVERSITARE ŞI UNIVERSITARE
POLITICA 4: ASIGURAREA MOBILITĂŢII, A INFRASTRUCTURII EDILITARE ŞI A INFRASTRUCTURII DE COMUNICARE (IT) 
PROGRAM 1: REŢEA APĂ POTABILĂ
PROGRAM 2: ASIGURAREA REŢELEI DE CANALIZARE
PROGRAM 3: TRANSPORT MOTORIZAT PERSONAL ŞI PUBLIC
PROGRAM 4: TRAFIC NEMOTORIZAT, TRASEE VELO ŞI PIETONALE
PROGRAM 5: REŢELE DE COMUNICARE
POLITICA 5: ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII ŞI GESTIONĂRII DOMENIULUI PUBLIC 
PROGRAM 1: CREŞTEREA CALITĂŢII SPAŢIULUI PUBLIC URBAN
PROGRAM 2: CREŞTEREA CALITĂŢII REŢELEI DE SPAŢII VERZI
POLITICA 6: MĂRIREA FONDULUI DE LOCUINŢE ŞI CREŞTEREA CALITĂŢII LOCUIRII 
PROGRAM 1: CREŞTEREA CALITĂŢII MEDIULUI LOCUIT ÎN CARTIERELE REZIDENŢIALE
PROGRAM 2: CREAREA UNUI FOND DE LOCUINŢE SOCIALE
PROGRAM 3: ZONE REZIDENŢIALE COERENTE OBŢINUTE PRIN URBANIZARE ŞI RECONVERSIE
POLITICA 7: REABILITAREA PATRIMONIULUI ARHITECTURAL ŞI CULTURAL, CLĂDIRI  ŞI ZONE URBANE 
PROGRAM 1: REABILITAREA IMOBILELOR DE PATRIMONIU ÎN PROPRIETATE DE STAT
PROGRAM 2: ÎNCURAJAREA LUCRĂRILOR DE REABILITARE PRIN ACORDARE DE
ASISTENŢĂ TEHNICĂ ŞI DE SPRIJIN FINANCIAR PROPRIETARILOR DE IMOBILE ISTORICE
PROGRAM 3: REABILITAREA DOMENIULUI PUBLIC ÎN CARTIERELE ISTORICE
POLITICA 8: ASIGURAREA DE SERVICII ŞI FACILITĂŢI PENTRU COMUNITATE 
PROGRAM 1: INFRASTRUCTURĂ SPORT
PROGRAM 2: INFRASTRUCTURĂ EDUCAŢIE PREUNIVERSITARĂ
PROGRAM 3: INFRASTRUCTURĂ SĂNĂTATE
PROGRAM 4: INFRASTRUCTURA SOCIALĂ
PROGRAM 5: INFRASTRUCTURA CULTURĂ
PROGRAM 6: LOCALIZAREA ŞI POTENŢAREA CENTRELOR DE CARTIER PE CATEGORII
POLITICA 9: ASIGURAREA IDENTITĂŢII URBANE ŞI A CADRULUI NATURAL 
PROGRAM 1: CORIDOARELE DE ACCES ÎN ORAŞ ÎN RELAŢIE CU ZONA METROPOLITANĂ
PROGRAM 2: ÎMBUNĂTĂŢIREA TRECERII DE LA MEDIUL URBAN LA CEL NATURAL
POLITICA 10: ASIGURAREA UNUI MEDIU URBAN NEPOLUANT, CU EMISII REDUSE DE CO2 ŞI PULBERI PENTRU UN ORAŞ VERDE 
PROGRAM 1: PROMOVAREA DE ENERGII DIN SURSE REGENERABILE
PROGRAM 2: MANAGEMENTUL APELOR PLUVIALE ŞI ACTIVAREA REŢELEI HIDROGRAFICE
PROGRAM 3: CREŞTEREA EFICIENŢEI ENERGETICE
PROGRAM 4: MANAGEMENTUL DEŞEURILOR MENAJERE ŞI INDUSTRIALE
PROGRAM 5: ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII AERULUI ÎN ORAŞ
PROGRAM 6: CALITATEA APELOR SUBTERANE ŞI DE SUPRAFAŢĂ
POLITICI SPECIFICE FĂRĂ CARACTER TERITORIAL 
CONCEPT GENERAL DE DEZVOLTARE URBANĂ - SCENARII DE DEZVOLTARE 

1.1. Caracteristici generale şi principalele probleme ale dezvoltării

De ce Timişoara este o comunitate puternică?

1. Accesibilitate şi mobilitate - Integrarea Timişoarei în structura naţională şi Europeană
Situată în cadrul Euroregiunii Dunăre – Criş - Mureş - Tisa (DKMT), regiune transfrontalieră constituită în 1994, ce se întinde pe 77.456 km2 şi include o populaţie de cca. 6 milioane locuitori, prin poziţia sa geografică, cu posibilităţi de interconectare prin căi de comunicaţie terestre, aeriene şi navale, la care se adaugă plasarea pe traseul uneia dintre cele mai importante linii europene de telecomunicaţie prin fibră optică, Timişoara este, în prezent, principala poartă de intrare în România, dinspre Europa Centrală şi de Vest. În plus, proiectele cuprinse in planul de investiţii realizat prin PIDU conectează Timişoara la coridoarele rutiere şi feroviare ale Europei Centrale.
2. Economie inovativă şi antreprenorială - resursele umane şi infrastructura economică
Cu o infrastructură economică diversă, la care se adăugă şi una universitară şi de cercetare, un climat pentru afaceri de nivel stabil şi sigur, Timişoara reprezentă un bazin atractiv pentru forţa de muncă diversă şi peste medie calificată, în industrii productive şi servicii ştiinţifice, socio-economice, medicină şi biotehnologie.
Rata şomajului a fost cea mai mică din Romania, pe primul trimestru al anului 2011.
Investiţiile realizate în programe de reabilitare a patrimoniului arhitectural cresc atractivitatea municipiului jucând un rol important în captarea de noi investitori şi vizitatori.
3. Calitatea şi atractivitatea mediului - Infrastructura urbană
Timişoara are o structură socială complexă având un specific multi şi transcultural bazat pe un spirit tolerant şi de convieţuire multietnică exemplară.
Oraşul are o infrastructură urbană spaţială echilibrată. Standardele de locuire sunt peste media pe ţară, cu o concentrare de servicii şi cu o ofertă bogată şi variată de monumente, spaţii de cultură, activităţi şi evenimente culturale, modalităţi de petrecere a timpului liber.
Patrimoniul natural este clădit pe structura formată de bulevardului verde al canalului Bega, Pădurea Verde şi o reţea de Parcuri în zona centrală ce necesită susţinere printr-o reţea de spaţii verzi la nivel de cartier şi conectare la cadrul natural periurban.
4. Parteneriat cu comunitatea - Guvernare şi managementul public

