16 lucruri de stiut despre Tormac

Scris de Stiri de Timisoara | Publicat in 01.05.2015 14:08 | Publicat in GHID UTIL | Tipareste pagina

# 849 apar hoardele hunilor, care s-au stabilit in aceasta zona, mai tarziu ducand lupte grele cu voievodul Glad. Acesta a fost infrant in cele din urma, hunii ocupand actualul teritoriu al judetului Timis.
# Sipet este atestata documentar din Evul Mediu, in documente de la 1462, unde apare cu numele de „Magyarzebenth”. In perioada otomana, era unul dintre cele mai populate sate banatene. Istoricii maghiari considera ca Sipetul a fost locuit la inceput de unguri sau de slovaci, cu toate ca in ultimele secole acesta a fost un sat romanesc. La conscriptia din 1717 apare cu numele de „Schipeth”.
# 1554 - Intr-un defter otoman, satul Cadar este consemnat cu 8 case. In secolul al XIX-lea, domeniul Cadar s-a aflat in posesia familiei Duca, prin donatie imperiala, alaturi de domeniul Sipet. In septembrie-octombrie 1817, baronul Petre Duca i-a insotit pe imparatul Francisc I si pe sotia sa, Augusta Carolina, in calatoria acestora prin Banat.
# 1780 - in vatra satului Tormac de azi exista o comunitate germana formata din cateva familii, iar satul se numea Rittberg, dupa numele unui general austriac; in aceasta perioada, pe langa coloniile Nitchidorf, Bacova, Ciacova, Denta, Recas, Liebling, a fost colonizat si Rittberg, cu un numar de 234 de locuitori. La infiintare, comuna mare Rittberg se afla pe teritoriul de atunci al Ungariei de Sud.
# 1790-1794 - Rittberg-ul este colonizat cu unguri reformati (78 de familii aduse din judetele Csongrád, Békés, Csanád); populatia germana din Rittberg este mutata la Darova; colonistii svabi nu s-au putut acomoda cu traiul din noua colonie: au avut divergente cu locuitorii satului vecin, Sipet, pamantul era greu de lucrat, iar recolta nu era de fiecare data pe masura muncii investite. Dupa cinci ani de sedere, in 1794, in frunte cu predicatorul lor, Kropf Felician, colonistii au parasit localitatea intr-o noapte, stabilindu-se in actuala Darova. Au ramas in Rittberg doar opt familii.
# 1802 - consiliul comunal hotaraste schimbarea numelui din Rittberg in Végvár, dar romanii ii spun Voicu;
# 1848-1849 - s-a declansat un conflict deschis intre ungurii din Tormac si romanii din satele Sipet, Berini, Cadar, Sacos si Blajova, fiind nevoie de interventia comandamentului militar de la Timisoara;
# 1894 - Sipet se afla pe o vatra mai veche, pe locul numit „Satul batran”, insa s-a mutat pe o noua vatra, din cauza atacurilor si pustiirilor permanente ale ungurilor rebeli din satul invecinat Tormac. Epidemia de holera din 1873 a redus populatia satului la jumatate. In perioada stapanirii maghiare, s-a numit „Sipeth”, „Sipet”, „Sebed”.
# 1900 - suprafata localitatii Rittberg era de 10.367.115 jugare. Terenurile au apartinut de Trezoreria Regatului Maghiar pana cand au fost cumparate de catre baronul Sina Simion, iar ulterior de catre fratii Neuman din Arad (un descendent al fratilor Neuman traieste si acum in Canada si poarta numele de Neuman de Végvári).
# 1901 - invatatorul Nikolenyi Istvan a realizat o evidenta a populatiei, unde au fost consemnate urmatoarele date: 130 de nasteri, 135 de decese si 27 de casatorii. In comuna erau 601 numere de case si 3060 de locuitori.
# Actuala denumire, „Tormac”, i-a fost data localitatii dupa terminarea Primului Razboi Mondial si semnarea Tratatului de la Paris. In arhivele militare se afla o harta mai veche, conform careia inainte de Rittberg ar mai fi existat o localitate, la aproximativ 1 km spre sud de cea actuala, numita „Tormas”.
# 2002 - comuna Tormac avea  2688 de locuitori;
# Populatia stabila la 1 ianuarie 2012 - total = 2744 persoane, din care masculin = 1351 persoane, feminin = 1393 persoane
# Numarul locuintelor la 1 ianuarie 2012 - 1056
# Sate componente: Tormac, Cadar si Sipet.
# Conform recensamantului efectuat in 2011, populaţia comunei Tormac se ridica la 2.714 locuitori, in scadere faţa de recensamantul anterior din 2002, cand se inregistrasera 2.737 de locuitori.
Majoritatea locuitorilor sunt romani (57%). Principalele minoritaţi sunt cele de maghiari (35,85%) şi slovaci (1,18%). Pentru 5,12% din populaţie, apartenenţa etnica nu este cunoscuta.
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi (53,02%), dar exista şi minoritaţi de reformaţi (31,02%), romano-catolici (6,74%) şi penticostali (2,1%). Pentru 5,23% din populaţie, nu este cunoscuta apartenenţa confesionala.(sursa: Consiliul Judeţean Timiş, INS, Primaria Tormac)

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.