Timişoara este un oraş cu o administraţie publică creativă îmbinând politici de administrare şi de dezvoltare la nivel local şi regional.
Administraţia locală, deschisă către o planificare participativă, conduce şi oferă servicii publice pentru comunitate, folosind inovaţii tehnice, tehnologice şi administrative pentru îmbunătăţirea acestor servicii.
Timişoara este membră a Asociaţiei European Cities Marketing, alături de 100 de oraşe din 32 de state, face parte din clasa SMART Cities din Europa fiind membru a mai multe forme de asociere precum: Balcinet asocierea celor mai importante oraşe ale Peninsulei Balcanice, Clubul de la Strasbourg asocierea principalelor oraşe din statele care au aderat recent la Uniunea Europeană şi oraşul Strasbourg, din Franţa, capitala parlamentară a Europei Unite, EUROREGIUNEA DUNĂRE– CRIŞ – MUREŞ -TISA (DKMT), regiune transfrontalieră Alianţa oraşelor care au în componenţă un cartier Iosefin precum Budapesta, Viena, Timişoara şi Praga.
Care sunt aspectele care împiedică dezvoltarea durabilă a municipiului ?
Timişoarei îi lipsesc strategii de marketing urban care să încurajeze noi iniţiative şi să contribuie la coordonarea activităţilor sectorului public, sectorului academic şi privat, naţional şi internaţional.
Insuficienta folosire a rezultatelor cercetării nu contribuie la consolidarea unei economii locale inovative şi creative.
În structura forţei de muncă se constată fenomenul de migraţie al specialiştilor către ţări din UE şi o descreştere a numărului de studenţi.
Din punct de vedere al accesibilităţii pe componenta IT, municipiul nu are o infrastructura dezvoltată echilibrat pe tot teritoriul. Timişoara se confruntă cu probleme de congestie de trafic în zona centrală determinată atât de configuraţia stradală incompletă a municipiului cât, de lipsa centurii ocolitoare şi de lipsa unui sistem de management al traficului.
Poluarea aerului cauzată de trafic, poluarea apei, insuficienţa spaţiilor vezi şi repartizarea neuniformă a acestora contribuie la scăderea calităţii vieţii în municipiu şi, inclusiv, a atractivităţii acestuia.
Care sunt şansele dezvoltării municipiului?
Dezvoltarea durabilă a Timişoarei se bazează, la nivelul politicilor locale, pe o strânsă coordonare cu ţintele economice principale ale Strategiei EUROPA 2020, prin care se urmăreşte creşterea investiţiilor şi a ocupării forţei de muncă în Cercetare şi Dezvoltare. Atingerea scopului necesită strategii pentru „regenerarea economiei urbane” care să susţină o economie competitivă, reducerea consumului de resurse locale, şi stimularea unei economii bazate pe cunoaştere, creativitate, excelenţă, inovaţie. De aceea sunt urmate politicile de dezvoltare şi diversificare a sistemelor de producţie locală, în paralel cu structurarea adecvată a pieţei forţei de muncă, prin programe educaţionale şi de formare.
O oportunitate o reprezintă noul ciclu de finanţare europeană pe perioada 2014-2020, care face din consolidarea pactului teritorial între reţele de oraşe şi reţele de zone metropolitane o prioritate în obţinerea de finanţări europene. Parteneriatele semnate, atât în cadrul Asociaţiei de Dezvoltare Comunitară Timişoara cât şi în cadrul asociaţiilor cu alte oraşe europene, sunt favorabile planificării şi realizării de proiecte pentru comunităţi mai largi şi mai diversificate sub aspect economic, social şi cultural.
Nu în ultimul rând, municipiul Timişoara are o rezervă importantă de terenuri intravilane deservite cu utilităţi publice, în mare parte. Acestea, printr-un proces de reconversie funcţională durabilă pot asigura baza unei dezvoltări economice elaborată şi aprobată la nivel local.
Ce ameninţă o dezvoltare durabilă?
Continuarea procesului de îmbătrânire a populaţiei şi consecinţa acestui fenomen: înrăutăţirea structurii populaţiei.
Lipsa de fonduri necesare reabilitării instalaţiilor, structurii, faţadelor clădirilor vor scade atractivitatea mediului urban şi vor reduce interesul turistic şi de rezidenţă.
Creşterea gradului de infracţionalitate şi de violenţă a unor grupuri.
Lipsa diversificării investiţiilor în oraş, un sector IMM cu pondere redusă în economia locală şi bizuirea pe industrii ce folosesc forţă de muncă necalificată.

1.2. Analiza SWOT
1.2.1. Matricea SWOT şi fundamentarea strategiei de dezvoltare
PUNCTE TARI
• structură teritorială coerentă, cu inter-relaţionări reale în domeniul social, economic şi administrativ
• potenţial ridicat al resurselor naturale, inclusiv o biogeografie şi biodiversitate ridicată
• proximitatea limitei de graniţă a României şi a Uniunii Europene şi o bună infrastructură aeriană, rutieră şi feroviară în relaţie cu teritoriul naţional, european
• identitate culturală şi istorică semnificativă, prezervarea moştenirii culturale într-un grad ridicat
• un nivel ridicat al pregătirii profesionale de nişă, centru universitar specializat de importanţă naţională
• dinamică economică semnificativă prin dezvoltarea sectorului terţiar în urma restructurării economice
• o administraţie locală stabilă din punct de vedere al politicilor publice pe termen lung şi orientata spre soluţionarea în parteneriat a problemelor
• număr important de resurse umane trecute prin universităţi şi programe de reconversie profesională
• personal bugetar perfecţionat
• capacitate de gestionare a problemelor prin managementul proiectelor
• sistem informatic şi media extins

 

PUNCTE SLABE

• sporul negativ al populaţiei (cca. 8000 locuitori)
• migraţia forţei de muncă calificate, din cauza restructurării economice si atractivităţii pieţei externe de muncă (cca. 9000 locuitori)
• disparităţi in gradul de echipare cu infrastructură tehnico-edilitară şi socială, servicii de educaţie şi sănătate publică
• dotări sociale incomplete cantitativ si calitativ
• poluare semnificativă a factorilor de mediu, imagine defavorabilă la nivelul de percepţie naţională şi europeană în privinţa calităţii aerului
• lipsa amenajărilor de depozitare si prelucrare a deşeurilor menajere si industriale
• prezentarea în media a unor evenimente cu un grad semnificativ de violenţă
OPORTUNITĂŢI 
• existenta Strategiei Europa 2020 oferă potenţial în formularea şi aplicarea politicilor regionale, naţionale şi locale
• accesul direct la finanţări din fonduri europene pentru proiectele de dezvoltare urbană durabilă, a municipiului, şi a zonei metropolitane
• acceptanţa populaţiei şi atitudinea proactivă a administraţiei pentru energie alternativă şi economie cu emisii poluante zero, prin dezvoltarea parteneriatului dintre sectorul academic şi cel privat in domeniul cercetării si utilizării eficiente a resurselor naturale regenerabile şi neregenerabile existente
• creşterea prestigiului şi a rolului polarizator al Timişoarei în dezvoltarea regională prin consolidarea cooperării europene în domeniul cultural si economic
• reducerea migraţiei populaţiei rezidente si atragerea de forţă de muncă din bazinul naţional si european
• dezvoltarea sistemelor „e-.....”
• pornirea demersului pentru atingerea statutului de Capitală Culturală Europeană în anul 2020

 

PERICOLE

• continuarea procesului de îmbătrânire a demografică
• creşterea cererii pentru servicii publice din partea grupurilor dezavantajate economic si social şi lipsa resurselor de finanţare în administraţia publica locală
• dezvoltarea de comunităţi paupere compacte ce pot deveni surse de conflicte sociale
• tendinţa creşterii preţurilor serviciilor publice ce poate depăşi pragul de plată , dar şi de suportabilitate, al populaţiei
• concurenţa oraşelor din regiune menţine tendinţa de migraţie a segmentului demografic activ i tânăr timişorean
• perpetuarea creşterii economice „0” in Romania

CARTA DE LA LEIPZIG pentru oraşe europene durabile conţine recomandări suficiente pentru înlăturarea disparităţilor şi atingerea coeziunii sociale teritoriale (echipare a teritoriului) şi a productivităţii economice. Prezentul document are ca scop enumerarea măsurilor de aspect spaţial necesare, în următorii 10 ani, menţinerii şi creării de locuri de muncă, asigurării calităţii vieţii celor care locuiesc, muncesc şi vizitează Timişoara.
Cu precădere sunt considerate operaţiuni de regenerare urbană acţiunile de valorificare ale terenurilor poluate şi/sau neutilizate, însoţite de măsuri de protejare a mediului natural necesare creşterii competitivităţii oraşului în regiune. Structura strategiei conţine trei domenii integrate ce vor ghida dezvoltarea viitoare a oraşului, în condiţiile atingerii unei coeziuni teritoriale:
Domeniul I - Condiţii de amplasare atractive pentru sectorului privat şi orientarea către o economie performantă conectată la sistemul european de transport aerian, feroviar si rutier.
Coordonat cu Strategia Europa 20201, se va urmări dezvoltarea unei economii fundamentată pe cunoaştere şi inovare care să asigure, unui procent de 70% din populaţia cu vârstă cuprinsă între 20-64 de ani, locuri de muncă şi un 2 % din bugetul local alocat finanţării şi co-finanţării în investiţii de cercetare-dezvoltare, ca şi absorbţia unei cote 60% din populaţia tânără în universităţi.
Din punct de vedere spaţial, se urmăreşte realizarea unei rate cât mai apropiată de 1/1 între numărul locuinţelor şi al locurilor de muncă, în zona centrală, în scopul evitării poluării cauzate de trafic, precum şi reducerea sub ½ oră a timpului necesar deplasării de la spaţiul de rezidenţă la locul de muncă, orientând spre folosirea (1) tramvaiului, (2) bicicletei, (3) practicarea mersului pe jos
Domeniul II – Calitatea sporită a condiţiilor de viaţă în toate cartierele oraşului, considerând spaţiile verzi, zonele de recreere, utilităţile şi serviciile publice urbane. Această direcţie vizează structurarea unei reţele urbane cu Servicii publice şi spaţii urbane modernizate edilitar cu un fond construit, implementarea de tehnologii care asigură atât eficienţa energetică cât si mijloace alternative de producere a acesteia.
Coordonat cu Strategia Europa 2020, se va avea în vedere utilizarea şi promovarea resurselor alternative/ecologice, creşterea incluziunii prin rezolvarea a 10 000 de cazuri reprezentând persoane ameninţate de sărăcie, reducerea sub 5% a abandonul şcolar. În scopul eficientizării energetice instituţiile publice vor trebui să-şi reducă cu 20% emisiile de CO2 si cu 30% din consumul de energie pentru activităţile proprii,ca şi a serviciilor şi utilităţilor publice (construcţii, parc auto propriu, transport public, iluminat public, apa-canal, management deşeuri si servicii publice).
Din punct de vedere spaţial, se urmăreşte realizarea unui timp de ½ oră pentru deplasarea de la locuinţă la obiectivele de învăţământ şi de sănătate, creşterea spaţiilor verzi la o valoare de 40 mp/locuitor, şi asigurarea unui procent de 35% din suprafaţa intravilanului ca domeniu public.
Domeniul 3 - Stilul propriu al oraşului, obţinut ca rezultat a derulării unor concursuri de arhitectură sau altor proceduri de achiziţie publică bazate pe criterii de calitate a soluţiei, a imaginii contemporane, a acţiunilor de reabilitare şi conservare a patrimoniului arhitecturalcultural, de folosire a mobilierului urban, a formelor de artă stradală şi a evenimentelor culturale, a imaginii nocturne a oraşului prin iluminatul stradal şi al clădirilor, a imaginii active date de existenţa
zonelor pietonale.
STRATEGIA LOCALĂ PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE ÎN MUNICIPIUL TIMIŞOARA prevede reduceri privind emisiile de CO2 pe baza unor indicatori realişti după cum urmează:
• transport – 22%
• sector energetic -35%
• sector rezidential – 17%
• sector institutional – 13%
• sector deseuri – 6%
• sector agricultura /spatii verzi – 2%
• sector apa – 5%
• industrie / mediul de afaceri – 4%

2.1. Viziunea şi obiective de dezvoltare
Iniţiative anterioare
Timişoara are continuitate în folosirea planificării strategice ca instrument al dezvoltării durabile. Prin studii anterioare1 Primăria a formulat, în parteneriat cu mediul universitar şi cu sectorul privat, viziunea de dezvoltare ca direcţie majoră de ghidare a resurselor materiale, financiare şi umane. Cuvintele cheie întâlnite în conţinutul textului strategiei conturează imaginea unei metropole europene, cu o economie bazată pe tehnologii avansate amplasate în contextul atractiv arhitectural, cultural şi natural.
1.Studiul “Smart Cities, Ranking of European Medium-Sized Cities”2 plasează Timişoara intr-un context urban inteligent din punct de vedere al tehnologiilor de transport, al industriilor informatice, al educaţiei si cercetării, al protecţiei mediului si al unei bune guvernări.
Viziunea din Planul Integrat de Dezvoltare Urbană configurează municipiul Timişoara ca zonă urbană competitivă, cu o economie dinamică, diversificată şi durabilă, cu o comunitate coezivă, puternică şi vibrantă. În context metropolitan municipiul Timişoara este privit ca “pol social-economic de prim rang al României, care polarizează toată partea de vest a ţării, concentrând activităţi complexe şi dinamice, care îl plasează pe locul al doilea la nivel naţional, după Bucureşti.ca pol strategic al României, competitiv în spaţiul european, cu o economie dinamică şi durabilă, bazată pe cercetare şi inovare, o zonă atractivă atât pentru locuitorii săi cât şi pentru investitori şi vizitatori”.
1.Conceptul integrat de masuri pentru reabilitarea prudentă şi revitalizarea economică a cartierelor istorice din Timişoara-perioada 2007-2011, studiu elaborat de Primăria Municipiului Timişoara si Societatea Germană pentru Cooperare Tehnica (GTZ), aprobat prin Hotărâre Consiliul Local nr. 3/30.01.2007 Vision Timişoara 2030 - suport la dezvoltarea unui concept durabil pentru infrastructura oraşului Timişoara, studiu elaborat de Primăria municipiului Timişoara în colaborare cu Institutul Politehnic Timişoara si Institutul Fraunhofer IPA Stuttgart, aprobat prin Hotărâre Consiliul Local nr. 484/18.12.2007 Planul Integrat de Dezvoltare al Polului de Creştere Timişoara aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 137/27.04.2010.
2.Studiu elaborat de un consorţiu format din Centre of Regional Science (SRF)-Viena University of Technology, Departament of Geography-University Ljublijana, Research Institute for Housing, Urban and Mobility Studies (OTB)-Delft University of Technology, octombrie 2007.
3.Proiect realizat în cadrul Axei Prioritare 1-Program Operaţional regional 2007-2013

Textul Viziunii de dezvoltare în cele două studii este următorul:

Viziune 2030 - TIMISOARA, METROPOLA EUROPEANA HIGH-TECH, CU RADACINI ISTORICE SI CULTURALE

Viziune PIDU - SPAŢIU MULTICULTURAL INTEGRATOR ŞI DE AVANGARDĂ, POL NAŢIONAL DE REFERINŢĂ ÎN INDUSTRIILE CE UTILIZEAZĂ TEHNOLOGII ÎNALTE, ÎN INFORMATICĂ, TELECOMUNICAŢII ŞI ÎN SERVICIILE CREATIVE.
Viziunea de Dezvoltare ca parte a Planului Urbanistic General
Municipiul Timişoara este spaţiul urban dezvoltat istoric prin interacţiunea dintre tehnologie, cultura si mediu. „Prin funcţiunile sale complexe, oraşul Timişoara polarizează un teritoriu mai larg, fiind cel mai mare centru economic, ştiinţific si cultural din Regiunea Vestica de Dezvoltare a României, concentrând 25,8% din populaţia urbană, peste 30% din producţia industriala, cca 35% din activităţile comerciale si 70% din studenţii din regiune”.
Aceste caracteristici au influenţat pozitiv dezvoltarea infrastructurii urbane din punct de vedere al utilităţilor publice, al forţei de muncă din zonele adiacente municipiului, al infrastructurii sociale, culturale, economice şi administrative. Municipiul Timişoara este într-o continuă dezvoltare şi generează schimbare în regiune. Transportul, serviciile si utilităţile municipiului constituie suportul creşterii acestei economii mature, atractive si competitive, cu locuri de muncă generatoare de valoare adăugată.

Interesul investiţional din partea sectorului privat creşte, solicitând si forme adecvate de marketing si de management urban pentru a menţine municipiul în zona oportunităţilor de investiţii si a dezvoltării economice fără costuri mari de mediu. Piaţa locală îşi măreşte şi diversifică cererea pentru serviciile publice şi private. Standardele privind calitatea vieţii reclamate de o metropolă europeană solicită schimbări calitative în oferta de servicii şi utilităţi publice cât şi în protejarea mediului natural.
Timişoara va fi în continuare în competiţie cu oraşe europene pentru atragerea de afaceri, investiţii, organizarea de evenimente şi turism pentru optimizarea beneficiilor economice şi sociale pentru locuitorii oraşului. Amplasarea într-o regiune a Europei dens populată reprezintă o şansă unică pentru valorificarea căreia atât deciziile politice cât şi instrumentele şi metodele administrative vor trebui să ţină cont de mărimea economică a spaţiului funcţional al Timişoarei.
Viziunea de dezvoltare a municipiului in contextul Planului Urbanistic General susţine orientarea comunităţii către o permanentă cunoaştere şi performanţă, ca formă de adaptare la provocările competiţiei tehnologice, petrecute intr-un mediu urban cultural protejat şi valorificat.

2.2. Obiective Strategice
Obiectivele dezvoltării teritoriale se înscriu în direcţiile de dezvoltare vizând creşterea ofertei de amplasamente pentru investiţii, sporirea gradului de atractivitate şi stilul municipiului. Dezvoltarea viitoare a Timişoarei se bazează pe atractivitatea condiţiilor de locuire şi a existentei locurilor de muncă. În consecinţă obiectivele strategice de dezvoltare ghidează creşterea urbană în direcţia obţinerii unei economii puternice, cu mai multe oportunităţi de angajare şi a unui cadru atractiv de locuit pentru persoane singure şi familii.
O viitoare economie urbană puternică solicită un climat de afaceri favorabil şi o curriculă universitară proactivă şi adaptabilă tendinţelor pieţei de muncă. Condiţiile de locuire pentru toate grupurile de populaţie vizează locuinţa, accesul locuinţei la utilităţi publice şi accesul locuitorilor la spaţii publice destinate serviciilor şi facilităţi de recreere.
OBIECTIV 1
Dezvoltarea unei structuri economice urbane competitive:
Dezvoltarea economică se bazează pe cunoaştere şi inovare ca vector de atragere a competitivităţii internaţionale în comunitatea de afaceri timişoreană. Complementar, prin asigurarea de facilităţi şi forme de recreere vor fi atraşi noi vizitatori şi se va stimula creşterea sejurului, respectiv, a numărului de nopţi de cazare. În acest scop vor fi dispuse spaţii pentru o economie bazată pe cunoaştere şi servicii conexe, cu precădere clustere în domeniul industriei creative, şi a economiei şi cercetării în industrii şi servicii.
OBIECTIV 2
Creşterea atractivităţii oraşului pentru localnici şi vizitatori:
Condiţiile de locuire, structura urbană a serviciilor şi utilităţilor vor fi gândite ca suport al dezvoltării economice. Locuinţa şi echiparea eficientă a acesteia, serviciile de educaţie şi sănătate vor trebui dispuse în sensul potenţării resursei umane ca factor crucial în dezvoltarea Timişoarei.
Valorificarea oportunităţilor urbane existente precum şi a celor rezultate din aplicarea unor programe de regenerare urbană solicită în primul rând consolidarea Stilului Timişoara. Îmbunătăţirea condiţiilor de locuire, dar şi a imaginii urbane, se vor realiza şi prin interconectarea reţelei spaţiilor publice din zona centrală cu cea din cartierele oraşului, prin conversia unor terenuri pentru funcţiuni de birouri clasa Prima şi A integrate stilistic în patrimoniul arhitectural existent locuri de muncă într-o economie competitivă

Premize pentru finalizarea obiectivelor:
1. Administraţia are un rol activ în planificare dezvoltării urbane şi investeşte, în parteneriat public local, în proiecte de infrastructură publică şi, cu sectorul privat, în domeniile dezvoltării economice şi cercetarii.
2. Administraţia publica are resurse proprii pentru co-finanţarea sau finanţarea programelor de dezvoltare, cu precădere a celor de cercetare.

SCHEMA DE DEZVOLTARE MAJORĂ PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG
Viziunea de dezvoltare spaţială
Viziunea de dezvoltare spaţială se structurează pe 2 axe tematice majore:
• viaţă urbană / cultură / educaţie şi cercetare - est-vest
• productivitate şi inovaţie tehnologică / educaţie şi cercetare - nord-sud
Intersecţia celor două axe de dezvoltare devine punct de transbordare regional şi metropolitan şi facilitează accesul rapid către aeroport, calea ferată şi puncte de interes de pe raza municipiului
Un rol important într-o strategie pe termen lung îl are utilizarea suprafeţelor ocupate acum de infrastructura CFR pe zona gării de nord şi a gării de est, suprafeţe ce pot deveni zone de dezvoltare urbană în cadrul unui program de reconversie şi refuncţionalizare, odată cu modernizarea infrastructurii feroviare centrale şi realizarea inelului feroviar nord în afara oraşului. Dezvoltarea urbană a municipiului depinde în mare măsură de întregirea ţesutului urban pe zonele adiacente căii ferate între fosta platformă Solventul şi actuala platformă Continental.
Reconversia zonelor industriale aflate pe malul opus al canalului Bega în raport cu cartierul Iosefin şi cartierul Fabric împreună cu restructurarea şi reconversia inelului central nord sunt elementele cheie pentru redefinirea structurii urbane a oraşului şi poziţionarea unor obiective de interes public majore raportat la aceasta într-o coerenţă spaţială adecvată unui oras contemporan.
Activarea reţelei hidrografice, tradiţional bogate, printr-un plan de management al apelor meteorice joacă un rol cheie în vederea creării unei reţele verzi şi a unor trasee de mobilitate alternativă dinspre zonele centrale urbane, prin cartierele rezidenţiale, către zonele de agrement periurban reprezentate de Timiş, Pădurea Verde şi noile zone împădurite propuse pentru completarea fondului forestier existent odinioară şi asigurarea calităţii aerului în municipiu. Acestea oferă oportunitatea dezvoltării biodiversităţii specifice.
Strategia verde a Municipiului Timişoara prevede plantarea unor areale de protecţie pe traseul centurii, propunere preluată în viziunea de dezvoltare propusă. Se propune în continuarea acesteia crearea unor aliniamente şi zone plantate în lungul traseelor de acces către Timiş, de natură să conecteze cadrul natural accesibil pentru agrement al zonei metropolitane şi să demarcheze zonele de trecere dintre comune, oraş şi peisaj.
Dezvoltarea spaţială pe termen lung poate fi un succes doar în condiţiile realizării unor proiecte majore de infrastructură precum şi a unei colaborări operaţionale constante între membrii zonei metropolitane în vederea limitării fenomenului de suburbanizare, a distrugerii peisajului şi asigurării unor servicii publice integrate şi eficiente, inclusiv a reactivării reţelei de cale ferată regionale a CFR în folosul transportului public regional.

Politici tematice
3.1. Politici
OBIECTIV 1
Dezvoltarea unei structuri economice urbane competitive
POLITICA 1
Dezvoltarea unei structuri economice urbane competitive
POLITICA 2
Creşterea ponderii IMM în economia locală
POLITICA 3
Dezvoltarea resurselor umane pentru o economie competitivă
POLITICA 4
Asigurarea accesibilitatii si mobilităţii, a infrastructurii edilitare şi a infrastructurii de comunicare (IT)
OBIECTIV 2
Creşterea atractivităţii oraşului pentru locuitori şi vizitatori
POLITICA 5
Îmbunătăţirea calităţii şi gestionării domeniului public
POLITICA 6
Mărirea fondului de locuinţe şi creşterea calităţii locuirii
POLITICA 7
Reabilitarea patrimoniului arhitectural şi cultural, clădiri şi zone urbane
POLITICA 8
Asigurarea de servicii şi facilităţi pentru comunitate
POLITICA 9
Asigurarea identităţii urbane şi a cadrului natural
POLITICA 10
Asigurarea unui mediu urban nepoluant, cu emisii reduse de CO2, pentru un oraş verde

 

OBIECTIV 1
Dezvoltarea unei structuri economice urbane competitive

DEZVOLTAREA UNEI STRUCTURI ECONOMICE URBANE COMPETITIVE

Analiza indicelui de competitivitate regională situează regiunea Vest pe poziţia 248 din cele 268 de regiuni europene. Principalele puncte care temporizează dezvoltarea şi care reprezintă priorităţi de acţiune pentru evoluţia competitivităţii locale sunt aceleaşi ca la nivelul teritoriului naţional.
Din perspectiva Strategiei EUROPA 2020 o politică de dezvoltare economică locală trebuie să se bazeze pe o politică naţională axată pe cele 3 priorităţi enunţate: o creştere inteligentă, care să prefigureze o economie bazată pe cunoaştere şi inovaţie; o creştere durabilă, care să promoveze o economie mai verde, mai competitivă şi care să gestioneze resursele într-un mod mai eficient; o creştere incluzivă, care să stimuleze o economie cu un potenţial înalt de angajare ca să asigure coeziunea teritorială şi socială.
Politica locală de dezvoltare a unei structuri economice urbane competitive trebuie, în egală măsură, să amelioreze disfuncţionalităţile identificate în funcţionarea activităţilor economice existente şi să ofere condiţii pentru localizarea şi dezvoltarea acelor activităţi ce generează valoare adăugată, în sensul celor trei direcţii specificate în strategia europeană.


SCOPUL POLITICII
• Susţinerea activităţilor economice existente şi atragerea de firme noi prin oferta de amplasamente şi spaţii de localizare
• Păstrarea unei oferte diferenţiate de locuri de muncă şi atragerea forţei de muncă tinere şi specializate din regiune
• Transformarea Timişoarei într-un centru regional de cunoaştere şi inovare

PROGRAM 1
PARCURI INDUSTRIALE DE PRODUCŢIE BAZATĂ PE CUNOAŞTERE ŞI INOVARE
Programul Parcurilor industriale de producţie urmăreşte:
• Asigurarea locaţiilor pentru noi activităţi economice sau pentru extinderea întreprinderilor economice existente cu valoare strategică pentru dezvoltarea economica a oraşului
• Dezvoltarea zonelor industriale cu suprafeţe conforme tipului de activitate, operaţionale in conformitate cu reglementări de respectare a mediului şi a vecinătăţilor
• Restructurarea şi schimbarea de destinaţie a unor platforme industriale din perioada de înainte de 1989
LOCALIZARE 
• Calea Buziaşului între Cimitirul Buziaşului, piaţa George Domăşneanu, str. Siemens pe partea de vest a căii Buziaşului şi str. Aurel Păunescu Podeanu până la piaţa G.Domăşneanu.
• Nord de str. Locotenent Ovidiu Balea

 

PROIECTE

• Parc Industrial cu profil High Tech
• Parc de cercetare şi dezvoltare IT&C
PROGRAM 2
PARCURI DE CERCETARE
Programul Parcurilor de cercetare vizează reconversia unor areale din proximitatea facilităţilor universitare şi a campusului studenţesc în zone cu funcţiuni pregnant de cercetare, precum şi dezvoltarea unor locaţii de tip campus conform unor standarde internaţionale în locaţii centrale şi în proximitatea centrelor universitare.
LOCALIZARE 
• Calea Buziaşului la nord de str. Aurel Păunescu, vest de calea Buziaşului
• La nord de str. Locotenent Ovidiu Balea

PROIECTE

• Parc de cercetare şi dezvoltare în cooperare cu instituţiile de învăţământ superior şi industrie (parteneriat PMT/instituţii universitare/companii)
• Parc de cercetare şi dezvoltare IT&C (PMT)
• Reglementarea zonei în cadrul P.U.G.

PROGRAM 3
CENTRE DE AFACERI ŞI SERVICII DE PENTRU AMPLASAREA FIRMELOR INTERNATIONALE
Programul Centrelor de afaceri promovează Timişoara ca centru de afaceri la nivel regional prin asigurarea amplasamentelor pentru dezvoltări de birouri
Prima si clasa A în zone cu accesibilitate sporită şi pentru servicii suport de tip centre de conferinţă, expoziţii, etc.
LOCALIZARE 
• Zona centrală nord, între pasajul Jiul, traseul inelul 2, Calea Circumvalaţiunii şi traseul liniei de cale ferată

 

PROIECTE

• Reglementarea zonei în cadrul P.U.G.
PROGRAM 4
SERVICII ÎN INDUSTRIA DE OSPITALITATE
Programul industriei de ospitalitate cuprinde asigurarea de locaţii centrale, cu acces la infrastructura de trafic regională şi europeană pentru proiecte hoteliere ale dezvoltatorilor/operatorilor de profil intenţional, precum şi susţinerea serviciilor de recreere, alimentaţie publică adiacente.
LOCALIZARE 
• Zona centrală nord, între pasajul Jiul, traseul inelul 2, Calea Circumvalaţiunii şi traseul liniei de cale ferată
• Zona aeroport, calea Aradului, calea Torontalului, calea Lugojului
• Zone de reconversie pe amplasamentul actual triajului gării de nord

PROIECTE

• Conform Conceptului Integrat de măsuri pentru cartierele istorice din Timişoara
• Proiecte hoteliere tip business în locaţii centrale
• Facilităţi de cazare de tranzit

OBIECTIV 1
Dezvoltarea unei structuri economice urbane competitive

CREŞTEREA PONDERII IMM-urilor ÎN ECONOMIA LOCALĂ
Microîntreprinderile joacă un rol important în dezvoltarea economică locală şi regională şi în crearea de noi locuri de muncă. Ponderea tinerilor (15-24 ani), ca şi ponderea vârstnicilor (65 ani şi peste), în populaţia ocupată sunt ambele în scădere atât în regiune, cât şi în ţară sau în Europa. Ambele categorii de populaţie aflate în principalele etape de tranziţii de viaţă (de la şcoală la muncă şi de la activitate la inactivitate) sunt considerate vulnerabile mai ales în condiţiile de criză globală. În acest sens, măsurile active şi politicile de ocupare promovează integrarea tinerilor pe piaţa muncii şi ”îmbătrânirea activă”.
Mai mult, micro-întreprinderile pot fi încurajate să utilizeze noi tehnologii şi inovaţii, echipamente IT şi servicii, având un rol primordial în creşterea competitivităţii, productivităţii şi a calităţii serviciilor.
SCOPUL POLITICII
• Dezvoltarea de centre de servicii de calitate şi diversificate, atractive la nivel regional
• Dezvoltarea unei oferte diferenţiate de locuri de muncă si creşterea ofertei de programe de calificare profesională
• Creşterea ponderii IMM-urilor în servicii de turism
• Stimularea iniţiativei private şi îmbunătăţirea climatului antreprenorial

PROGRAM 1
INCUBATOARE DE AFACERI
Programul vizează susţinerea locaţiilor existente sau în curs de dezvoltare, precum şi reconversia funcţională a unor clădiri şi transformarea lor în incubatoare de afaceri, sau construcţia de sedii noi pentru sprijinirea IMM-urilor şi a afacerilor nou înfiinţate de preferinţă adiacent zonelor centrale.
LOCALIZARE 
• Zona centrală nord, între pasajul Jiul, traseul inelul 2, Calea Circumvalaţiunii şi traseul liniei de cale ferată
• UBIT, IT&C (PMT/Universitatea Politehnica/GTZ)

PROIECTE

• Centrul judeţean multifuncţional pentru susţinerea afacerilor Timişoara (CJT)
• Infrastructură regională de afaceri şi inovare în sectorul IT&C (PMT)
PROGRAM 2
ÎNCURAJAREA INTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII CU PROFIL AXAT PE TURISM, SERVICII ŞI MEŞTEŞUGURI
Programul favorizează deschiderea de afaceri mici şi mijlocii în centrele de cartier şi în centrul istoric şi păstrarea, respectiv întărirea unei structuri economice active prin asigurarea unor suprafeţe suficiente pentru spaţii comerciale de dimensiuni mai mari şi asigurarea cu servicii şi aprovizionare de proximitate pe raza municipiului.
LOCALIZARE 
• Zona centrală nord, între pasajul Jiul, traseul inelul 2, Calea Circumvalaţiunii şi traseul liniei de cale ferată

PROIECTE

• Conform Conceptului Integrat de măsuri pentru cartierele istorice din Timişoara.

DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE PENTRU O ECONOMIE LOCALA
Obiectivele pe termen lung ale cadrului strategic european ET 20201 sunt: (1) promovarea educaţiei şi mobilităţii de-a lungul vieţii; (2) îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei educaţiei şi instruirii; (3) promovarea echităţii, coeziunii sociale şi cetăţeniei active; (4) încurajarea creativităţii şi inovaţiei, inclusiv a antreprenorialului, la toate nivelurile de învăţământ şi instruire. În acest scop, au fost stabilite următoarele ţinte de atins până în 2020:
• Cel puţin 95% din copiii cu vârsta cuprinsă între 4 ani şi vârsta de începere a învăţământului obligatoriu să participe în educaţia timpurie
• Ponderea elevilor cu competenţe slabe la citire, matematică şi ştiinţe în testul internaţional PISA să fie sub 15%
• Rata de părăsire timpurie a şcolii să fie sub 10% (obiectiv Europa 2020)
• Ponderea absolvenţilor de educaţie superioară să fie mai mare de 40% din persoanele de 30-34 ani (obiectiv Europa 2020)
• Ponderea persoanelor de 25-64 ani care participă în cursuri de formare continuă să fie mai mare de 15%.
Pe această linie, politica locală de dezvoltare a resurselor umane trebuie să sprijine accesul la educaţie pe durata vieţii şi să faciliteze integrarea resursei umane specializate în piaţa de muncă a municipiului.

SCOPUL POLITICII
• Atragerea şi menţinerea unei resurse umane cu calificare înaltă
• Îmbunătăţirea calităţii infrastructurii educaţionale, a dotării şcolilor, a structurilor de cazare pentru elevi/studenţi şi a centrelor pentru formare profesională pentru asigurarea unui proces educaţional la standarde europene

PROGRAM 1
CAMPUS UNIVERSITAR INTEGRAT ÎN INFRASTRUCTURA ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ A ORAŞULUI
Programul urmăreşte asigurarea condiţiilor de dezvoltare spaţială a facilităţilor universitare în locaţiile actuale, prin îmbunătăţirea accesibilităţi alternative, asigurarea calităţii domeniului public şi păstrarea spaţiilor libere (verzi, agrement), activarea spaţiilor publice din zonele de campus şi asigurarea unui mediu de viaţă studenţesc atractiv.
LOCALIZARE 
• Campusurile universitare existente
• Suprafeţe disponibile prin reconversie funcţională în proximitate
• Suprafeţe libere disponibile în proximitate

PROIECTE

• Zona campusului universitar UPT/, delimitat de bd. Corneliu Coposu, str. Mehadia, bd. Eroilor de la Tisa, bs. Victor Babeş, bd. Mihai Viteazul, Bd. Vasile Pârvan.
• Campus USAMVB
• Campus UVT, delimitat de str. Oituz, Intrarea Doinei, str. Popa Şapcă, traseul de cale ferată în nord.
• Campus UMF, delimitat de str. Regimentul 13 Călăraşi, bd. Revoluţiei din 1989, str. Vasile Goldiş
• Reconversia unor terenuri pentru funcţiuni universitare la est de actualul campus UVT/UPT
PROGRAM 2
REABILITAREA, MODERNIZAREA, ECHIPAREA INFRASTRUCTURII EDUCAŢIONALE PRE-UNIVERSITARE ŞI UNIVERSITARE
Programul cuprinde atât proiecte de reabilitare a clădirilor, cât şi dotarea cu echipamente educaţionale IT, cărţi, documentaţii, etc., precum şi extinderea prin construcţii noi a bazei existente.
LOCALIZARE
• Campusurile universitare existente
• Pe întreg teritoriul oraşului

 PROIECTE

• Construirea de cămine pentru studenţi şi elevi
• Clădire Facultatea de Horticultură şi Silvicultură (USAMVBT)
• Construire Clinică Veterinară şi Modernizare complex de laboratoare (USAMVBT)
• Construire Biobază, Unităţi Experimentale şi Necropsie; Platformă betonată (USAMVBT)


ASIGURAREA INFRASTRUCTURII EDILITARE, A MOBILITĂŢII ŞI A INFRASTRUCTURII DE COMUNICARE (IT)
PROGRAM 1: REŢEA APĂ POTABILĂ

SCOP
• Asigurarea de utilităţi pe întreg teritoriul oraşului la capacitatea necesară
• Asigurarea de utilităţi în zonele de dezvoltare
• Asigurarea unui sistem de mobilitate sustenabil şi favorizarea mobilităţii alternative
• Integrarea neinvazivă în domeniul public a reţelelor edilitare, comunicare şi trafic
• Planificarea integrată cu zona metropolitană
• Îngroparea liniilor de 110kv ce traversează zone de dezvoltare

LOCALIZARE
• Uzinele de apă
• Pe intreg teritoriul intravilan

PROGRAM 2
ASIGURAREA REŢELEI DE CANALIZARE
Scopul programului:
• Întreţinerea calităţii tehnice a canalizării printr-o rată de reabilitare anuală
• Iniţierea unui sistem de management al apelor pluviale
• Dezafectarea foselor septice şi racordarea la canalizare a utilizatorilor
• Îmbunătăţirea capacităţii hidraulice a reţelei
• Modernizarea reţelei
• Extinderea reţelei
• Întreţinerea calităţii canalizării
LOCALIZARE
• Staţiile de pompare
• Pe întreg teritoriul administrativ al oraşului cu prioritate în zonele cu dezvoltare rezidenţială şi de parcuri industriale.

PROGRAM 3: TRANSPORT MOTORIZAT INDIVIDUAL ŞI PUBLIC

Scopul:
• Dezvolatarea infrastructurii rutiere necesare protejarii mediului urban de traficul de tranzit;
• Imbunatatirea/realizarea legaturilor rutiere cu si intre localitatile periurbane;
• Dizolvarea disfunctiilor constatate in deservirea necesitatilor de deplasari de persoane si de marfuri cauzate de insuficienta coerenta a tramei stradale majore actuale.
• Imbunatatirea legaturilor rutiere ale zonelor cu profil industrial major cu retelele rutiere teritoriale;
• Asigurarea conditiilor necesare pentru deservirea eficiente a transportului de marfă şi de călători către şi dinspre centrele de servicii şi locurile de muncă;
• Asigurarea vascularizarii zonelor de dezvoltare propuse cu retea stradala interioara adecvata si legatura acestora la reteaua stradala magistrala a municipiului;
• Cresterea atractivitatii transportului public urban de calatori si implicit a ponderii deplasarilor de persoane cu tranportul public (in detrimentul deplasarilor cu autoturisme) prin dezvoltarea infrastructurii si a dotarilor specifice cat si prin reconfigurarea sistemului de transport public urban.
• Extinderea transportului public urban spre localitatile periurbane organic legate de Municipiul Timisoara in scopul reducerii traficului rutier de penetratie.
• Dezvoltarea infrastructurii dedicate traficului stationar (prin parcari colective) in scopul degrevarii retelei strdale de vehicule stationate si imbunatatirii
aspectului general urban.
• Protejarea zonelor cu funcţiuni rezidenţiale de trafic rutier intens prin evitarea desemnării ca zone industriale, respectiv evitarea acordării autorizaţiei de
funcţionare unor centre comerciale de mari dimensiuni, dacă nu există acces direct către reţeaua de trafic de ordin superior (străzi cat. II) pentru acestea.
• Asigurarea suprafeţelor necesare dezvoltarii infrastructurii de transport, inclusiv zonele de protecţie aferente.
LOCALIZARE
• Pe întreg teritoriul oraşului în funcţie de priorităţi pe proiecte
PROIECTE
• Completare inele reţea majoră pe tronsoanele Calea Bogdăneştilor – Dumbrăviţa, Splaiul Nistrului – Take Ionescu – Henric Baider, Bd. Antenei, Calea Circumvalaţiunii
• Îmbunătăţire profil stradal pe traseele inelelor II şi IV cu măsuri de protecţie a zonelor rezidenţiale
• Completare reţea majoră pe zonele de dezvoltare Nord
• Puncte intermodale gara de est, .....
• Extindere transport public în relaţie cu noile centre economice şi rezidenţiale
• Parcaje auto multietajate
• Sistem park and ride
• Asigurarea legăturii rapide dintre zona centrală situată pe culoarul format de Bega şi calea ferată şi aeroport
• Deschidere transport public pe Bega
• Cale majoră rutieră în perspectiva descărcării circulaţiei de pe autostradă din nodul rutier km 40-41 spre municipiul Timişoara prin DN 69 (CJT)
• Reabilitare DJ 591 pe traseul Timişoara – Cenei , Ltot – 28 km (CJT)
• Sporire capacitate de circulaţie pe DJ 595 Giroc – Timişoara (CJT)
• Lărgire la 4 (patru) benzi de circulaţie pe DJ 592 Timişoara-Moşniţa Nouă, km 4+700 – 7+100, L= 2,4 km (CJT)
• Căi de circulaţie majoră rutieră în perspectiva descărcării circulaţiei de pe viitoarea autostradă spre Timişoara, din nodul Remetea Mare (CJT)
• Centură feroviară a municipiului Timişoara – SPF (CNCFR SA)
• Elaborare SPF - Cale ferată Timişoara – Szeged (DKMT)
• Centru Intermodal Regional de Transport mărfuri Timişoara – Etapa I (CN CFR)
• SF+PT Completare inel IV-Calea Buziasului -Calea Lugojului (PMT)
• SF+PT Realizare pod, lărgire pasaj şi strada Jiul (PMT)
• SF+PT Amenajare legătură între str. Torac şi Calea Stan Vidrighin (PMT)
• SF+PT Extindere la 4 benzi, lărgire pasaj şi amenajare intersecţii strada Popa Şapcă-Blv.Antenelor
• DALI+PT Pasarelă Parcul Copiilor (PMT)
• SF Pod rutier str. Mirceşti (PMT)
• DALI+PT Podul Muncii (PMT)
• DALI+PT Pod Ştefan cel Mare (PMT)
• DALI+PT Podul Tinereţii (PMT)
• DALI+PT Podul Eroilor (PMT)
• Pod Uzina de Apă (PMT)
• Amenajare str. Muzicescu (PMT)
• PT Modernizare şi extindere blv. Sudului (PMT)
• Extindere reţea troleibuz Ghiroda (accesabilitatea zonei prin extinderea reţelei de troleibuz Timişoara-Ghiroda)
• Extindere reţea troleibuz Dumbrăviţa (accesabilitatea zonei prin extinderea reţelei de troleibuz Timişoara-Dumbrăviţa)
• Extindere linie cale tramvai Moşniţa (accesibilizarea zonei prin extinderea liniei de tramvai Timişoara-Albina)
• Amenajarea unui spaţiu de parcare suficient pentru parcul industrial Freidorf; corelat cu reorgazanirea căilor de acces pentru o mai bună fluidizare a traficului,
Inel de legătură între calea Şagului şi calea Torontalului
• SF Modernizare Calea Buziaşului şi extindere (PMT)
• Modernizare strada Cloşca-extindere la 4 benzi, sector B-dul Cetăţii - str. Ovidiu Balea
• Reabilitarea strada Iancu Văcărescu „Tronsonul cuprins între b-dul Regele Carol şi b-dul 16 Decembrie 1989” (PMT)
• Amenajare Complex rutier zona Michelangelo, Obiectivele 1 si 2 (PMT)/Amenajare Complex rutier zona Michelangelo, Obiectivele 3,4 şi 5 (PMT)
• Realizarea unei noi legaturi la autostrada Arad – Lugoj prin penetratia DN 69 (Calea Aradului).
• Realizarea unei noi legaturi la autostrada Arad – Lugoj, catre Est, prin dublarea legaturii actuale prin DN6 (la nord de/si paralel cu calea ferata si condusa pana la Inelul II de circulatie);
• Realizarea integrala a centurii de ocolire a municipiului Timisoara;
• Sporirea capacitatii de circulatie pe penetratiile: Dj592 (Mosnita Noua), Dj691 (Dumbravita – Giarmata), DN6 (Becicherecu Mic), DN59A (Sacalaz), DJ591 (Utvin), Dj595 (Giroc);
• Realizarea unei legaturi rutiere directe catre Mosnita Veche (Bucavat – Bazosu Nou) (pe traseul vechiului drum DC149);
• Realizarea unei legaturi rutiere directe catre Urseni (pe traseul actualului drum DC98);
• Dublarea culoarului de circulatie Cl. Sever Bocu – Dj691 (Dumbravita) printr-o legatura rutiera noua spre autostrada Arad – Lugoj (limita nordica a comunei Dumbravita – lacul de acumulare Dumbravita – liziera Padurea Verde – conexiune la str. Holdelor – conexiune la Inelul II de circulatie);
• Legatura rutiera noua in sudul orasului (paralel cu calea ferata Timisoara Sud– Buzias) intre Cl. Sagului (intersectia cu Ovidiu Cotrus) si viitoarea Centura Sud (nod de legatura in zona viitorului Pasaj C.F.)
• Inchiderea Inelului II de circulatie;
• Inchiderea Inelului III de circulatie prin realizarea legaturilor Cetatii-Hasdeu-Dragalina si M.Kogalniceanu – Divizia 9 Cavalerie;(*)
• Legatura rutiera noua, in paralel cu calea ferata existenta, intre Cl. Sagului (zona pasajului C.F.) si str. N.Anreescu (si viitorul punctul de transfer multimodal Freidorf);
• Legatura rutiera noua (partial pe strazi existente) in sudul orasului, intre Cl. Sagului si Cl. Buziasului (P-ta. Domasneanu) pe traseul str. A.Ipatescu – V.Hugo – Alunis – conexiune la Dj595 (Giroc) – conexiune la Cl.Urseni – str. Venus – P-ta. Domasneanu;
• Prelungirea Bd. Sudului (inspre Sud pana str. Muzicescu si in contimuare spre comuna Giroc; spre Nord pana la Bd. J.H.Pestalozzi si 3 August 1919);
• Sporirea capacitatii de circulatie a strazilor componente ale retelei majore/ semnificative si a intersectiilor dintre acestea;
• Artera noua de circulatie rutiera majora, pe culoarul caii ferate actuale ce traverseaza zona centrala a orasului, intre Gara de Est (conexiune la strazile Divizia 9 Cavalerie si M.Kogalniceanu) si Gara de Nord (conexiune la Inelul II si strazile Republicii si Dunarea);
• Retele stradale (strazi secundare, colectoare si de legatura) in zonele de dezoltare urbana).
• Realizarea Inelului IV de circulatie la nivel de strada de categoria II si cu capacitate portanta dimensionata pentru trafic greu de marfa;
• Conectarea Parcului Industrial Freidorf la reteaua stradala majora a orasului printr-o artera rutiera noua, pe malul stang al Canalului Bega, in prelungirea spl.T.Vladimirescu – Sofocle ;
• Conectarea Parcului Industrial si Tehnologic la penetratia DN 59A (str. O.Balea) printr-o artera rutiera nou, in paralel cu calea ferata;
• Rebilitarea infrastructurii de transport electric cu tramvaie pe tronsoanele nemodernizate sau dezafectate (Catatii, Stefan cel Mare – Stan Vidrighin, Bogdanestilor, V.Hugo-Drubeta, Ana Ipatescu, Ardealului – Slavici – Polona, Gh. Adam – Avram Imbroane);
• Extinderea infrastructurii de transport electric urban cu tramvaie prin: - legatura Bogdanestilor – Dambovita (pe Inel IV) - legatura Cetatii – Hasdeu –Dragalina (*) - linie noua pe traseul Miresei – Amurgului – Divizia 9 Cavalerie – A.Demetriade – Avram Imbroane – Muzeul Satului - legatura M.Kogalniceanu– Divizia 9 Cavalerie (*) - prelungirea liniei de pe str. Drubeta spre sud (str. Ivan Petrovici Pavlov)
• Extinderea transportului electric cu tramvaiul in zona periurbana (Mosnita Noua – Mosnita Veche respectiv Sag) 
• Extinderea infrastructurii de transport electric urban cu troleibuze prin : - interconectarea infrastructurii existente pe radialele magistrale (Cluj-Michelangelo, Mihai Viteazul, Republicii, Gh. Lazar, Torontalului/ Aradului/Sever Bocu prin Al.I.Cuza, Takhe Ionescu) prin echiparea inelul I de circulatie cu infrastructura de transport public electric cu troleibuze;
- prelungirea infrastructurii existente pe Cl.Aradului pana la limita orasului (giratia SELGROS); - prelungirea infrastructurii existente de pe Cl. Torontalului pana la P.I.T.T. - prelungirea infrastructurii existente de pe Gh. Lazar pe str. O.Balea pana la pasaj C.F. - tronsoane noi pe Baba Dochia – Iepurelui – Pestalozzi– Corneliu Coposu respectiv pe N.Andreescu (pana la P-ta. Petofi); - tronsoane noi pe bd. Maresal Constantin Prezan si str. Venus; - tronsoane noi pe bd. Sudului (prelungire catre Sud si catre Nord pe traseu nou pana la str. Prof. Dr. Aurel Paunescu Podeanu); - tronsoane noi pe str. Prof. Dr. Aurel Paunescu Podeanu si aleea Ripensia .
• Extinderea transportului electric cu troleibuze in zona periurbana (Dumbravita, Ghiroda, Giroc).
• extindere transport public în relaţie cu noile centre economice şi rezidenţiale;
• Realizare de parcaje colective multietajate (sub/supra – terane) pe perimetrul inelului I de circulatie (cu precadere pentru stationarea ocazionala generata de traficul atras de zona centrala dar si pentru necesitatile de garare a riveranilor)
• Realizare de platforme de parcare (in solutii ecologice, preferabil pe statiile

PROGRAM 4
TRAFIC NEMOTORIZAT, TRASEE VELO ŞI PIETONALE
Scopul:
• Creşterea ponderii mobilităţii alternative
• Diminuarea traficului auto în zone rezidenţiale ;
• Diminuarea traficului auto de penetratie;
• Conectarea dintre zone cu fond locativ însemnat şi universităţi
• Întărirea faţă de traficul auto în pieţe urbane şi artere cu caracter comercial
• Creşterea accesibilităţii facilităţilor publice şi spaţiilor de agrement
• Extindere / conectarea la zonele de agrement urbane şi periurbane
• Creşterea accesibilităţii centerlor de cartier
• Creşterea siguranţei
LOCALIZARE 
• Pe întreg teritoriul oraşului în funcţie de priorităţi pe proiecte.
• Instituţii publice şi dotări comunitare
• Trasee şi coridoare verzi pe culoare de legătură cu zona periurbană şi pădurea verde

PROIECTE

• Pistă velo în reţeaua urbană şi cu conexiuni în cadrul periurban
• Extinderea traseelor velo pentru accesibilizarea cadrului natural pe direcţia Giroc – Pădurea Unip/Timiş, pe direcţia Chişoda – Mănăstire Şag – Timiş, Urseni – Timiş, Moşniţa – Albina – Timiş, Plopi – Pădurea Bistra, Iosefin – Freidorf – Sân Mihaiul Român, cu măsuri pentru marcarea şi reglementarea punctelor de intersecţie cu drumurile naţionale, judeţene, express, respectiv viitoarea centură pe zona sud a oraşului.
• Îmbunătăţirea profilului stradal pentru creşterea accesibilităţii velo
• Îmbunătăţirea punctelor de intersecţie cu reţeaua de trafic motorizat
• Pistă de cicloturism pe malul Râului Bega, în aval de Timişoara, până la graniţa cu Serbia, L=37 km (CJT /
PROGRAM 5
REŢELE DE COMUNICARE
Scopul:
• Asigurarea capacităţii reţelei de transfer de date pentru toate zonele oraşului şi asigurarea traseelor subterane pentru pozarea cablajelor diferiţilor operatori.
LOCALIZARE 
• Localizare generală în oraş, cu prioritate pentru zona centrală şi marile artere

PROIECTE

• City Net – canalizaţie pentru reţele de transfer de date (conform draftului pentru studiul de oportunitate)


 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.